Interviu cu Victor Chirilă, Președintele APE: ”NU EXCLUD CĂ REUNIUNILE ÎN FORMATUL 5+2 AR PUTEA FI RELUATE ÎN URMĂTOARELE LUNI”

29

În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă (APE), Victor Chirilă a vorbit despre situaţia actuală legată de reglementarea problemei transnistrene, ce apreciere poate fi dată preşedinţiei austriece a OSCE în rezolvarea acestei probleme, introducerea controlului mixt moldo-ucrainean pe segmentul transnistrean al frontierei, ce părere are despre eficienţa formatului 5+2, dar și despre alte aspecte importante.

T.: Dle Chirilă, cum calificaţi situaţia actuală legată de reglementarea problemei transnistrene?

V.C.: În opinia mea, procesul de reglementare a problemei transnistrene se află în impas, cauzat, nu în ultimul rând, de incapacitatea Republicii Moldova de a elabora și pune în aplicare o politică credibilă de reintegrare treptată a regiunii transnistrene.

T.: Ce apreciere poate fi dată preşedinţiei austriece a OSCE în contextul soluţionării problemei transnistrene?

V.C.: Președinția austriacă a OSCE are o abordare realistă, fără planuri ambițioase. Aceasta nu poate face mai mult decât îi permit condițiile de pe teren, care actualmente nu sunt deloc favorabile pentru o soluționare comprehensivă și definitivă a problemei transnistrene. Totuși, inclusiv cu implicarea Președinției austriece a OSCE, s-a reușit inițierea controlului mixt, moldo-ucrainean, la punctul de trecere a frontierei Cuciurgan – Pervoimaisk, evitându-se, în același timp, o escaladare nedorită a situației în regiunea transnistreană.

T.: Introducerea controlului mixt moldo-ucrainean pe segmentul transnistrean al frontierei, în opinia Dvs., a fost un pas înainte în soluţionarea acestei probleme sau o piedică suplimentară în negocierile dintre Chişinău şi Tiraspol?

V.C.: Lansarea controlului mixt moldo-ucrainean pe segmentul transnistrean al frontierei este, fără îndoială, e un pas important în procesul de reintegrare treptată și completă a regiunii transnistrene în spațiul vamal și economic al Republicii Moldova. Însă, pentru soluționarea definitivă a acestei probleme în concordanță cu interesele noastre naționale, Republica Moldova trebuie să devină un stat atractiv și credibil pentru cetățenii săi, inclusiv pentru cei care locuiesc în stânga Nistrului.

T.: Ce şanse reale sunt ca negocierile în formatul 5+2 să fie reluate până la finele anului curent?

V.C.: Nu exclud că reuniunile în formatul 5+2 ar putea fi reluate în următoarele luni, deși șansele sunt foarte firave. Totuși, acestea nu vor fi negocieri, ci mai curând consultări/discuții pe probleme curente.

T.: Ce părere aveţi despre eficienţa formatului 5+2, dar şi despre opinia că acesta ar trebui modificat?

V.C.: Eficiența formatului 5+2 este discutabilă, cu toate acestea, nu putem ignora că, datorită acestuia, a fost evitată, nu o dată, escaladarea situației în regiune. De altfel, în opinia mea, nemulțumirile față de formatul 5+2 sunt cauzate de așteptările noastre exagerate că acesta ne va pune pe masă soluția magică a problemei transnistrene. Cred ca e timpul să renunțăm la această himeră și să ne concentrăm, în primul rând, pe consolidarea statului Republica Moldova, astfel încât, acesta să poată executa o politică credibilă de reintegrare treptată și completă a regiunii transnistrene. Cât privește modificarea formatului 5+2, din păcate, nici SUA, nici UE nu ard de nerăbdare să devină membri deplini ai acestui format. Personal, am mare dubii că schimbarea formatului va îmbunătăți eficiența acestui mecanism de consultări politice.

T.: Trecerea la sistemul electoral mixt, care presupune şi crearea circumscripţiile uninominale, poate contribui cumva la soluţionarea problemei transnistrene, dat fiind faptul că locuitorii din stânga Nistrului vor avea posibilitatea să-şi aleagă propriii deputaţi în Parlamentul de la Chişinău?

V.C.: Nici un sistem electoral, proporțional sau mixt, nu va contribui la soluționarea problemei transnistrene, dacă în regiunea transnistreană nu vom avea o democrație veritabilă, iar Republica Moldova va rămâne un stat slab, corupt, sărac și lipsit de credibilitate în ochii cetățenilor săi de pe ambele maluri ale Nistrului.

T.: Când credeţi că se va trece la examinarea chestiunilor din aşa-numitul coş III, adică a aspectelor politico-juridice care ţin de viitorul statut al Transnistriei?

V.C.: Puțin probabil că acest lucru se va întâmpla în curând. Nici Republica Moldova, nici regiunea transnistreană nu sunt gata pentru astfel de negocieri. Republica Moldova este, în prezent, un stat slab, incapabil să-și apere propriile interese, iar clasa sa politică este dezbinată, preocupată de propria supraviețuire și lipsită de orice viziune comună de dezvoltare a țării pe termen lung. La rândul său, regiunea transnistreană, deși slăbită economic, are o clasă politică determinată să apere independenţa de-facto a regiunii și nu este dispusă să accepte negocieri care ar avea ca obiectiv reintegrarea ei cu Republica Moldova.

T.: Cum, în genere, credeţi că va evolua situaţia legată de reglementarea problemei transnistrene în viitorul apropiat?

V.C.: Nu se va întâmpla nimic extraordinar, vom asista la conservarea status quo-ului și promovarea în continuare a măsurilor de încredere….