Încă dinainte de deschiderea oficială a Summitului NATO de la Haga, experții discutau în culise despre importanța istorică a acestui moment de cotitură în restructurarea arhitecturii de securitate euro-atlantică, în actualul context geopolitic tensionat. Summitul NATO de la Haga a reunit lideri politici, miniștri, analiști și reprezentanți ai mediului academic pentru a discuta direcțiile strategice ale Alianței în fața provocărilor globale. Pe fundalul războiului prelungit din Ucraina, al intensificării atacurilor hibride și al competiției strategice globale, liderii celor 32 de state membre NATO au discutat aspecte-cheie privind consolidarea apărării colective, creșterea investițiilor în securitate și extinderea cooperării cu statele partenere. Care sunt rezultatele principale ale Summitului și cum vor influența acestea noua arhitectură a securității europene? Ce ar trebui să aștepte Moldova? Care sunt riscurile potențiale pentru securitatea regională, având în vedere proximitatea față de Ucraina? Cum va evolua relația Republicii Moldova cu NATO în actualul context internațional?
Tema centrală a Summitului NATO 2025 a fost creșterea cheltuielilor pentru apărare. Potrivit purtătoarei de cuvânt a NATO, Oana Lungescu, summitul a reconfirmat angajamentul țărilor membre de a aloca până la 5% din PIB pentru apărare: 3,5% pentru echipamente și trupe, și 1,5% pentru infrastructură, securitate cibernetică și reziliență. Reacțiile aliaților au fost variate. De exemplu, Spania s-a opus deschis, considerând obiectivul „nejustificat”. Premierul Pedro Sánchez a afirmat că Spania poate atinge obiectivele sale militare cu doar 2,1% din PIB. Canada, de asemenea, a fost criticată de Washington. Totuși, liderii celor mai puternice economii europene – Germania, Italia, Polonia (peste 4% din PIB alocat în 2024) și Slovacia – și-au exprimat sprijinul, chiar dacă implementarea va fi graduală și adaptată la noile reguli bugetare ale UE. România a susținut de asemenea această inițiativă și și-a asumat creșterea cheltuielilor.
Deși Republica Moldova nu a participat direct la Summitul NATO din acest an, a fost reprezentată prin parteneriatul strategic cu România – un aliat activ în NATO și furnizor de securitate în regiunea Mării Negre. România a declarat public că apartenența la NATO i-a oferit cele mai solide garanții de securitate din istorie. Jurnaliști moldoveni acreditați au reflectat activ evenimentul, iar experți din Moldova au fost implicați în discuțiile Forumului Public NATO.
Fosta purtătoare de cuvânt NATO, Oana Lungescu, a declarat că România joacă un rol important în susținerea intereselor Moldovei în cadrul dialogului euro-atlantic, promovând o cooperare bazată pe parteneriat, neutralitate, suveranitate și integritate teritorială. România înțelege poziția geostrategică unică a Moldovei și sprijină un dialog aliniat la interesele sale de securitate. Totuși, în societatea moldovenească persistă neînțelegeri legate de necesitatea creșterii cheltuielilor pentru apărare – mulți nu sprijină alocările bugetare pentru apărarea națională. În acest context, cooperarea cu România și alte state NATO trebuie analizată strategic pentru a consolida capabilitățile proprii. Moldova trebuie să mențină un dialog activ cu NATO, chiar și în lipsa participării oficiale, valorificând vocea partenerilor, în special a României, care susține parcursul european al Moldovei și parteneriatul cu NATO ca fundament al unui stat prosper și rezilient.
NATO a sprijinit reformele de apărare în Moldova de-a lungul timpului, iar creșterea investițiilor din partea aliaților va permite extinderea acestui sprijin. În februarie 2025, Moldova a făcut un pas important adoptând noul Program Individual de Parteneriat (ITPP) pentru perioada 2025–2028. Spre deosebire de IPAP, axat pe reforme militare, ITPP include 18 proiecte strategice și un buget estimativ de peste 100 milioane USD, pentru modernizarea echipamentelor, instruire și dezvoltare instituțională. Domeniile-cheie sunt:
– Securitatea cibernetică – protejarea infrastructurii digitale, prevenirea atacurilor și combaterea dezinformării;
– Guvernarea locală – întărirea capacității administrative și operaționale în criză;
– Energie și infrastructură critică – diversificarea surselor și protejarea rețelelor;
– Instruire militară și civilă – pregătirea pentru misiuni internaționale, precum KFOR în Kosovo.
Adoptarea ITPP 2025–2028 a avut loc într-un context tensionat, cu conflicte armate și amenințări hibride în creștere. Programul oferă un cadru solid pentru modernizarea capacităților naționale și compatibilizarea cu partenerii internaționali. Declarația de la Summitul NATO din 2024 a fost un moment-cheie în aprofundarea cooperării Moldova–NATO. Deși Moldova menține statutul de neutralitate, documentele strategice subliniază necesitatea întăririi rezilienței și capacității de apărare în fața amenințărilor regionale. Un rezultat important îl constituie sprijinul pentru modernizarea apărării prin pachetul „Defense Capacity Building” al NATO. Acest pachet oferă măsuri pentru creșterea capacității operaționale și logistice a forțelor moldovenești, prin instruire specializată, achiziții moderne și dezvoltarea capacităților în domenii conexe precum securitatea cibernetică sau protecția civilă. Astfel, Moldova adoptă treptat o formă de neutralitate pragmatică, axată pe reziliență reală, nu doar declarativă.
Datorită cooperării cu NATO, autoritățile moldovene au avansat în armonizarea legislației cu standardele euro-atlantice. Baza juridică pentru protecția infrastructurii critice a fost consolidată, iar capacitatea de răspuns în crize – întărită. Se așteaptă ca reacția la amenințările cibernetice să fie îmbunătățită semnificativ.
Prin urmare, riscurile pentru Moldova sunt determinate de contextul regional instabil. Capacitatea de a le preveni depinde nu doar de partenerii strategici, ci și de Moldova însăși, care trebuie să continue reformele din sectorul de securitate și apărare, să îmbunătățească instruirea militarilor și măsurile de răspuns la criză. Moldova este de asemenea îngrijorată de riscurile nucleare din regiune, având în vedere crizele de la centrala Zaporojie. Strategia de securitate în regiunea Mării Negre și în zona transnistreană trebuie să rămână una pașnică, orientată spre prevenirea escaladării. De aceea, parteneriatul cu NATO și implementarea graduală a ITPP și a pachetului „Defense Capacity Building” rămân esențiale.
Opiniile exprimate în acest articol aparțin autorului și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Asociației pentru Politică Externă.
