Mihaela Mihai,
Asociația pentru Politica Externă (APE)
Republica Moldova și România trăiesc în 2025 unul dintre cele mai intense și constructive momente din relația lor bilaterală. De la schimburi comerciale record și investiții strategice, până la sprijin ferm pentru integrarea europeană și proiecte energetice vitale, cele două țări consolidează un parteneriat bazat pe încredere, valori comune și obiective europene. Analiza prezentată reflectă dinamica relațiilor speciale, cu accent pe politică, economie, securitate și infrastructură.
Doi vecini care împărtășesc limbă, istorie și alegerea europeană de dezvoltare. În 2025 relaţia moldo-română continuă să se intensifice, sub semnul dialogului politic consecvent şi al cooperării economice strânse. Preşedintele României, Nicușor Dan, a subliniat simbolic că alegerea Chișinăului drept prima destinaţie oficială reflectă angajamentul ferm al României de a „fi alături de Republica Moldova”. Chiar oficialii moldoveni confirmă acest lucru: România deţine 21,3% din comerțul extern al Republicii Moldova, iar volumul schimburilor comerciale bilaterale a depășit 7 miliarde USD în 2024. În ciuda acestui fapt, exporturile de mărfuri autohtone în ianuarie-mai 2025 au constituit 1033,1 milioane dolari SUA (77,4% din total exporturi), fiind în scădere cu 10,0% față de perioada similară din anul 2024, cauzând micșorarea valorii totale a exporturilor cu 7,7%. Această scădere se datorează a doi factori-cheie: reducerea ofertei interne de mărfuri și scăderea cererii externe pentru produsele moldovenești, cauzată de problemele economice din ambele țări.
Autoritățile române susțin public parcursul european al Moldovei. De pildă, ministrul de Externe Oana Țoiu a reiterat sprijinul total pentru deschiderea unor noi capitole de negociere UE pentru Moldova, iar dialogul transfrontalier româno-moldovean include constant subiecte-cheie precum aderarea Europeană și cooperarea în domeniul securității.
Dialog politic bazat pe diplomație
Pe plan politic se remarcă intensificarea vizitelor și consultărilor la nivel înalt. Preşedinţiile celor două ţări s-au vizitat reciproc: în martie 2024, preşedinta Maia Sandu s-a deplasat la București pentru întrevederi cu Klaus Iohannis și premierul Marcel Ciolacu (a participat inclusiv la un congres Partidul Popular European), iar în iunie 2025 președintele român Nicușor Dan a fost primul lider de la București care a efectuat o vizită oficială la Chișinău. În cadrul acestor întâlniri s-a evidențiat caracterul „profund și special” al relaţiilor bilaterale şi sprijinul României pentru integrarea europeană a Moldovei. Dialogul politic include şi consultări mai frecvente între guvernări şi parlamente, iar cooperarea se extinde şi la nivel regional (de exemplu, summitul trilateral MD-RO-UA dedicat reconstrucţiei Ucrainei din aprilie 2025).
Se extind și se consolidează legăturile și contactele diplomatice dintre cele două țări. Relațiile diplomatice continuă să fie menținute în strictă conformitate cu normele dreptului internațional, practica relațiilor internaționale și viziunea strategică asupra importanței menținerii și dezvoltării ulterioare a acestor relații. Ambasadorii ţintesc şi ei acest parteneriat: ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Victor Chirilă, subliniază constant că România este „principalul partener economic și strategic” al Moldovei, în timp ce noul ambasador român la Chişinău (Cristian-Leon Țurcanu, propus în 2022) continuă să promoveze intens colaborarea transfrontalieră.
Prezenţele diplomatice reflectă intensitatea dialogului. Ambasada României la Chişinău, condusă de Cristian-Leon Țurcanu, funcționează ca pol de sprijin pentru relațiile bilaterale. Echipele ambasadelor organizează frecvent întâlniri cu oficiali și comunități, precum şi evenimente culturale. De cealaltă parte, Ambasada Republicii Moldova la București, al cărei ambasador este Victor Chirilă, activează permanent pentru coordonarea cooperării politice, economice și pentru protejarea drepturilor cetățenilor moldoveni din România. În discursuri recente, ambasadorii au subliniat angajamentul comun pentru dezvoltarea strategică a relației: de exemplu, Victor Chirilă a afirmat că legăturile istorice şi culturale fac ca România să fie partenerul „cel mai principal” al Moldovei.
România, motorul economic al Moldovei
Relaţiile comerciale se mențin solide și în creștere. Potrivit statisticilor oficiale, România rămâne principalul partener economic al Moldovei: în 2024 schimburile comerciale au depăşit 7 miliarde USD, iar ponderea României în comerţul exterior moldovenesc este de 21,3%. Exporturile moldoveneşti către România includ produse agricole şi alimentare (struguri, seminţe, grâu, mobilă etc.), iar importurile din România sunt dominate de resurse energetice şi echipamente (gaz natural, energie electrică, maşini şi medicamente). Evoluţia comerțului bilateral confirmă „o legătură puternică şi în continuă evoluție”, după cum a notat ministrul moldovean al Economiei, Doina Nistor.
Investiţiile românești în Moldova sunt semnificative şi în creștere. România ocupă locul I printre investitori în Moldova: circa 1.642 de firme cu capital românesc activează acum în ţară, cu investiţii ce depăşesc 6,7 miliarde MDL (peste 325 milioane EUR). Asociaţia Investitorilor Români din Moldova estima, de asemenea, peste 200 milioane EUR în investiții românești directe în ultimii ani. În ansamblu, companiile româneşti raportează o cifră de afaceri de circa 1 miliard EUR în Moldova şi peste 12.000 de angajați (conform AIR Moldova). Guvernele colaborează pentru atragerea de noi investiţii și susțin antreprenoriatul comun: spre exemplu, în 2024 a fost constituită o Comisie mixtă de facilitare a afacerilor şi se discută lansarea de asociații de business transfrontaliere pentru IMM-uri. Totuși, în ianuarie-mai 2025 exporturile de mărfuri au însumat 1334,9 milioane dolari SUA, valoare mai mică cu 10,5% comparativ cu cea înregistrată în perioada corespunzătoare din anul 2024. În contextul riscurilor geopolitici și al instabilității, se observă scăderi economice și recesiuni, fluctuații valutare, intensificarea concurenței și schimbări în cererea consumatorilor, ceea ce duce la o diminuare a volumului total al exporturilor.
Sprijinul României pentru integrarea europeană și consolidarea securității Republicii Moldova
România şi-a reafirmat constant sprijinul pentru integrarea europeană a Moldovei. În evenimente comune, oficialii români spun că trebuie să se găsească rapid soluții pentru deschiderea de noi capitole de negociere UE pentru Moldova. Ministerul român de Externe a subliniat că Moldova a făcut “progrese extraordinare recunoscute de statele membre” şi trebuie avansate negocierile fără amânare. În acest context, vicepremierul moldovean Mihai Popșoi a declarat la Chișinău că „Republica Moldova doreşte să fie membră a UE împreună cu Ucraina” și că cele două drumuri europene trebuie parcurse solidar. De altfel, dialogul trilateral MD–RO–UA a devenit frecvent: oficialii vor să transforme Moldova într-un coridor logistic strategic esențial pentru reconstrucția Ucrainei.
România, ca membră NATO, susține de asemenea reforma sectorului de securitate din Republica Moldova. Deşi Moldova şi-a declarat neutralitatea constituțională, colaborarea cu NATO continuă intens. În 2025 a fost aprobat un nou Program Parteneriat (IPP 2025–2028) menit să modernizeze armata și să consolideze reziliența națională, fără a încălca neutralitatea. România contribuie la acest efort prin asistență tehnică și exerciții comune, precum şi sprijin politic pentru continuarea parcursului de apropriere către standardele Euro-Atlantice.
Securitate energetică unificată pentru România și Republica Moldova
Cooperarea în domeniul energetic a devenit un pilon central al relațiilor bilaterale. România furnizează gaze naturale în Moldova prin conducta Iași–Ungheni–Chișinău (capacitate ~5 mil. m³/zi), finalizată în 2022. Ministrul moldovean al Energiei a evidențiat că acest gazoduct a fost „colacul de salvare” în 2022, când livrările rusești au fost reduse, asigurând securitatea aprovizionării pe malul drept al Prutului. Astfel, Moldova este acum mult mai puțin vulnerabilă la şantajul energetic extern. În plus, România a devenit furnizorul principal de electricitate al Moldovei pentru iarna 2024–2025. Autoritățile moldovene au planificat ca, în ian.–mart. 2025, Energocom să cumpere de trei ori mai mult curent de la Nuclearelectrica (Cernavodă) – 100 MW baseload, față de 30 MW în decembrie 2024. Achizițiile suplimentare de energie de la centrale din România (nucleare și termocentrale) și interconectarea rețelelor electrice românești cu cele moldovenești (creșterea capacității de import NTC la 315 MW) sunt realizate cu sprijinul Uniunii Europene. România a promis sprijin logistic și financiar pentru construcția unor noi interconexiuni, precum conductele de gaz Ungheni–Bălți și centura de gaz Chișinău–Cimișlia, pentru a asigura și mai mult independența energetică.
Integrare europeană prin infrastructură – Moldova și România se unesc în proiecte comune
În ultimii ani s-au pus bazele unor proiecte majore de infrastructură comună. Recent, România și Moldova au semnat memorandumul de reluare a circulației feroviare pe segmentul Cantemir–Fălciu (închis din 1993). Această redeschidere – inclusiv reabilitarea podului feroviar Prut 2 de la Fălciu – va crește traficul de mărfuri spre rețeaua europeană, diversificând rutele de export ale Moldovei. Oficialii români, prezenți la semnare, au subliniat că reabilitarea va realiza, în cel mai scurt timp, o cale ferată largă cu ecartament european transfrontalier. Încă un proiect de anvergură este „Podul de flori” de la Ungheni, care va deveni pod rutier peste Prut și face parte din traseul Autostrăzii Unirii (A8). La 26 aprilie 2025 s-au demarat lucrările comune pe cele două maluri ale Prutului: podul Ungheni va conecta autostrada Iași–Ungheni la viitoarea autostradă Ungheni–Chișinău, consolidând o legătură strategică între România și Moldova. Secretarul de stat român Irinel Scrioșteanu a precizat că se consolidează astfel mai multe treceri feroviare/rutiere pentru transportul de marfă. În completare, se lucrează la modernizarea drumurilor transfrontaliere și a altor interconexiuni energetice (de ex. linia electrică Suceava–Bălți şi gazoductul Vulcănești–Chișinău). Toate aceste proiecte urmăresc facilitarea circulației persoanelor și mărfurilor și integrării infrastructurilor în piaţa unică europeană.
Perspective viitoare pentru cooperarea comună
Convergenţa moldo-română este aşteptată să se adâncească în următorii ani. Analizele europene indică 2025 ca „punct de răscruce” în evoluţiile politice interne (alegeri prezidenţiale în România, parlamentare în Moldova) şi regionale. Economia bilaterală are potențial de creştere, mai ales prin noi investiţii şi dezvoltarea IMM-urilor comune, în timp ce integrarea în infrastructura europeană (autostrăzi, coridoare feroviare, reţele energetice inteligente) va stimula comerţul. Menţinerea dialogului politic consecvent şi a sprijinului european – prin diplomaţie română pro-activă și alinierea pe obiective comune cu state vecine – vor fi esenţiale pentru stabilitate şi prosperitate. În ansamblu, proiecţiile semnalează un proces de colaborare matură: Moldova îşi continuă parcursul european, iar România rămâne alături ca partener de încredere și susținător activ al aspiraţiilor sale politico-strategice.
Relația dintre Republica Moldova și România a depășit în 2025 pragul cooperării tradiționale, transformându-se într-un parteneriat strategic profund, ghidat de viziune comună și solidaritate reală. De la sprijin diplomatic și economic la infrastructură, energie și securitate, cele două țări acționează în tandem, nu doar ca vecini, ci ca aliați într-un proiect european comun. Într-un context geopolitic fragil, apropierea Moldovei de România este nu doar firească, ci necesară – o ancoră de stabilitate, dezvoltare și apartenență la spațiul european. Viitorul se scrie acum, iar podurile construite între cele două maluri ale Prutului sunt tot mai mult simboluri ale unei integrări de neîntors.
Opiniile exprimate în acest articol aparțin autorului și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Asociației pentru Politică Externă.
