Igor GUSEINOV,
Asociația Obștească Centrul European
„Pro-Europa” din Comrat
Neavând timp să își revină după provocările fără precedent ale secolului XXI legate de pandemia COVID-19, Republica Moldova se confruntă acum cu dificultăți și mai complexe și imprevizibile. Conflictul armat din Ucraina a tulburat întreaga lume, creând crize economice, sociale și politice profunde la nivel global. Începând cu 24 februarie 2022 UTA Găgăuzia, ca și întreaga Republică Moldova, s-a confruntat pentru prima dată cu un număr atât de mare de refugiați ucraineni. Lipsa instituțiilor necesare și a unui mecanism adecvat de interacțiune între ele a condus la o situație extrem de dificilă și a cauzat o serie de probleme în procesul de gestionare a crizei refugiaților. Rolul și gradul de implicare a autorităților, a populației locale, a ONG-urilor și a altor actori au fost caracterizate de instabilitate și au variat în diferite etape ale crizei refugiaților din Ucraina.
În primele zile ale afluxului de refugiați autoritățile locale și de stat au depus efort ca să facă față situației. Problema majoră era cazarea oamenilor. În Găgăuzia dificultățile legate de cazarea refugiaților s-au simțit destul de acut, deoarece instituțiile sociale nu sunt concepute pentru un aflux mare de persoane, iar piața imobiliară este foarte slab dezvoltată din punct de vedere al imobilelor date în chirie. Prin urmare, multe spații, mai mult sau mai puțin potrivite pentru o ședere temporară, au fost transformate în centre de plasament. Trebuie menționat faptul că până la război, în Ucraina locuiau mulți găgăuzi și persoane originare din Găgăuzia. Cei mai mulți refugiați, în majoritate femei și copii, au preferat să stea în familii: cu rudele sau cunoștințele lor. Experții Centrului European „Pro-Europa” din Comrat au reușit să organizeze mai multe consultări cu reprezentanții autorităților locale, sectorul civil, populația, mass-media și refugiații de pe teritoriul Găgăuziei. În cadrul discuțiilor a fost subliniat în repetate rânduri rolul important al comunității locale în procesul de reglementare a crizei pe teritoriul Găgăuziei.
Încă de la începutul afluxului de refugiați autoritățile locale, populația și comunitățile religioase au reacționat destul de prompt și au participat în cel mai activ mod, organizând colectarea și distribuirea de produse și materiale de primă necesitate: haine, alimente, articole de igienă etc. Instituționalizarea procesului de gestionare a crizei refugiaților din Ucraina nu se întâmplă instanteneu, ci necesită timp. La nivel central autoritățile statului au înființat un Centru de gestionare a situațiilor de criză, pentru a coordona fluxul de refugiați, a organiza cazarea acestora și a le oferi asistență socială.
Flexibilitatea și subsidiaritatea au fost factori determinanți la începutul acestei crize umanitare. Reprezentanții administrației publice locale de prim nivel, și anume primăriile, au trebuit să elaboreze regulamente interne și mecanisme pentru a interacționa, reglementa și rezolva problemele apărute, precum și pentru a organiza primirea, cazarea și furnizarea de servicii de primă importanță pentru refugiații ucraineni. Trebuie menționat faptul că, după instituirea mecanismului de asistență de urgență pentru refugiați și implicarea altor instituții specializate, intensitatea implicării autorităților locale a scăzut. Activitatea autorităților locale a trecut de la asistența de urgență la problemele și responsabilitățile de zi cu zi. Cu o anumită frecvență, elaborarea rapoartelor, oferirea de consultanță pe probleme relevante, necesitatea de a răspunde la solicitările primite, participarea la traininguri și cursuri privind gestionarea fluxurilor de refugiați au creat un volum de muncă considerabil pentru personalul primăriilor. Pe lângă munca de zi cu zi, personalul instituțiilor bugetare, de obicei asistenți sociali din cadrul primăriilor, poartă și povara gestionării crizei refugiaților ucraineni. Cu toate acestea, autoritățile nu au prevăzut niciun stimulent suplimentar pentru munca acestora. Și asta, chiar dacă, în ciuda tuturor dificultăților, autoritățile locale rămân pentru moment actori-cheie în mecanismul de răspuns și gestionare a crizei cauzate de afluxul uriaș de refugiați din Ucraina.
O altă categorie care a fost foarte activă în procesul de reglementare a problemelor cheie apărute ca urmare a crizei refugiaților este populația locală. În primele luni mulți locuitori ai UTA Găgăuzia s-au implicat foarte activ în procesul de asistență pentru refugiați. În principal a fost oferită asistență nefinanciară sub formă de alimente, haine, produse de igienă, cazare. În plus, populația locală a oferit sprijin informațional în ceea ce privește găsirea unei locuințe, precum și sfaturi cu privire la o mai bună acomodare, adaptare și atenuare a dificultăților întâmpinate de refugiați în șederea lor pe teritoriul Găgăuziei. Ca și în cazul administrației publice locale, la început a existat un grad ridicat de implicare și sprijin din partea populației locale. Ulterior s-a observat o anumită oboseală în societate, ceea ce este un fenomen social firesc și destul de așteptat. În plus, lipsa de informare și conștientizare cu privire la războiul din Ucraina a exacerbat și mai mult incertitudinea publică și tensiunile sociale.
De la începutul verii atitudinea populației locale față de procesele în curs s-a schimbat treptat. Între august și începutul lunii noiembrie a acestui an atitudinea populației locale față de refugiați este caracterizată de o anumită indiferență. Mai mult, există cazuri de pretenții adresate autorităților cu privire la focalizarea atenției asupra problemelor refugiaților și acordarea acestora de asistență materială semnificativă, în timp ce, în contextul unei crize care se adâncește, populației locale îi este acordată asistență insuficientă.
Pe lângă criza umanitară s-a intensificat și criza socio-economică, aceasta devenind una prelungită. Pentru un stat cu o economie slabă și un buget instabil asistența din partea organizațiilor și instituțiilor internaționale devine crucială. Cu toate acestea, în UTA Găgăuzia a fost observată o lipsă de implicare imediată și activă a organizațiilor internaționale pentru acordarea asistenței financiare directe. Acest lucru se explică prin faptul că este nevoie de ceva timp pentru a rezolva procesele birocratice și interacțiunile cu autoritățile statului.
Asistența financiară directă pentru refugiații ucraineni și familiile gazdă din Moldova este oferită cu implicarea directă a ONG-urilor internaționale și naționale. Organizațiile locale cu orientare socială și-au revizuit prioritățile în favoarea implementării unor proiecte menite să sprijine soluționarea crizei refugiaților ucraineni. În același timp, ONG-urile locale, care au alte priorități statutare, au observat cumva o pauză din partea donatorilor internaționali. Se presupune că aceste circumstanțe au apărut deoarece donatorul a avut nevoie de timp pentru a evalua situația și pentru a reevalua domeniile prioritare pentru a redirecționa resursele în scopul atenuării și depășirii crizei cauzate de fluxul uriaș de refugiați. Considerând situația generală din autonomie ca fiind o criză pe mai multe fronturi, se poate presupune că anume această circumstanță a dus la o detașare semnificativă a agenților economici de problemele umanitare apărute. În același timp, la etapa inițială agenții economici au oferit asistență materială: sub formă de mese gratuite, cartele SIM, lenjerie de pat etc.
Rezumând analiza implicării reprezentanților diferitelor domenii de activitate din UTA Găgăuzia în situația crizei refugiaților, se poate constata că toți actorii comunității locale s-au implicat activ, iar unii dintre ei continuă să se implice în procesul de soluționare a crizei refugiaților. Pe fondul stabilizării mecanismului de răspuns din partea autorităților locale este promovată în mod activ asistența financiară și materială din partea organizațiilor neguvernamentale internaționale. În același timp se remarcă faptul că populația și-a adus contribuția umanistă în stadiul inițial al crizei refugiaților. În prezent există o oarecare înstrăinare față de problemele refugiaților ucraineni, din cauza inflației ridicate și a tarifelor mult prea mari la energie și utilități.
Igor Guseinov, specialist în domeniul administrației publice, economist, doctor în științe economice. Timp de peste 16 ani și-a desfășurat activitatea în diferite funcții publice în cadrul autorităților UTA Găgăuzia. În prezent este consultant și expert în implementarea proiectelor societății civile în regiunea de sud a Republicii Moldova.
Articolul este disponibil și pe pagina Nord News: https://nordnews.md/despre-mecanismul-de-raspuns-la-problemele-legate-de-reglementarea-crizei-refugiatilor-in-uta-gagauzia/
Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Contribuția societății civile la combaterea noilor amenințări hibride ca răspuns la afluxul de refugiați: abordarea rezilienței active a Republicii Moldova” implementat de către APE în parteneriat cu Nord News, Centrul European „Pro-Europa” din Comrat și Zona de Securitate, finanțat printr-un grant al Institutului pentru Raportare despre Război și Pace (IWPR) cu suportul Guvernului Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Opiniile, constatările și concluziile menționate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat viziunea IWPR și Guvernului Britanic.
