Nicoleta ADAM, Asociația pentru Politica Externă (APE)

Lupta electorală din toamnă va pune la încercare suportul alegătorilor pentru partidul de guvernare și va seta tonul viitoarelor alegeri prezidențiale și parlamentare. Desfășurate în conformitate cu prevederile unui nou Cod Electoral, alegerile locale din 5 noiembrie vor fi marcate de lupte politice de influență, alimentate de antagonisme geopolitice și o lipsă tot mai deranjantă a unității în rândul forțelor politice pro-europene. Consolidarea eforturilor partidelor de dreapta ar servi drept o alternativă față de candidații ce reprezintă interesele Moscovei, iar necesitatea unei deschideri spre dialog din partea actualei guvernări va deveni tot mai evidentă după desfășurarea scrutinului din toamnă.

Scrutinul electoral din acest an se anunță a fi unul plin de surprize pentru guvernarea de la Chișinău. Desfășurate în conformitate cu prevederile unui Cod Electoral proaspăt aprobat, alegerile locale generale din 5 noiembrie vor fi marcate de lupte politice de influență, alimentate de antagonisme geopolitice. Manipularea disperată a opiniei publice prin intimidări la adresa actualului primar i-ar putea juca festa guvernării PAS, care suferă de o criză evidentă de imagine, ce poate deveni și mai acută după desfășurarea scrutinului din toamnă. Această stare a lucrurilor ar putea servi drept oportunitate pentru candidații pro-ruși de a-și consolida influența în municipiul Chișinău, în condițiile în care niciun candidat de dreapta nu inspiră suficientă credibilitate pentru a obține votul majorității. Din aceste considerente, bătălia electorală din toamnă va pregăti terenul pentru alegerile prezidențiale din 2024 și cele parlamentare din 2025, servind drept o lecție de guvernare colectivă care va trebui să fie însușită de forțele politice din PAS, pentru a asigura continuitatea vectorului european al țării.

Alegeri locale cu noi reguli de joc

Alegerile locale din acest an se vor desfășura conform unor noi prevederi ale Codului Electoral, ce au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023, cu scopul de a racorda legislația electorală internă la standardele internaționale recomandate de observatorii din străinătate. Respectiv, legea stabilește că alegerile locale generale vor avea loc în ultima duminică a lunii octombrie sau prima duminică a lunii noiembrie, iar data este stabilită de Comisia Electorală Centrală (CEC) cu cel puțin 70 de zile înainte de ziua alegerilor. Anterior, data alegerilor locale generale se stabilea printr-o hotărâre a Parlamentului, cu cel puțin 60 de zile înainte de alegeri, fapt ce nu putea asigura o previzibilitate a procesului electoral. De asemenea, în anumite secții de votare din diasporă, alegerile vor putea fi desfășurate pe parcursul a două zile (sâmbătă și duminică), dacă vor fi invocate motive obiective (pandemii, situații excepționale, numărul mare de alegători la o secție de vot, etc.). Totodată, vor putea vota pentru reprezentanții consiliului local și pentru primar doar alegătorii care au domiciliu sau reședința temporară în unitatea administrativ-teritorială respectivă, înregistrați cu mai mult de 3 luni până la data primului tur de scrutin. Pentru a facilita accesul alegătorilor la procesul electoral, cetățenilor li se va oferi dreptul de a vota atât în baza buletinului sau a buletinului provizoriu de identitate, cât și în baza pașaportului, indiferent de tipul scrutinului.

Un aspect important al noului cod electoral ține de încercarea de a facilita mai multă transparență în finanțarea campaniilor electorale. Astfel, persoanele fizice vor putea face donații în numerar doar în valoare de până la un salariu mediu pe economie stabilit pe anul respectiv, din totalul de 6 salarii medii lunare maxim ce pot fi donate. Totodată, a fost uniformizată limita donațiilor pentru cetățenii Republicii Moldova din țară și cei aflați peste hotare, aceasta fiind stabilită la 6 salarii medii lunare pe economie, dar nu mai mult de 30% din venitul anual pentru anul precedent. Cu toate acestea, experții atenționează că autoritățile statului nu dispun de instrumente pentru verificarea veniturilor cetățenilor obținute peste hotare și nu vor putea supraveghea respectarea acestor prevederi legale. Aspectele ce se referă la monitorizarea procesului de finanțare a concurenților electorali necesită o atenție deosebită, întrucât reprezintă o etapă esențială a asigurării unui scrutin democratic și echitabil.

O nouă prevedere ce merită a fi evidențiată ține de stabilirea unor principii de imparțialitate și echitabilitate în raport cu toți concurenții electorali. Astfel, va fi interzisă transportarea organizată a alegătorilor la secțiile de votare. Concertele și alte manifestații cu implicarea artiștilor și interpreților din țară și de peste hotare vor fi interzise, fapt ce va contribui la diminuarea manipulărilor și influențelor în alegerea candidatului pentru care alegătorul își va lăsa votul de încredere. Documentul noului Cod Electoral mai stabilește și obligația instituțiilor mass-media de a respecta principiile de echitate, echilibru și imparțialitate în contextul mediatizării campaniilor electorale. În caz contrar, acestea riscă să fie sancționate gradual de către Consiliul Audiovizualului. De asemenea, în timpul campaniei electorale, sondajele de opinie publică privind preferințele politice ale alegătorilor pot fi publicate numai cu acordul CEC.

Actualizarea legislației electorale în conformitate cu practicile și standardele internaționale, recomandate atât de Comisia de la Veneția, cât și de Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului, reprezintă un pas important în consolidarea proceselor democratice din țară și în îndeplinirea celor 9 recomandări identificate în Opinia Comisiei Europene privind cererea de aderare a Republicii Moldova la UE. Este foarte important ca aceste prevederi să fie aplicate în practică cu bună credință, în mod echidistant și echitabil în raport cu toți candidații electorali. Experiența anterioară demonstrează că o campanie electorală este, de obicei, dominată de interesele politice ale diverșilor actori cu un grad mai mare sau mai mic de influență asupra instituțiilor responsabile de asigurarea transparenței și integrității proceselor electorale. Din aceste considerente, niște mecanisme adiționale de supraveghere a transpunerii legislației în practică, care ar putea fi facilitate printr-o implicare mai eficientă a societății civile și a observatorilor internaționali în monitorizarea și raportarea abuzurilor, ar putea asigura pârghiile de presiune necesare pentru a preveni ingerințele nedorite în procesele electorale din țară.

Scrutin electoral geopolitic

Fără îndoială, cea mai crâncenă bătălie din cadrul acestui scrutin electoral se va duce pentru fotoliul de primar al municipiului Chișinău. Campania electorală se anunță a fi plină de concurență dură, dominată de aspecte geopolitice și de o luptă pentru menținere pe poziții, nu pentru a rezolva problemele capitalei. Aceasta vine în contextul în care rivalitatea cea mai aprigă este resimțită între doi candidați cu orientare politică antagonistă – Ion Ceban, actualul edil al capitalei, și deputatul Lilian Carp, candidatul PAS la alegerile locale generale.

Primarul actual a obținut fotoliul de primar în timp ce a candidat din partea unui partid pro-rus. În prezent, acesta încearcă în diverse moduri să își șteargă trecutul ca membru al partidului socialiștilor și susținător al fostului președinte pro-rus Igor Dodon, pledând pentru construirea “unui Chișinău european”, însă, mai mult cu intenția de a câștiga electoratul partidelor de dreapta decât în adevărată esență. Acesta și-a lansat propriul proiect politic în 2022 – “Mișcarea Alternativă Națională (MAN)”, care ar fi beneficiat de asistență din partea unui ofițer FSB. Forța politică creată de Ceban ar reprezenta o alternativă pentru elita politică pro-rusă (Partidul Socialist și Partidul Comuniștilor), care a pierdut considerabil din popularitate, și s-ar putea manifesta ca un partid de opoziție la alegerile din următorii ani. Sondajele de opinie publică arată că Ceban s-ar regăsi printre politicienii în care cetățenii au cea mai mare încredere, fapt ce ar putea facilita ascensiunea proiectului său politic și ar putea reprezenta o nouă pârghie de influență rusă asupra capitalei. De asemenea, nu trebuie omis din vedere nici rezultatul pe care îl pot obține la alegeri candidații partidelor de orientare pro-rusă, care reprezintă un electorat numeros ce l-ar putea susține pe Ceban într-un eventual tur 2 al alegerilor locale. Îngrijorări stârnește și admiterea partidelor politice asociate în spațiul public cu fostul deputat fugar Ilan Șor – Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei, Partidul Moldovenesc „Ai noștri”, Renaștere și Șansă – de a participa la scrutinul din toamnă, conform listei publicate de CEC la 9 august.

Deși Lilian Carp este reprezentantul unui partid de orientare pro-europeană, acesta suferă de o criză de imagine și credibilitate. Guvernarea PAS, deși bine intenționată, nu a reușit să dezvolte o altă figură reprezentativă decât cea a președintei Maia Sandu pentru a asigura continuitatea viziunilor europene. Lupta dintre Ceban și Carp devine tot mai vizibilă în spațiul online. Ceban acuză în mod constant guvernarea actuală de încercarea de a frauda alegerile locale și de a-l scoate din cursa electorală. El a cerut demisia președintei CEC, Angela Caraman, membru și fost consilier local PAS la Ghidighici, pe care o acuză că ar face jocul partidului de guvernare. Anterior, CEC a cerut Primăriei Chișinău să retragă din circulație pliantele „1000+ proiecte pentru Chișinău”, care ar conține agitație electorală. Un incident similar l-a vizat și pe candidatul PAS, care ar fi tipărit un tiraj de 60.000 de afișe cu imaginea sa, ce erau ulterior împărțite chișinăuienilor în căsuțele poștale. În cazul lui, CEC a fost mai îngăduitor și l-a sancționat doar printr-o avertizare. Corturile instalate de PAS în mai multe sectoare ale capitalei încă continuă să împartă pliante cu numele candidatului lor la alegeri, însă CEC preferă să se prefacă că nu observă această agitație electorală în afara legii, fapt ce alimentează suspiciunile legate de imparțialitatea acestei instituții.

Mizele scrutinului pentru forțele politice pro-europene

Este de remarcat lipsa vădită de unitate în rândul partidelor de orientare pro-europeană, facilitată, în mare parte, și prin refuzul încăpățânat al guvernării PAS de a include alte forțe politice de dreapta în actul guvernării. Printre formațiunile politice cu orientare europeană ce și-au anunțat candidații la alegerile locale din toamnă se numără Platforma pentru Demnitate și Adevăr, al cărui candidat este fostul viceprimar al capitalei, Victor Chironda. În ciuda faptului că acesta deține experiență în domeniul urbanismului, Chironda nu se bucură de o atât de mare popularitate în rândul locuitorilor capitalei. Președintele organizației de tineret CUB Junior, Ion Bulgac, este candidatul Coaliției pentru Unitate și Bunăstare la funcția de primar al municipiului Chișinău. Deși este un tânăr ambițios, care își propune să lupte cu “reprezentanții unei nomenclaturi obosite care trebuie să fie desființată“, acesta este lipsit de experiență politică și managerială, fapt ce îl va dezavantaja în fața candidaților cu un bagaj de experiență în spate. Partidul Liberal a înaintat candidatura lui Ion Purice, iar candidatul Partidului „Puterea Oamenilor” este fostul primar interimar al capiatelei, Ruslan Codreanu. Priviți separat, candidații partidelor politice pro-europene vor obține rezultate modeste în cadrul scrutinului din toamnă, însă, dacă și-ar fi unit forțele, aceștia ar fi reprezentat o alternativă consolidată pentru Primăria Chișinău.

Din aceste considerente, incapacitatea forțelor pro-europene de a forma un front comun îl avantajează pe actualul primar, ce nu are un concurent unic cu șanse reale de a-l învinge. Ceban poate aduce argumente tangibile pentru a-și susține candidatura și își poate alege cu atenție discursurile, atunci când vine vorba de a-și exprima preferințele geopolitice, pe când Carp face parte dintr-o forță politică care a pierdut încrederea a o bună parte din cetățeni, iar chiar dacă acesta ar fi mai bine intenționat decât Ceban, va fi dificil pentru el să se detașeze de eșecurile partidului PAS în lupta pentru fotoliul de primar al capitalei. Mai mult, acest scrutin electoral va reprezenta un test de încredere pentru partidul de la guvernare, precum și o simulare în fața viitoarelor alegeri parlamentare și prezidențiale. Situația din localitățile țării pare a fi dominată de aceleași tendințe, în care candidații se vor angaja într-o cursă de a aduna punctaje electorale unii în detrimentul altora, fără a asigura o unitate a forțelor politice cu viziuni similare.

Consolidarea forțelor pro-europene este esențială nu doar pentru alegerile locale din toamnă, dar și pentru cele parlamentare, precum și, în general, pentru a asigura o guvernare eficientă. Refuzul și lipsa de deschidere a guvernării PAS față de inițiative venite din partea altor partide politice îi va costa scump la scrutinele ce se apropie, și ar putea avea consecințe și asupra vectorului european al țării. Animozitatea dintre forțele pro-europene îi face pe susținătorii Kremlinului să pară mai rezistenți, în special în contextul în care asemenea politicieni ca Ion Ceban, Igor Dodon, Ilan Șor și Ion Chicu se regăsesc printre cei cu o popularitate înaltă în rândurile cetățenilor și care ar putea construi forțe de opoziție cu influențe nocive. Respectiv, scrutinul electoral din noiembrie trebuie să fie perceput de guvernarea PAS ca o lecție de deschidere spre dialog și cooperare, pentru a ignora diferențele de opinii și a fortifica eforturile candidaților cu viziuni pro-europene.

Concluzii

Bătălia electorală din toamnă va pune la încercare suportul alegătorilor pentru partidul de guvernare și va seta tonul viitoarelor alegeri. Favoritul în Chișinău rămâne a fi actualul edil al capitalei Ion Ceban care, deși încearcă a se poziționa drept un pro-european veritabil, încă nu poate scăpa de afilierile sale cu oamenii Kremlinului. Urmează a fi văzut dacă prevederile noului Cod Electoral vor putea fi realizate pe deplin în practică, în special în ceea ce ține de interdicția organizării concertelor și manifestațiilor și transportării ilegale a alegătorilor, niște practici populiste utilizate pe larg de candidații pro-ruși. Consolidarea forțelor pro-europene ar servi drept o alternativă puternică în fața concurenților susținuți de Moscova, iar necesitatea lansării unei deschideri spre dialog din partea actualei guvernări va deveni tot mai evidentă după desfășurarea scrutinului din toamnă. Toate acestea pun sub semnul întrebării posibilitatea atârnării rezistenței la amenințările hibride în contextul scrutinului electoral din toamnă.

Nicoleta Adam – asistentă de proiecte în cadrul Asociației pentru Politica Externă (APE). Este absolventă a Facultății Relații Internaționale, Științe Politice și Administraive a Universității de Stat din Moldova. A participat la diverse programe de stagiere și instruire în organizații neguvernamentale și instituții ale statului ce își desfășoară activitatea în domeniile relații internaționale, diplomație și politică externă. În prezent este stagiară în cadrul Secției Politică, Presă și Informare a Delegației UE în Moldova.

Articolul poate fi accesat și pe pagina Nord News: https://nordnews.md/oportunitati-de-sporire-a-rezilientei-fata-de-amenintarile-hibride-in-contextul-bataliei-electorale-din-toamna/?fbclid=IwAR1jEo_H3ZQ9cBbxnw-DVfeOHusIJiHzLsPVNGBfuF-VfjIaeZ__NiALoA8

Acest articol este realizat în cadrul proiectului Consolidarea angajamentului societății civile în protecția securității naționale sub noile amenințări hibride” implementat de către APE în parteneriat cu Nord News, Centrul „Pro-Europa” din Comrat și Zona de Securitate, finanțat printr-un grant al Institutului pentru Raportare despre Război și Pace (IWPR) cu suportul Guvernului Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Opiniile, constatările și concluziile menționate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat viziunea IWPR și Guvernului Britanic.