Interviu cu Marek Marszalek: UE este acum în retragere în R. Moldova din cauza clasei politice care a eșuat față de proiectul european. Radio Europa Libera Un interviu cu managerul de Programe pentru România și Moldova din cadrul Institutului de Studii Est-Europene de la Varșovia.

88

Un interviu cu managerul de Programe pentru România și Moldova din cadrul Institutului de Studii Est-Europene de la Varșovia.

Expertul polonez Marek Marszalek, manager de Programe pentru România și Moldova din cadrul Institutului de Studii Est-Europene de la Varșovia, despre cum poate fi menținut vectorul european al Republicii Moldova.

Deşi vectorul de asociere europeană continuă să fie declarat ca fiind de bază în politica externă a Republicii Moldova, la nivelul clasei politice sunt tot mai vocali politicienii care critică acest parcurs și spun că în rândul populației aderența la acest vector descrește. Asociația pentru Politică Externă a discutat subiectul în cadrul unei dezbateri publice la care au participat experți din țările de la Vișegrad, precum și din țările din Parteneriatului Estic care au semnat Acordul de Asociere cu UE – Ucraina, Georgia și Republica Moldova. La finalul acestei dezbateri l-am întrebat pe expertul polonez Marek Marszalek, manager de Programe pentru România și Moldova din cadrul Institutului de Studii Est-Europene de la Varșovia, cum poate fi menținut vectorul european al Republicii Moldova.

Europa Liberă: Țări precum Polonia sau România sunt deja membre ale Uniunii Europene, acolo euroscepticismul este mai puțin alimentat de politicul intern și de propaganda externă. Dar în Republica Moldova și Ucraina se mai poate vorbi despre consistența vectorului european de politică externă?

Marek Marszalek: „Este o bună întrebare și răspunsul încă e greu de dat – să sperăm că opțiunea europeană va fi viabilă. Dar sunt și riscuri – și le știm care sunt. Nu vorbim doar de partea estică, de Rusia, dar mai este și problema cu UE – mai sunt crize din când în când acolo – criza migranților, Brexitul… UE trebuie să-și consolideze puterile și politica și să fie mai activă în zona de Est.

Dacă vorbim de sentimentele europenilor, acestea nu mai sunt atât de deschise cum au fost, atunci când vine vorba despre o posibilă aderare. Dar să sperăm că în anii viitori situația se va schimba. Pentru că situația nu e gata făcută sau „betonată”, e în continuă schimbare și să sperăm că se va schimba și în bine.”

Europa Liberă: Orice relație e „un vals în doi”; depinde și de Republica Moldova acest parcurs european și dacă va exista în continuare același atașament al clasei politice în raport cu vectorul european. Dvs. cum vedeți lucrurile din această perspectivă?

Marek Marszalek: „Există o problemă și bineînțeles că politicienii moldoveni trebuie să arate că sunt și ei pro-europeni. Acesta e mesajul clar care trebuie transmis. Acum există o mare ambiguitate. Dacă vor în direcția europeană, atunci trebuie să declare clar că vor și trebuie să vedem și acțiuni în această direcție din partea lor.”

Europa Liberă: Dar ce înseamnă a fi pro-european în regiunea noastră? Cum poate clasa politică demonstra că este pro-europeană?

Marek Marszalek: „Sunt anumite principii care stau la baza UE – statul de drept, democratizarea, societatea civilă care este implicată în crearea politicilor. Sunt cele câteva, trei-patru, principii de bază ale UE.”

Europa Liberă: Cum vedeți Dvs. implicarea Rusiei în regiune? În ce măsură influențează ea dorința sau nedorința clasei politice, a societății de a merge pe calea europeană, pe calea democratizării?

Marek Marszalek: „Bineînțeles că Rusia dorește să fie aici și dorește să „țină mâna” și pe Ucraina, și pe Republica Moldova – în sensul politic, dar poate și în celălalt. Bineînțeles că sunt resentimente acolo, legate de fosta URSS. Este un lucru evident.”

Europa Liberă: Cum poate fi contracarată această dorință a Rusiei de a controla regiunea noastră? Cum poate fi echilibrat raportul de forțe în regiune? Occidentul are pârghii de a face acest lucru?

Marek Marszalek: „Bineînțeles, și a și făcut dovada până acum. Poate e într-un fel în retragere în acest moment, dar asta se întâmplă din cauza clasei politice care a eșuat față de proiectul european. Dar eu cred și sper că lucrurile se pot reface și că se poate pune la cale direcția către Vest și către democratizare, în așa fel încât oamenii să se simtă actori mai implicați în politică și în supremația statului de drept, care este lucrul cel mai de bază.

Și cu asta să sperăm că vine și îmbunătățirea nivelului de viață. Asta e o problemă foarte mare în Republica Moldova. Se vede clar lipsa de bani, lipsa de motivație și de scopuri.”

Europa Liberă: Această implicare foarte activă a societății o vedem în România în ultima perioadă – sunt proteste de stradă foarte bine țintite. De ce credeți că în Republica Moldova nu există același răspuns cum există în România la fenomenul corupției, la fenomenul abuzului, al deraierii clasei politice?

Marek Marszalek: „Poate că încă nu e pregătită societatea. Și societatea civilă e prea slabă, sau insuficient de puternică. Dacă e să comparăm cu România nici acolo cu câțiva ani în urmă nu prea era de închipuit așa ceva.

Eu cred că pur și simplu avem nevoie de timp, trebuie crescută societatea civilă și implicarea în politică. Dar nu în sensul politizării vieții. Oamenii trebuie să se concentreze mai ales asupra comunității lor și pornind din zona locală să meargă spre puterea centrală. Pentru că dacă oamenii nu sunt implicați în mersul lucrurilor la nivel local, în ceea ce ține de comună, de bloc, de stradă, de cartier, atunci nu vor fi interesați nici de responsabilizarea „politicii mari”. Atunci, va fi vorba doar despre politizare și nimic mai mult.”

Europa Liberă: În Polonia este foarte dezvoltată societatea civilă, există un răspuns foarte prompt din partea societății la deciziile luate în zona politicului. Cum se poate dezvolta în Republica Moldova acest activism civic, societatea civilă, aceste aspecte care spuneți că sunt încă imature, necoapte?

Marek Marszalek: „Eu cred că noi am pornit mai devreme. Imediat după transformare, la începutul anilor 90, au fost create mai multe societăți și asociații care s-au dezvoltat și acum au un cuvânt important de spus în procesele democratice. Și societatea din acest motiv nu este atât de permisivă. Nu se mai permite de exemplu în Polonia să se fure atât de clar și în mod obraznic, sau să se facă alte lucruri. Am avut de exemplu acum câțiva ani o încercare de semnare a acordului ACTA, fără a ține cont de partea publică, și oamenii au ieșit în stradă. Au fost și anul trecut proteste împotriva legii avorturilor. Adică oamenii sunt mai implicați și mai ușor ies în stradă pentru a protesta și a manifesta opiniile lor.”

Europa Liberă: Cum vedeți viitorul regiunii în câțiva ani? Scenariul pesimist, scenariul optimist?

Marek Marszalek: „Să începem cu scenariul optimist. Să fim în siguranță, să fim mai bogați și mai fericiți. Și să colaborăm mai strâns împreună, cu Vestul, dar și cu parteneri din Est. Și să sperăm că și Estul ca fi mai deschis pentru colaborare și nu pentru crearea tensiunilor.

În ceea ce privește scenariul pesimist… nu aș vrea să fiu pesimist. Dar scenariul pesimist ar fi în primul rând dacă continuăm așa cum stau lucrurile acum. Acesta deja ar fi un scenariu pesimist. Poate fi și mai pesimist decât atât. Dar să sperăm că vom merge pe varianta optimistă.”

Sursa: Radio Europa Liberă: http://www.europalibera.org/a/28322544.html