Tematica viitoarelor alegeri parlamentare din Republica Moldova a devenit una dintre cele mai dezbătute nu doar în interiorul țării, ci și în afara ei. Țara se află în așteptarea principalei intrigi a anului 2025 – rezultatele alegerilor. Cum se conturează situația în Moldova în condițiile cursei electorale? Vor fi aceste alegeri fără compromisuri și va reuși oare țara să treacă testul final al rezistenței pe calea pro-europeană și al viitorului democratic al Moldovei?
Distribuția forțelor politice în cursa electorală și lupta acerbă pentru voturile alegătorilor
Alegerile pentru noul Parlament al Republicii Moldova vor avea loc pe 28 septembrie. Campania electorală pentru alegerile parlamentare a fost lansată oficial în Moldova pe 29 august și se va desfășura până pe 26 septembrie. Intensitatea luptei dintre oponenți crește. Amintim că Comisia Electorală Centrală (CEC) a înregistrat 23 de potențiali participanți, dintre care 4 blocuri electorale, 15 partide și 4 candidați independenți. Acest fapt demonstrează un nivel destul de ridicat de competiție și implicare a formațiunilor politice în procesul electoral. Totuși, șanse reale de a accede în Parlament nu au decât foarte puțini.
Potențialul lider al cursei este principalul partid de guvernământ – PAS, care promovează agenda reformelor, aderarea Moldovei la UE, pacea și stabilitatea. O anumită doză de dezamăgire a populației față de rezultatele partidului de guvernământ generează însă dubii privind capacitatea PAS de a obține din nou majoritatea parlamentară. Aceasta înseamnă că forțele pro-ruse primesc oportunități suplimentare de manevră pentru a-și consolida pozițiile, pentru a obține control și influență cu scopul de a submina parcursul european al Moldovei.
În opoziție cu PAS, partidele de stânga și-au unit eforturile prin crearea „Blocului patriotic”, în care au intrat socialiștii, comuniștii, Partidul „Viitorul Moldovei” și Partidul „Inima Moldovei”, sub conducerea fostului bașcan al Găgăuziei, Irina Vlah. Totodată, a fost constituit blocul „Alternativa”, cu participarea primarului Chișinăului, Ion Ceban, a fostului Procuror General Alexandr Stoianoglo, a ex-premierului Ion Chicu și a lui Mark Tkaciuk. O forță politică notabilă este și partidul care propune un vector de dezvoltare națională sub lozinca „doar pentru Moldova” – „Partidul Nostru”, condus de Renato Usatîi. Toate aceste formațiuni au șanse să treacă pragul electoral și să ajungă în Parlament, însă, indiferent de programele și sloganurile lor, ele sunt de orientare pro-rusă.
Fără îndoială, venirea forțelor pro-ruse la guvernare ar întoarce din drum parcursul european al Moldovei și ar crea un teren favorabil pentru destabilizarea țării și agravarea problemelor de securitate națională, ceea ce ar conduce la o criză profundă, stagnare, reducerea sprijinului european și ar arunca țara mult înapoi în dezvoltarea sa. În Moldova nu există alte partide pro-europene cu o susținere semnificativă din partea populației, în afară de PAS. Țara urmează din nou să treacă printr-o perioadă de luptă dură între forțele pro-europene și cele pro-ruse, confruntare care de această dată va fi decisivă pentru soarta Republicii Moldova. În pofida caracterului neînduplecat al acestei confruntări, totuși, în culise se discută și posibilitatea creării unei coaliții, care ar permite promovarea cursului european și evitarea alegerilor anticipate.
Rezultatele alegerilor parlamentare din 2025 vor determina nu doar componența viitorului guvern, ci și direcția ulterioară a politicii externe a statului. Moldova va trebui să treacă așa-numitul test final al rezistenței pe calea pro-europeană și al viitorului democratic al Moldovei.
Conform datelor sondajului realizat de Institutul Republican Internațional al SUA, desfășurat în ajunul perioadei electorale și la care au participat 1217 respondenți (nu au fost incluse opțiunile de vot ale cetățenilor Republicii Moldova din regiunea transnistreană și din diasporă, iar marja de eroare este de +/-2,8%), 39% dintre cei chestionați ar vota pentru PAS, 22% — pentru Blocul Patriotic, blocul „Alternativa” ar acumula 10%, iar „Partidul Nostru” — 7%. Rezultatele acestui sondaj sunt destul de optimiste, întrucât permit presupunerea că, prin redistribuirea mandatelor, PAS ar putea obține majoritatea voturilor. Care vor fi rezultatele reale ale scrutinului nu se știe deocamdată, dar se poate afirma cu certitudine faptul că între candidați s-a declanșat o adevărată bătălie pentru alegători, în cadrul căreia fiecare încearcă să obțină sprijinul cât mai multor susținători. Totodată, metodele de influențare a opiniei alegătorilor nu corespund întotdeauna normelor legale stabilite și adesea au un caracter speculativ și manipulator pe subiectele cele mai sensibile pentru societatea divizată a Moldovei.
Operațiunile hibride ale Rusiei
Tensiunea fără precedent din societate este tot mai vizibilă, fiind alimentată de narațiuni dezinformatoare și falsuri, răspândite cu o viteză fulgerătoare pe rețelele sociale. Formele tradiționale de agitație electorală, precum corturile, panourile informative, ziarele și afișele cu sloganuri și declarații ale candidaților, continuă să fie folosite, dar nu mai au popularitatea de altădată în rândul alegătorilor. Mass-media independentă, portalurile și platformele media încearcă să demonteze miturile, să combată falsurile și să identifice narațiunile dezinformatoare, dar recunosc că în ultimele săptămâni volumul acestora a crescut considerabil. În plus, rețelele sociale abundă nu doar în conținut ostil și toxic, ci și în retorică agresivă a liderilor politici, nu doar unii față de alții, ci și față de propriii susținători și adversari. Mai mult, în rapoartele Misiunii Promo-LEX de observare a alegerilor parlamentare au fost înregistrate 233 de cazuri de incitare la ură și discriminare, dintre care 162 în context electoral. Aceste mesaje difuzate pe rețelele sociale au adunat peste 2,5 milioane de vizualizări.
Arsenalul de instrumente al influenței externe ruse asupra proceselor democratice și electorale din Moldova nu doar că se extinde, dar se și înnoiește. Apar noi modalități de ingerință în alegeri, inclusiv prin metode tot mai sofisticate de cumpărare a alegătorilor. De exemplu, a devenit cunoscut faptul că Rusia testează un nou model de interferență în votul online, pentru care au fost cheltuite sume colosale. În paralel, este lansată și funcționează o campanie puternică de dezinformare, în fața căreia Moldovei îi va fi dificil să reziste, având în vedere diviziunile interne și presiunile crescânde exercitate de forțele pro-ruse din țară. În pofida înăspririi măsurilor autorităților de combatere a corupției electorale, această problemă rămâne extrem de actuală pentru Moldova și comportă riscuri majore asupra rezultatelor scrutinului. O reformă juridică complexă și lupta împotriva corupției au o importanță crucială atât pentru reziliența Moldovei în fața ingerințelor externe și amenințărilor hibride, cât și pentru succesul reformelor democratice și al reformelor legate de aderarea la UE.
Retorica dură, mincinoasă și acuzatoare a Rusiei la adresa autorităților pro-europene ale Moldovei continuă să se amplifice. În special, purtătoarea de cuvânt a MAE al Rusiei, Maria Zaharova, face declarații sonore în cadrul briefingurilor, afirmând despre presupusul „caracter distructiv al parcursului european pentru Moldova”, despre „transformarea Moldovei de către autorități într-un ghetou”, dar și despre faptul că „actualul regim de la Chișinău este atât de indiferent față de opinia poporului, încât, în cursul alegerilor viitoare, evident, mizează din nou pe schema testată în cadrul campaniei prezidențiale de anul trecut — «nu contează cum votează oamenii, contează cum regimul Sandu numără voturile»”.
Ținând cont de amploarea influenței externe ruse și de intensitatea atacurilor hibride, la care Moldova nu poate rezista de una singură, sprijinul partenerilor europeni este extrem de important. Contextul regional tensionat impune solidaritatea europeană în apărarea democrației din Moldova.
Măsurile de răspuns ale UE în sprijinul Moldovei
Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care condamnă operațiunile hibride ale Rusiei și tentativele de amestec în alegerile parlamentare din Moldova și a îndemnat autoritățile moldovene, societatea civilă și structurile UE să consolideze comunicarea strategică pentru a contracara narațiunile false propagate de Rusia. Parlamentul subliniază importanța contribuției organizațiilor societății civile în combaterea dezinformării și a influenței maligne a conținutului promovat de acei actori politici care se opun reformelor, precum și de către agenții de influență ai Rusiei.
Tentativele repetate ale Moscovei de a interveni în procesele politice interne din Republica Moldova sunt orientate clar spre destabilizarea țării, stoparea cursului său democratic și a avansului spre UE. În acest mod, partenerii europeni își reafirmă sprijinul ferm pentru perspectiva de aderare a Moldovei la Uniunea Europeană și pledează pentru începerea cât mai rapidă a negocierilor de aderare.
Secții de vot pentru diaspora moldovenească din străinătate și observatorii internaționali ai alegerilor din Moldova
Pentru organizarea și desfășurarea alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, pe teritoriul Republicii Moldova și peste hotare au fost create 2274 secții de votare. Dintre acestea, 1961 vor fi deschise în țară, iar 301 – pentru cetățenii aflați peste hotare. Cel mai mare număr de secții de votare din diaspora va fi deschis în Italia – 75, Germania – 36, Franța – 26, Marea Britanie – 24, România – 23 și Statele Unite ale Americii – 22. Două secții de votare vor fi deschise în Federația Rusă, ambele pe teritoriul misiunii diplomatice din Moscova. Pentru alegătorii din stânga Nistrului vor fi organizate 12 secții de votare. În pofida apelurilor Rusiei și ale regiunii transnistrene de a crește numărul secțiilor de votare, autoritățile Republicii Moldova nu au acceptat, pentru a preveni tacticile menite să genereze artificial o participare sporită la vot și falsificarea alegerilor.
Deși unii cetățeni ai Moldovei exprimă adesea opinii contradictorii privind participarea diasporei la alegeri, este important de subliniat rolul semnificativ al acesteia în dezvoltarea țării, iar respectarea dreptului lor constituțional și posibilitatea de a-și exercita datoria civică nu pot și nu trebuie să fie puse sub semnul întrebării. Reprezentanții diasporei, aflați în diferite colțuri ale lumii, înțeleg importanța crucială a acestor alegeri și, fără îndoială, își vor mobiliza eforturile pentru a sprijini parcursul european al Republicii Moldova.
În plus, 2606 cetățeni au depus cereri pentru a vota prin corespondență, care în prezent sunt verificate. Anul trecut au fost tipărite 1809 buletine pentru șase țări, unde votul prin corespondență a fost aplicat pentru prima dată. În acest an, vor putea vota prin corespondență cetățenii Republicii Moldova care locuiesc în Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda, Islanda, Japonia, Coreea de Sud, Australia, Noua Zeelandă și SUA. Cele mai multe cereri au venit din partea cetățenilor din SUA – 1399. Totuși, votul prin corespondență rămâne vulnerabil la corupție și necesită o atenție sporită.
Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova și Comisia Electorală Centrală au pregătit un material video cu răspunsuri la întrebări și un ghid pas cu pas privind acțiunile necesare pentru alegătorii care votează prin corespondență, astfel încât votul să fie validat.
De această dată, desfășurarea alegerilor din Moldova va fi monitorizată de experți internaționali, observatori acreditați din partea organizațiilor neguvernamentale și misiunilor diplomatice. Printre primii experți internaționali acreditați se numără Consiliul Electoral Suprem al Turciei, Comisia Electorală Centrală a Georgiei și Autoritatea Electorală Permanentă a României. Ca observatori din partea organizațiilor neguvernamentale vor fi acreditați Rețeaua Europeană a Organizațiilor pentru Monitorizarea Alegerilor (ENEMO), Oficiul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (OSCE/ODIHR) și Adunarea Parlamentară a Organizației de Cooperare Economică la Marea Neagră.
Deși alegerile se anunță extrem de imprevizibile, se poate presupune că rezultatul votului va depinde nu doar de lupta politică internă, ci și de contextul extern. Este discutată și posibilitatea unor alegeri anticipate, precum și scenarii de coaliții politice capabile să schimbe echilibrul de forțe din țară. În acest sens, importanța misiunilor internaționale de monitorizare a alegerilor crește considerabil în condițiile actuale. Observatorii vor urmări cu atenție toate aspectele procesului electoral, inclusiv desfășurarea campaniei în rețelele sociale (și în afara acestora), activitatea birourilor electorale de toate nivelurile, cadrul legislativ electoral și aplicarea acestuia, finanțarea campaniei, reflectarea în mass-media și soluționarea litigiilor electorale. De asemenea, aceștia vor evalua implementarea recomandărilor internaționale anterioare privind alegerile.
Discursul Maiei Sandu în Parlamentul European
Remarcabilul discurs al Președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, susținut la 9 septembrie în plenul Parlamentului European, nu i-a lăsat indiferenți nici pe eurodeputați, nici pe cetățenii Moldovei, cărora șefa statului li s-a adresat de la tribună cu un apel de a face alegerea corectă: „rezultatul votului va determina dacă Moldova va reuși să se consolideze drept o democrație stabilă pe calea integrării europene și un vecin de încredere, sau dacă Rusia va transforma țara într-o amenințare la frontiera de sud-vest a Ucrainei. Trebuie să facem pasul decisiv: să alegem un Parlament care să ducă Moldova în Uniunea Europeană. Aceasta este responsabilitatea noastră. Viitorul Moldovei depinde de curajul și unitatea cu care vom merge la vot”.
Imaginea țării noastre peste hotare a ajuns, într-adevăr, la un nou nivel datorită Președintei Republicii. Utilizarea inteligentă a factorului extern – vizitele în Moldova ale unor oficiali de rang înalt, participarea țării la principalele evenimente internaționale, vizitele liderilor politici cu ocazia Zilei Independenței — nu aduce doar dividende politice suplimentare șefei statului, ci acoperă și o parte din dezamăgirea cetățenilor față de partidul de guvernământ. Se dorește a se crede că toate eforturile depuse în această direcție de către șefa statului vor fi susținute de cetățenii Republicii Moldova, care la alegerile parlamentare din 2025 își vor exprima opțiunea în favoarea parcursului european al țării, al păcii și al dezvoltării stabile.
Opiniile exprimate în material aparțin autorului și nu reflectă neapărat poziția Asociației pentru Politică Externă (APE).
