Pirkka Tapiola: „În ce privește managementul finanțelor publice, reformele nu au fost atât de intense pe cât ne-am așteptat noi”. Radio Europa Liberă. 19.12.2014.

48

Ministrul Economiei din guvernul demisionar Andrian Candu și șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău Pirkka Tapiola au făcut bilanțul unui program finanțat de UE destinat dezvoltării economiei în zonele rurale. Diplomatul european a vorbit și despre reformele pe care le are de făcut Chișinăul în următoarea perioadă pentru a pune în aplicare Acordul de Asociere semnat cu UE. A fost de față corespondenta noastră Valentina Basiul.

În perioada 2010-2014, Uniunea Europeană a acordat Moldovei 72 de milioane de euro, fonduri care au fost utilizate pentru a deschide noi afaceri la sate, pentru a iniția tinerii în domeniul antreprenoriatului, pentru a-i motiva pe moldovenii de peste hotare să investească în localitățile lor de baștină sau pentru a oferi credite preferențiale.

În schimbul acestui suport financiar, Republica Moldova a trebuit să-și ajusteze legislația la cea europeană și să creeze instituții care să vegheze ca aceste noi reguli să fie respectate. Bunăoară, a fost creată o instituție independentă de analiză a contestațiilor în cazul licitațiilor publice, unde oamenii de afaceri se pot adresa pentru a contesta rezultatele anumitor tendere.

Guvernul Moldovei a realizat 94% din angajamentele luate, în consecință a primit cu circa 1 milion de euro mai puțin. Restanța vizează amendarea legii achizițiilor publice, care a trecut de aprobarea guvernului. Șeful Delegației UE în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, a afirmat că această lege, dar și funcționarea normală a comisiei de contestare, sunt foarte importante și oferă mai multă încredere pentru potențialii investitori.

„Din păcate, astăzi nu vedem decât o implementare parțială a normelor care reglementează funcționarea acestui organism. Noi vom continua să urmărim implementarea acestor prevederi până la atingerea nivelului necesar de progres. Acest lucru are o legătură strânsă cu încă o chestiune pe care o planificăm pentru anul viitor și anume managementul finanțelor publice, pentru care, de asemenea, vom avea o parte bună de suport”.

Totodată, Pirkka Tapiola a spus că săptămâna trecută reprezentanții statelor-membre UE au decis ce vor de la Republica Moldova pentru următoarea perioadă.

Aceste priorități se rezumă la: 1. promovarea reformelor și depășirea etapei de stagnare; 2. elaborarea unor politici de coeziune, care s-ar adresa întregii societății moldovenești, și 3. construirea de punți cu regiunea transnistreană.

Ambasadorul UE la Chișinău a afirmat că după învestirea noului guvern urmează să fie semnat un document tehnic și să fie început programul ENPARD, prin care UE va aloca Moldovei 64 de milioane de euro pentru modernizarea agriculturii și dezvoltarea rurală. El a spus că Uniunea Europeană a oferit ajutor pentru pregătirea acestui program și pentru formarea specialiștilor de la Agenția de Intervenții și Plăți pentru Agricultură, care vor gestiona banii europeni.

„În ceea ce privește managementul finanțelor publice, comunicarea nu a fost tocmai una bună și reformele nu au fost atât de intense pe cât ne-am așteptat noi. Asistența UE trebuie să fie transparentă și condițiile noastre trebuie să fie foarte dure, lucru care va fi în beneficiul țării”.

La rândul său, vicepremierul Andrian Candu a afirmat că programele ce vizează dezvoltarea businessului din zonele rurale sunt esențiale pentru Moldova. Ministrul Economiei a declarat că-și dorește ca IMM să joace un rol mult mai important. El și-a exprimat speranța că fondurile ENPARD îi vor ajuta pe antreprenorii moldoveni să-și dezvolte afacerile și să exploreze noile piețe de desfacere.