Un senator republican de frunte, Richard Lugar, de fapt cel mai important membru al opoziției în Comisia de Politică Externă a Senatului american a înaintat un raport Congresului în care cere, între altele, administrației Obama un sprijin mai explicit pentru Republica Moldova, inclusiv în eforturile acesteia de a soluționa conflictul transnistrean. Vom încerca astăzi, împreună cu Victor Chirilă, directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă din Chișinău, să vedem cum poate fi citit acest raport și ce efecte poate avea asupra R. Moldova.
Europa Liberă: Acordarea de către SUA Republicii Moldova a clauzei națiunii celei mai favorizate îăn relațiile comerciale, propunere legislativă introdusă deja, după cum se preciza, în legislatura trecută de senatorul Lugar și reintrodusă în noua legislatură la începutul lui 2011. Să revenim însă la acest raport care a fost introdus în Senat, propus de legislatorul Lugar. Dle Chirilă, cum trebuie privit, citit sau apreciat acest raport: un fel de rutină fără consecințe prea mari, mai ales că dl Lagar e și omul opoziției în ultimă instanță?
Victor Chirilă: E adevărat, dl. Lugar este omul opoziției, dar o opoziției ce are o influența destul de mare în Congresul SUA. Aș vrea să fac o precizare: raportul în cauză nu doar este raportul dlui Lugar, este raportul Comitetului pentru relații externe a senatului SUA.
Europa Liberă: Aveți perfectă dreptate. A fost de fapt un fel de a spune mai degrabă, pentru simplificare…
Victor Chirilă: Principala concluzie care rezultă din acest raport este că Senatul SUA a făcut un apel către guvernul american ca să intensifice atenția sa și acțiunile sale de susținere a eforturilor de integrare europeană a R. Moldova. Și așa cum se menționează în raport, nesoluționarea problemei transnistrene este un obstacol în calea progreselor R. Moldova în domeniul reformelor de integrare europeană. De aceea cred că acest raport este foarte important pentru noi și va avea un impact pozitiv asupra politicii externe a SUA vis-a-vis de țara noastră.
Europa Liberă: Dle Chirilă, dar dl. senator, sau raportul utiliza sintagma „aspirații euro-atlantice”. Este mai ușor să atribui această sintagmă la Washington față de o țară decât să ți-o asumi la Chișinău. S-a schimbat ceva în politica externă a R. Moldova încât au apărut și aspirații euro-atlantice de vreme ce țara rămâne în continuare nestrămutat de neutră și nimeni nu a făcut precizări în acest sens cel puțin din diplomații moldoveni?
Victor Chirilă: Deocamdată, nimic nu s-a schimbat în politica noastră externă. Integrarea europeană rămâne obiectivul primordial, iar în același timp relațiile cu NATO sunt la fel o prioritate. In această etapă, Moldova nu-și pune ca obiectiv aderarea la Alianța Nord-Atlantică, dar își propune în schimb o cooperare mult mai strânsă, mult mai dinamică decât în trecut.
Europa Liberă: Pentru că reacția Chișinăului este oarecum previzibilă, care credeți că va fi reacția oficială sau mai puțin oficială a Moscovei față de acest raport, în care, iată, Rusia este destul de aspru criticată în raport cu abordarea destul de laudativă a guvernului de la Chișinău?
Victor Chirilă: Nu exclud că Moscova din nou va critica obiectivele pe care și le propune guvernul și senatul american în această regiune, din nou va fi criticată „politica de expansiune” sau să-i spunem de extindere a Alianței Nord-Atlantice. De fapt, în recenta conferință pe probleme de securitate de la München s-au auzit astfel de observații critice din partea ministrului de experne rus, dl. Lavrov, deci nimic surprinzător nu va fi. Cu siguranță că acest raport va fi criticat, dacă nu oficial, atunci la nivel de experți care sunt aproape de Kremlin și cu siguranță.
Europa Liberă: Dar asupra procesului practic, de zi cu zi, de soluționare a conflictului transnistrean, cum s-ar putea proiecta această, iată, atitudine oficială reluată a SUA?
Victor Chirilă: Vedeți, în ultimii ani s-a simțit o scădere a intereselor SUA pentru această problemă. Implicarea lor a devenit mult mai diminuată ca în trecut. Și UE a devenit practic vioara numărul unu, împreună cu Rusia, în problema transnistreană. De această dată, în următoarea perioadă vom fi martorii unei implicări mai active a SUA și, așa cum se menționează în raport, la nivel înalt.
Să sperăm că această implicare va duce în cele din urmă și la reluarea negocierilor asupra statutului regiunii transnistrene. Deși cred că aici sunt mai multe probleme pe care trebuie să le rezolvăm în primul rând noi, aici, acasă.
Reluarea negocierilor formale, fără îndoială, este un obiectiv important, dar este important ca la momentul în care aceste negocieri vor fi reluate, R. Moldova să aibă o poziție clară la acest subiect, să aibă o viziune asupra viitorului statut, să aibă o viziune care să fie împărtășită, susținută de majoritatea clasei politice și a societății din R. Moldova. Mai mult decât atât, este important ca și reprezentanții Transnistriei să fie determinați în special de Federația Rusă să accepte să se așeze la masa negocierilor pentru a negocia un statut special pentru această regiune.
Deocamdată, reprezentanții Transnistriei nu au de gând și nu vor să înceapă negocierile asupra unui astfel de statut special în cadrul unei țari reunificate, un statut care să respecte integritatea teritorială a R. Moldova. Deocamdată, cred că mai avem mult de lucru acasă și mai avem foarte mult de lucru în relațiile cu principalii parteneri, și mă refer la SUA, UE, Rusia, astfel încât să reușim să aducem la masa de negocieri reprezentanții Transnistrieie și, mai mult decât atât, ei să fie gata să discute, să negocieze un statut special în cadrul R. Moldova.
Europa Liberă: Diplomația de la Chișinău, autoritățile, de vreme ce tot spuneți că mai sunt atâtea și atâtea de făcut, ar trebui să fie oarecum surprinsă față de, iată, caracterul oarecum ofensiv al acestui raport, față de modul destul de, repet, ofensiv în care este pusă problema în acest raport? Ca să reformulez întrebarea, este senatorul americam mai ofensiv în abordarea unor probleme decât diplomația și autoritățile R. Moldova care se văd nevoite să fie mai prudente?
Victor Chirilă: Raportul de fapt este rezultatul muncii diplomației noastre pe parcursul anului trecut. Și concluziile, propunerile care sunt formulate în raport, de fapt sunt propunerile diplomației noastre, obiectivele pe care dorim noi să le atingem și ele au fost formulate pe parcursul mai multor ani. Pur și simplu de această dată raportul face apel la autoritățile americane ca să asiste R. Moldova pentru a atinge aceste obiective. De ce? Pentru că același raport menționeazăm că s-au schimbat lucrurile în R. Moldova, la putere a venit o nouă guvernare, pro-europeană, și de asemenea un lucru foarte important și în raport se spune că această regiune este extrem de importantă pentru interesele SUA și este important ca influența să fie menținută în această regiune.
Europa Liberă: Dle Chirilă, foarte scurt în legătură cu scoaterea acestor restricții. R. Moldova va fi prima țară sau prima componentă a fostei URSS care va putea beneficia de scoaterea acestor restricții sau totuși mergem în grup cu toți partenerii sovietici de altădată?
Victor Chirilă: Eu nu pot să spun cert acum, dar există unele țari care deja au beneficiat de scoaterea acestor restricții. Dar vreau să menționez un lucru. Da, R. Moldova este în continuare sub jurisdicția acestui amendament. Dar R. Moldova de mai mulți ani beneficiază de clauza națiunii celei mai favorizate. Problema este că din cauza acestui amendament, Jackson-Vanik, acest statut, această clauză a națiunii celei mai favorizate este revăzută o dată la doi ani de către autoritățile americane.
În cazul în care acest amendament va fi scos, clauza națiunii celei mai favorizate va fi una permanentă pentru R. Moldova. Desigur atâta timp cât R. Moldova respectă principiile democratice fundamentale care sunt recunoscute în lume.
Europa Liberă: Sperăm că le va respecta în continuare. Dle Chirilă, vă mulțumim
