|
|
 |
 Pragmatismul moldo-rus, naufragiat la Solnţevo în vin moldovenesc. Timpul. 22.07.2010. 22.07.2010
După cum era şi de aşteptat, Moscova s-a supărat rău pe Decretul emis de preşedintele interimar Mihai Ghimpu prin care ziua de 28 iunie a fost declarată Ziua comemorării ocupaţiei sovietice. Furia Rusiei este, însă, ipocrită şi disproporţionată. Ministerul de Externe şi Duma de Stat de la Moscova au calificat Decretul ca fiind un element al unei campanii politice planificate îndreptată împotriva parteneriatului moldo-rus, o interpretare pseudoistorică a cauzelor şi rezultatelor celui de-al Doilea Război Mondial, o încercare de a distorsiona istoria comună a poporului rus cu cel moldovenesc, o acţiune chemată să distrugă actualele mecanisme de menţinere a stabilităţii în regiunea transnistreană.
|
| |
 Nicu Popescu: Suveranitatea Moldovei şi Comisia de la Veneţia.20.03.2010. 20.03.2010
Pe fundalul discuţiilor privind modificarea Constituţiei, organizarea sau neorganizarea unui referendum sau a alegerilor anticipate şi recomandările Comisiei de la Veneţia, mai are loc o discuţie ceva mai generală, despre dreptul suveran al Moldovei de a-şi alege propria cale de dezvoltare şi propria ieşire din criza constituţională.
|
| |
Perspectivele Moldovei în relaţiile cu Uniunea Europeană. Radio Europa Liberă. 27.11.2009. 27.11.2009
La Chişinău se află în vizită oficială comisarul european pentru relaţii externe şi politica de vecinătate, Benita Ferrero-Valdner. Este prima vizită în Moldova a unui comisar al Uniunii Europene, după alegerile parlamentare din luna iulie, iar acest lucru, se spune într-un comunicat de presă al delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău, „este un semn important al susţinerii Republicii Moldova” pe parcursul ei european. Despre importanţa acestei vizite şi parcursul european al Republicii Moldova am stat de vorbă cu invitatul nostru din această dimineaţă, Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles.
|
| |
 Radu Vrabie: Soft Power-ul rusesc şi Republica Moldova. Timpul. 13.11.2009. 13.11.2009
La 30 octombrie 2009, Asociaţia pentru Politică Externă (APE) în colaborare cu alte cinci centre de analiză a organizat la Chişinău o masă rotundă cu genericul „Dimensiunea umanitară a politicii externe a Federaţiei Ruse faţă de R. Moldova, Ucraina, Georgia şi Ţările Baltice”. Prezentând rezultatele cercetărilor efectuate de ei la acest subiect, participanţii din cele şase ţări au evidenţiat, în concluziile lor, intensificarea eforturilor Rusiei de a-şi recăpăta influenţa de altădată asupra zonei pe care ea o consideră vecinătatea sa apropiată (blijnee zarubejie).
|
| |
Nicu Popescu: Supporting Moldova's democratic transitions. European Council on Foreign Relations. 13.10.2009
The EU has got used to hearing almost exclusively bad news from the Eastern neighbourhood. Growing authoritarianism, post-electoral unrest, the failing hopes of the ‘coloured revolutions', gas cut-offs, and even wars, have severely undermined the effectiveness of the EU's policies in the region. Expectations of the Eastern partnership are today minimal. Against this background, Moldova has brought good news. Recent elections brought to power a four-party Alliance for European Integration, making Moldova the only post-Soviet state (the Baltics aside) in the last ten years where a transfer of power happened through elections. Even more, Moldova is not the only CIS state where every single transition of power since 1991 took lace after contested elections, rather than through staged successions, street protests and coloured revolution or palace coups. If EU leaders are looking for ways to make the Eastern Partnership successful, there are worse places to start than Moldova. ECFR sent a policy memo, Supporting Moldova's Democratic Transition, to EU officials earlier this month, outlining key reasons why the EU should engage in the Moldovan reform process. The memo also offers the EU clear policy recommendations.
|
| |
Dr. Ion Stăvilă, Ex-Viceministru al Ministerului Reintegrării al RM: Evoluţia Reglementării Conflictului Transnistrean. Friedrich Ebert Stiftung. 12.10.2009. 12.10.2009
Conflictul transnistrean reprezintă, probabil fără exagerare, cea mai grea problemă moştenită din epoca sovietică de către Republica Moldova. Zdruncinând din temelie societatea moldovenească de la sfârşitul anilor ‘80 ai secolului trecut, „sindromul transnistrean” a marcat deosebit de puternic viaţa social-politică a Republicii Moldova în perioada de după proclamarea independenţei de stat în anul 1992, uneori punând în joc destinul său istoric. Timp de 20 de ani clasa politică şi societatea civilă moldovenească s-a preocupat în mod firesc şi constant de problema Transnistriei, mobilizând resurse umane şi materiale impresionante în căutarea unei soluţii adecvate.
|
| |
 Victor Chirilă: Summit-ul CSI s-a consumat, iar AIE a rămas unită. Info-Prim Neo. 12.10.2009. 12.10.2009
La 9 octombrie, la Chişinău a avut loc Summit-ul Comunităţii Statelor Independente (CSI), eveniment ce ar fi trebuit, în viziunea fostei guvernări, să încununeze victoria Partidului Comuniştilor (PCRM) în alegerile parlamentare din acest an. Mai mult decât atât, în cazul perpetuării PCRM la guvernarea ţării, Summit-ul CSI ar fi urmat să consfinţească reorientarea spre Est a politicii externe a R. Moldova. Înfrângerea PCRM la alegerile parlamentare repetate din 29 iulie şi preluarea puterii de către Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) a dat peste cap planurile ex-preşedintelui Vladimir Voronin şi partidului său.
|
| |
Radu Vrabie: Relaţiile Republicii Moldova cu Federaţia Rusă. Friedrich Ebert Stiftung. 12.10.2009. 11.10.2009
După aproape 20 de ani de la proclamarea independenţei relaţiile dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă nu pot fi apreciate univoc. Pe de o parte, formal, între cele doua ţări există un parteneriat, părţile colaborează activ în vederea soluţionării conflictului transnistrean, există o relaţie de prietenie între lideri, pe de altă parte însa deşi Rusia susţine oficial integritatea teritorială a Moldovei, tot ea este principalul aliat al administraţiei de la Tiraspol pe care o susţine politic, economic, financiar si militar. Totodată, relaţiile bilaterale bune durează atât timp cât conducerea de la Chişinău este receptivă la doleanţele Moscovei, dacă însa aceasta promovează o politică neconvenabilă acesteia atunci ea este „pedepsită” prin diferite sancţiuni, aşa cum a fost după 2003, după nesemnarea aşa numitului „ Memorandum Kozak” din noiembrie 2003.
|
| |
 Victoria Boian: Relaţiile Republicii Moldova cu Ucraina. Friedrich Ebert Stiftung. 12.10.2009. 11.10.2009
Relaţiile de colaborare dintre Republica Moldova şi Ucraina reprezintă un subiect de o importanţă majoră pentru viaţa social-politică şi economică a ambelor state. Odată cu destrămarea Uniunii Sovietice Republica Moldova şi Ucraina au căpătat un nou statut pe arena internaţională iar aceasta a dus la apariţia şi instituţionalizarea unor noi relaţii. Unul dintre elementele primordiale ale noilor state democratice era stabilirea relaţiilor de bună vecinătate şi aderarea la principalele organizaţii internaţionale care şi-ar fi adus suportul la dezvoltarea democratică a acestora.
|
| |
Nicu POPESCU: Demonopolizarea puterii în Moldova. Dilema Veche. 03.09.2009. 03.09.2009
Există mai multe scenarii posibile şi imprevizibile pentru evoluţia Republicii Moldova. Totuşi, pe fundalul discuţiilor despre crearea Alianţei pentru Integrare Europeană, este imperativă şi o abordare ceva mai strategică, în care forţele politice ar încerca să-şi imagineze Republica Moldova şi peste doi-trei ani, nu doar peste două-trei luni. Am formulat două modele în jurul cărora politicienii din Republica Moldova îşi pot construi o strategie de comportament politic pentru următorii cîţiva ani. Bineînţeles că nici unul dintre acestea nu va fi realizat „în stare pură“, dar sînt două modele ce merită discutate.
|
| |
Victor CHIRILĂ: Ralaţia cu UE – starea de fapt. Dilema Veche. 03.09.2009. 03.09.2009
Integrarea europeană a devenit în ultimii cinci ani una dintre cele mai populare idei în Republica Moldova. Conform ultimelor sondaje de opinie publică, ea se bucură de sprijinul a peste 2/3 din populaţia ţării. Despre ea vorbesc mulţi, de la „opincă la vlădică“, dar o înţeleg şi o percep cu adevărat foarte puţini.
|
| |
Înghesuită între UE şi Rusia. Fragmente din „Moldova: Europe’s poorest pawn“, Andrew Wilson. Dilema Veche. 29.08.2009. 29.08.2009
Problemele economice curente ale Moldovei nu vin din minusculul său sistem bancar, şi nici dinspre industrie, mare parte din ea fiind concentrată oricum în regiunea separatistă Transnistria. În ultimii ani, Moldova a supravieţuit cu banii trimişi acasă de sutele de mii de moldoveni care lucrează afară, dar aceste sume scad acum dramatic, 318 milioane dolari în ianuarie-aprilie 2009 faţă de 477 milioane dolari în aceeaşi perioadă din 2008, ceea ce a dus la scăderea consumului intern cu 10% şi la o scădere cu 25% a importurilor. Bugetul Moldovei se află aproape de colaps şi se bazează prea mult pe taxe vamale şi impozite indirecte. Guvernul, compus în mare parte din tehnocraţi, a paralizat după evenimentele din aprilie şi nu a fost capabil să vină cu vreo soluţie anti-criză.
|
| |
 Victor Chirilă: Reformarea diplomaţiei R. Moldova este un Imperativ. Info-Prim Neo. 19.08.2009.
19.08.2009
Pe parcursul ultimilor opt ani, autorităţile moldovene au gafat în repetate rânduri în relaţiile cu principalii săi parteneri externi, cum sunt UE, Rusia, SUA şi, mai ales, vecinii noştri România şi Ucraina. Acest perseverent „călcat repetat prin străchini”, de care a dat şi continuă sa dea dovadă mereu tânăra noastră diplomaţie, ne-a făcut pe mulţi dintre noi să ne întrebăm dacă nu cumva ceva e putred în/cu politica externă a R. Moldova şi serviciul ei diplomatic.
|
| |
|
|
|
 |
|
|
