În acest an, Summitul NATO are loc între 24-25 iunie la Haga. În contextul multiplelor crize din domeniul securității, într-o perioadă extrem de dificilă pentru aliați – așa-numita perioadă a tulburărilor transatlantice – statele membre au încercat să mențină unitatea și hotărârea în privința asigurării securității viitoare. Sub presiunea politicilor tranzacționale ale administrației americane, care alimentează divergențele între forțele neoliberale și izolaționiste din cadrul țărilor membre NATO, contururile unității din interiorul Alianței devin tot mai neclare. Tocmai de aceea, Summitul de la Haga reprezintă o piesă importantă din puzzle-ul complex al securității europene și al cooperării transatlantice în domeniul apărării.
Temele prioritare discutate în cadrul Summitului se concentrează pe: resursele financiare și capacitățile de apărare ale NATO pentru a face față amenințărilor și provocărilor, securitatea colectivă și descurajarea, precum și consolidarea capacităților de apărare terestre, maritime și aeriene ale statelor membre. Prima zi a Summitului NATO de la Haga a inclus sesiuni de lucru ale Consiliului Nord-Atlantic în formatul miniștrilor apărării, ale Consiliului NATO-Ucraina în formatul miniștrilor de externe, precum și discuții importante ale Secretarului General NATO, Mark Rutte, cu aliații și partenerii, inclusiv o întâlnire comună cu Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele Consiliului European, António Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. A doua zi a summitului a continuat cu reuniunea șefilor de stat și de guvern ai țărilor NATO, fiind discutate decizii importante privind consolidarea Alianței și a securității transatlantice, menținerea păcii și a stabilității.
Creșterea cheltuielilor de apărare: „salt cuantic” sau „joc de cifre”?
Pentru SUA, acest summit este axat pe creșterea cheltuielilor aliaților pentru apărare până la 5% din PIB. Potrivit fostului președinte american, Donald Trump, liderii europeni nu investesc suficient în apărare, iar noile provocări și amenințări necesită investiții mai mari. Declarațiile părții americane, potrivit cărora noua administrație nu mai intenționează să suporte singură povara financiară și o va transfera către partenerii europeni, au fost recepționate diferit de către membrii NATO. Deși noul plan de investiții în apărare va aduce, fără îndoială, beneficii și va fi justificat din perspectiva consolidării capacităților de apărare ale statelor, rămâne sensibilă întrebarea: în ce măsură va fi el suportabil economic pentru statele membre NATO? În plus, președintele SUA a declarat deschis, înaintea summitului, despre posibilitatea unor interpretări diferite ale Articolului 5 al Tratatului Nord-Atlantic. Aceasta generează nu doar îngrijorare în rândul aliaților, ci și o întrebare firească: cum vede SUA menținerea securității colective? Cât de fezabil este pentru țările membre să-și unească eforturile în politica de apărare fără a provoca divergențe între cei 32 de aliați?
Așa-numitul „salt cuantic” în apărarea colectivă până la 5% din PIB prevede 3,5% din PIB investiții directe în capacitățile de apărare ale statelor membre NATO, în special în întărirea apărării antiaeriene, investiții în tehnică militară, vehicule blindate, muniție pentru artilerie, precum și dezvoltarea industriei de apărare. Vorbind la Forumul industriei de apărare NATO, Secretarul General NATO, Mark Rutte, a îndemnat aliații să-și extindă bazele industriale de apărare, subliniind că „oferta este insuficientă pentru a satisface cererea noastră crescută de pe ambele maluri ale Atlanticului”. „Investind mai mult și producând mai mult, construim un NATO mai puternic”, a accentuat acesta.
Se așteaptă ca formularea privind 5% să fie inclusă în declarația finală a summitului și să devină prețul pe care europenii vor trebui să-l plătească pentru a păstra sprijinul Washingtonului. Secretarul General stabilește, în acest sens, un termen ambițios pentru atingerea acestui obiectiv: anul 2032. Ținând cont de faptul că Rusia va continua să reprezinte o amenințare pentru securitatea europeană în anii următori, iar SUA își revizuiesc în prezent prezența militară în Europa, concentrându-se tot mai mult asupra regiunii Indo-Pacificului, devine crucială o redistribuire treptată a contingentelor militare americane, pentru a oferi aliaților europeni timp să își suplinească nevoile de apărare. În Europa, se pune din nou accent pe descurajarea nucleară, ca reacție la amenințările nucleare venite din partea Rusiei și la investițiile semnificative ale acesteia în modernizarea forțelor nucleare proprii, inclusiv prin rachete hipersonice și drone submarine. Deși Trump nu a retras arme nucleare din Europa, îngrijorările legate de dependența față de SUA și de fiabilitatea descurajării extinse oferite de America au determinat apeluri din partea Europei pentru consolidarea propriei capacități de descurajare nucleară.
Ajutorul pentru Ucraina: sisteme de apărare antiaeriană, noi arme și sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei
Unul dintre principalele subiecte ale summitului este războiul din Ucraina și sprijinul acordat Kievului, care continuă să se afle într-o situație extrem de dificilă, în special din cauza evoluțiilor de pe front și a avansului forțelor ruse. Rusia nu dă semne că ar fi interesată de o încetare reală a focului, iar eventualele acorduri pe termen scurt nu vor aduce schimbări semnificative.
În marja summitului a avut loc o reuniune între Secretarul General al NATO, Președintele Ucrainei și liderii Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei și Marii Britanii. De asemenea, într-un briefing comun, Secretarul General al NATO, președintele Consiliului European, președinta Comisiei Europene și Președintele Ucrainei și-au exprimat așteptările de la summit. Mark Rutte, Secretarul General NATO: „Nu pot divulga detalii din declarația summitului, dar putem presupune cu certitudine că va include formulări importante privind Ucraina și sprijinul financiar viitor. Acest lucru este esențial, pentru că ceea ce am văzut în ultimele două săptămâni este inacceptabil.”
António Costa, Președintele Consiliului European: „Invazia Rusiei în Ucraina rămâne o amenințare majoră la adresa păcii globale, deoarece subminează ordinea internațională bazată pe reguli. Rusia este o țară intercontinentală, ce se întinde din Europa până în Pacific și colaborează cu regimuri precum Coreea de Nord sau Iran. Un acord de pace just și durabil în Ucraina este urgent, iar faptul că Rusia nu participă la eforturile conduse de Președintele Zelenski este profund dezamăgitor.”
Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene: „Tocmai am discutat despre cât de important este ca Ucraina să investească în propria industrie de apărare – extraordinară, flexibilă și inovatoare. De aceea am creat programul SAFE de 150 de miliarde de euro, care oferă acces la fonduri pentru investiții în industria de apărare ucraineană, capabilă de inovație, producție rapidă și la scară largă. Avem multe de învățat de la voi și totodată putem sprijini astfel supraviețuirea Ucrainei.”
Volodimir Zelenski, Președintele Ucrainei: „Avem nevoie de sisteme de apărare antiaeriană și încă beneficiem de sprijinul partenerilor noștri în această direcție; mizăm chiar pe producție comună și sprijin militar sporit.” Apărarea Ucrainei, datorită sprijinului occidental în fața agresiunii ruse, oferă lecții importante despre necesitatea dezvoltării rapide a forțelor aeriene, alături de inovație tehnologică, fiabilitate și creativitate. De aceea, rolul NATO în dezvoltarea complexului industrial de apărare al statelor membre este esențial. În culisele summitului, delegația ucraineană a exprimat clar înțelegerea că se află printre prieteni, dar fără garanții, și că este puțin probabil să se înregistreze progrese majore în relația Ucrainei cu NATO. Pentru Ucraina, esențiale sunt sistemele antiaeriene, armele moderne și sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei.
Presiunea crește: сonflicte multiple și provocări de securitate
Pe agenda summitului s-a aflat și conflictul dintre Israel și Iran. Într-o conferință de presă, Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că loviturile americane asupra instalațiilor nucleare ale Iranului au pus capăt războiului dintre cele două țări. Trump a spus că Iranul se concentrează acum pe reconstrucția internă după atacurile recente și a subliniat că orice încercare a Iranului de a dezvolta arme nucleare va fi împiedicată militar: „Cred că programul nuclear iranian a fost întârziat cu decenii.”
Între timp, securitatea în regiunea Mării Negre continuă să provoace preocupări serioase în rândul statelor riverane. Președintele României, Nicușor Dan, a solicitat în cadrul summitului mai multă atenție pentru Flancul Estic și regiunea Mării Negre, pe care a descris-o ca fiind de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică. Totodată, a reafirmat sprijinul României pentru Ucraina și pentru alte state amenințate de Rusia, în special Republica Moldova.
Toți liderii europeni sunt conștienți de riscurile de securitate existente. Înțelegerea importanței păstrării bazei valorice pe care NATO s-a construit timp de decenii este esențială, dar este complicată de caracterul impredictibil al politicii externe americane, care introduce riscuri politice suplimentare pentru toți aliații. Din acest motiv, se vorbește despre importanța istorică a acestui summit: discutarea condițiilor și acordurilor pentru asigurarea securității transatlantice în viitor, sub autoritatea NATO ca alianță defensivă, precum și căutarea unor soluții de compromis în fața turbulențelor transatlantice care afectează țările membre.
Opiniile exprimate în acest articol aparțin autorului și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Asociației pentru Politică Externă.
