Raportul Comisiei Europene despre progresul făcut de Moldova anul trecut în adoptarea legislației Uniunii Europene și în apropierea ei de Europa este plin de aprecieri pozitive. „2014”, spune raportul, „a fost un an de stabilitate politică generală, guvernul implementând agenda europeană”.
La microfonul Europei Libere, expertul Institutului pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene, cu sediul la Paris, Nicu Popescu, sugerează că motive de bucurie nu ar fi atât de multe:
Nicu Popescu: „Raportul Comisiei Europene despre progres este pentru anul 2014. Acest an, într-adevăr, a fost diamantul coroanei în relațiile Moldova-UE din ultimii cinci ani, pentru că anume în 2014 s-a ajuns la finalul mai multor procese importante, care s-au clădit pas cu pas din 2009 până în 2014.
Este vorba, în primul rând, de liberalizarea vizelor în urma căreia cetățenii Republicii Moldova sunt primii cetățeni post-sovietici care pot merge fără vize în UE. În al doilea rând, este vorba de Acordul de Asociere, care conține și o Zonă de Liber Schimb, semnat și aplicat din septembrie 2014. Este vorba și de construcția conductei Iași-Ungheni – este un prim pas în racordarea Republicii Moldova la sistemul european de conducte de gaz.
Toate aceste succese au fost edificate pe parcursul mai multor ani și aceste rezultate sunt consecința mai multor ani de muncă. Anume din această cauză acest raport este mult mai pozitiv decât așteptările UE de la Moldova pentru 2015 și decât atitudinea curentă față de autoritățile din Republica Moldova, care este mult mai rezervată decât a fost anul trecut”.
Europa Liberă: Sugerați cumva că așa cum a început anul 2015, cu un guvern minoritar suspectat că cu greu va implementa reformele pro-europene, cu discuții în secret despre problemele din sectorul financiar bancar, raportul pentru 2015 nu va mai fi atât de optimist?
Nicu Popescu: „Nu vreau să anticipăm lucrurile, însă acest raport deja trage câteva semnale de alarmă menționând că la capitolul „democrație electorală” și respectul procedurilor democratice în campania electorală din noiembrie s-au înregistrat careva regrese. Evident, acest lucru s-a întâmplat chiar înaintea creării acestei coaliții minoritare cu sprijin comunist, care complică foarte mult atmosfera politică și acea atmosferă de bună voință de care Moldova a beneficiat în toți acești ani.
În acest sens, din păcate pentru Republica Moldova, așteptările pentru 2015 sunt mult mai modeste. În plus, raportul din nou punctează foarte clar că problemele din sectorul bancar denotă mai multe deficiențe de guvernare în Republica Moldova, care țin atât de corupție, de netransparență, precum și de disfuncționalitatea unor instituții de stat, care nu-și fac datoria atunci când vine vorba de monitorizarea și menținerea stabilității financiare a țării”.
Europa Liberă: Dar, totuși, între țările Parteneriatului Estic Republica Moldova pare să fie fruntașă. Unii chiar zic că e un fel de „fruntaș printre codași”. Cât de mulțumitoare ar putea fi această poziție pentru Guvernul de la Chișinău?
Nicu Popescu: „Eu nu aș fi foarte mulțumit de această situație în condițiile în care Ucraina se află în stare de război „de facto” cu Federația Rusă. Este o țară care cheltuiește resurse politice și economice enorme pentru acest război. Evident, reformele nu sunt prioritatea numărul unul! Supraviețuirea Ucrainei ca stat este prioritatea numărul unu.
În Georgia, alt stat alături de Ucraina și Moldova care a semnat Acordul de Asociere, situația rămâne destul de complicată în politica internă. Se recurge la metode de guvernare nu tocmai democratice. Opoziția este sub continuă presiune.
Dacă Republica Moldova dorește un viitor european cred că nu este cazul să se compare și să se complacă pentru că este ceva mai bună decât în Georgia sau Ucraina. În plus, dacă ne referim la celelalte trei state: Belarus, Armenia și Azerbaidjan, aceste state nu au Acorduri de Asociere cu UE, nu vor să se apropie de UE. În acest sens, cred că este inutil chiar să comparăm Republica Moldova cu aceste state. E, într-adevăr, cum spuneați și fruntaș printre codași.
Or, dacă se vrea edificarea unei țări europene, nu cred că Moldova ar trebui să se compare cu aceste state, care sunt într-un context de politică internă sau geopolitic mult mai dificil decât cel al Moldovei.”
Europa Liberă: Domnule Nicu Popescu, în ultimul timp observ înalți demnitari occidentali care vin la Chișinău și tot mai insistent îndeamnă Guvernul de aici la acțiuni cât mai rapide în ceea ce privește implementarea reformelor pro-europene. Ce îngrijorări stau la baza acestor îndemnuri insistente?
Nicu Popescu: „Principala îngrijorare ține de lipsa luptei cu corupția, de sistemul corupt care ajunge la cel mai înalt nivel în Republica Moldova și care începe să infecteze și să submineze celelalte domenii în care țara a reușit să obțină succese în ultimii ani. O criză bancară care este posibilă și ar fi rezultatul unei guvernări netransparente și destul de corupte în sistemul financiar va pune sub semnul întrebării întreaga stabilitate economică a Republicii Moldova și, evident, va lovi și în celelalte realizări din ultimii ani, subminând inclusiv popularitatea ideii de integrare europeană. Apropo, această scădere a sprijinului pentru integrarea europeană în rândul populației Republicii Moldova este o preocupare reală pentru UE.
Există senzația în UE că în urma sprijinului practic necondiționat, foarte sistematic și foarte profund pe care UE l-a oferit guvernării de la Chișinău din ultimii cinci ani, eșecurile acestei guvernări, corupția acestei guvernări se asociază și cu ideea de integrare europeană. UE din această cauză va încerca, probabil, să fie mai dură de acum încolo cu Guvernul de la Chișinău.”
Europa Liberă: Observațiile Dvs. între altele se conțin în așa numita „Notă informativă” pe care la începutul acestei luni parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova au înmânat Guvernului de la Chișinău. O notă informativă pe 80 de pagini cu 27 de domenii, de la lupta împotriva corupției, până la irigare și reformarea sistemului de pensii. Ce se poate întâmpla dacă Guvernul nu va ține cont de aceste recomandări, îndemnuri?
Nicu Popescu: „Cel mai grav lucru care se poate întâmpla în cazul Republicii Moldova este ca UE să nu o mai sprijine. În condițiile unei economii destul de șubrede, a unei crize geopolitice de proporții din cauza Ucrainei, din cauza ambițiilor Rusiei în spațiul post-sovietic, lipsa sprijinului UE pentru Moldova ar fi o catastrofă.
Dacă Republica Moldova nu continuă sau nu accelerează chiar procesul de reforme, inclusiv reieșind din condiționalitățile UE care vin cu sprijinul politic și financiar, acest lucru ar fi un mare risc pentru Republica Moldova. UE nu bate cu bățul, Uniunea Europeană, pur și simplu, întoarce spatele unor state care nu sunt niște parteneri credibili. În cazul situației interne și externe din Republica Moldova aceasta ar fi cel mai mare risc pentru țară.”
Europa Liberă: Uniunea Europeană a lansat recent un proces de revizuire a Politicii de Vecinătate, inclusiv a Parteneriatului Estic. E adevărat, un răspuns urmează să-l aflăm la toamnă, dar la ce ar putea să se aștepte Republica Moldova de la această revizuire?
Nicu Popescu: „Cred că această revizuire este un lucru important, dar nu va fi principalul proces din relația dintre Chișinău și Bruxelles, pentru că, probabil, 80-90 la sută din agenda Chișinău-Bruxelles va fi determinată de implementarea Acordului de Asociere, acord care presupune obligații legale atât pentru Republica Moldova, cât și pentru UE. Anume implementarea acestui Acord va domina relația moldo-europeană pentru încă mulți ani înainte.
Între timp, eventual, UE va revizui și Parteneriatul Estic. Probabil, va veni cu noi oferte pentru state ca Armenia sau Belarus, state cu care relația actuală este sub-dezvoltată. Aceste state nu au mers pe negocierea unor Acorduri de Asociere. Deci, într-un fel, această revizuire este, într-o mai mare măsură, o tentativă de a relansa relațiile cu acele state care nu au Acorduri de Asociere, iar pentru Republica Moldova principalul lucru în relația moldo-europeană va ține de implementarea Acordului de Asociere.”
