Alegerile parlamentare recente demonstrează convingător că Moldova se confruntă cu atacuri hibride fără precedent, cu puternice campanii de dezinformare și cu amestec străin în procesele democratice. Sunt evidente și dificultățile asociate tentativelor de destabilizare a statului și a societății, precum și subminarea cursului proeuropean al țării. Ecourile atacurilor masive de dezinformare în timpul alegerilor parlamentare din Moldova precum și provocările hibride cu care se confruntă țara pe calea către UE rămân extrem de presante. În plus, se așteaptă ca odată cu deschiderea procesului de negocieri aceste riscuri să se intensifice și mai mult.
În Republica Moldova a fost oficial constituit noul Parlament al legislaturii a XII-a, recunoscut drept legitim, care și-a început activitatea la 22 octombrie. În cadrul primei ședințe a Parlamentului, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a susținut un discurs. Șefa statului a subliniat că principala sarcină a noului Parlament este avansarea țării spre aderarea la Uniunea Europeană.
Înțelegerea pe deplin a amploarei atacurilor de dezinformare și a spectrului amenințărilor hibride cu care s-a confruntat Moldova în perioada alegerilor parlamentare nu s-a încheiat încă. Societatea civilă, analiștii, jurnaliștii, precum și reprezentanții mediului academic continuă să ofere evaluări de specialitate, să prezinte rapoarte și studii cu analize detaliate, susținute de materiale factologice argumentate, statistici și date radiografice ale atacurilor hibride lansate de Rusia asupra țării în timpul procesului electoral. Mass-media pune la dispoziția publicului larg materiale deschise din investigații jurnalistice răsunătoare despre corupția electorală, iar platformele rețelelor sociale – cele mai vulnerabile la dezinformare – publică rapoarte despre măsurile întreprinse pentru protejarea integrității spațiilor lor în perioada alegerilor.
Astfel, de exemplu, potrivit informațiilor prezentate de platforma TikTok, doar în perioada premergătoare alegerilor parlamentare între 1 iulie și 28 septembrie au fost eliminate de către această rețea socială peste 134.000 de conturi false, 1,8 milioane de cereri false de abonare și aproape 2 milioane de abonați falși. De asemenea, au fost șterse peste 9.300 de materiale care încălcau regulile civice și electorale, conțineau dezinformare sau erau create cu ajutorul inteligenței artificiale. Datorită măsurilor preventive, platforma a reușit să prevină peste 2,9 milioane de aprecieri false și să blocheze crearea a mai mult de 268.000 de conturi de tip spam în Republica Moldova.
Un alt exemplu este raportul prezentat de Agenția Digitală „Granat”, conform căruia pe Telegram au fost identificate peste 470 de canale cu mesaje politice, care au generat mai mult de 350 de mii de postări, precum și câteva portaluri de știri din Republica Moldova care promovau mesaje legate de campania electorală.
Campania electorală a fost marcată de puternice valuri de dezinformare îndreptate împotriva președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, și a partidului de guvernământ „Acțiune și Solidaritate”, dar și de percheziții și rețineri legate de corupția electorală, finanțarea ilegală a forțelor politice și suspiciuni de încălcare gravă a regulilor luptei politice. Narativele dezinformării s-au răspândit nu doar pe teritoriul Republicii Moldova, ci și în țările care întrețin relații prietenoase cu Rusia.
Potrivit datelor portalului Stop Fals, au fost identificate o serie de știri false despre alegerile parlamentare din Moldova care s-au răspândit în Belarus. Printre principalele narative privind amestecul extern se numărau acuzațiile la adresa Uniunii Europene de „dictat” și „intervenție”, utilizarea unui limbaj denigrator („circul european”, „isteria NATO”), precum și promovarea imaginii Moldovei drept o „victimă” a influenței occidentale. De asemenea, s-a exploatat intens factorul crizei energetice, prin amplificarea panicii legate de tarifele la energie electrică, asocierea problemelor economice cu opțiunea europeană a Moldovei și promovarea unor „alternative” bazate pe cooperarea cu Rusia și Belarus.
Astfel de exemple de atacuri de dezinformare sunt numeroase, atât în interiorul țării, cât și în afara ei. Nu este întâmplător faptul că Curtea Constituțională a Republicii Moldova s-a adresat Parlamentului cu solicitarea de a îmbunătăți legea privind combaterea dezinformării și a amestecului străin în procesele electorale. În contextul avansării Moldovei pe calea europeană, acest demers este considerat deosebit de important.
De asemenea, au devenit tot mai frecvente cazurile de difuzare a publicității politice și a informațiilor false în rețelele online prin intermediul conturilor false și al tehnologiilor bazate pe inteligență artificială. Acest fenomen necesită o reglementare clară, deoarece sporește riscurile de haos informațional, de denaturare a percepției publice asupra evenimentelor și de exploatare a vulnerabilităților din societate.
Declarația comisarei europene Marta Kos la conferința de presă desfășurată în cadrul reuniunii Consiliului Afacerilor Externe al UE, conform căreia „Republica Moldova și Ucraina sunt pregătite să înceapă negocierile de aderare în noiembrie, pentru toate cele șase clustere”, indică faptul că partea tehnică a procesului de avansare către UE este finalizată. În urma unei munci ample, peste 500 de acte normative au fost armonizate cu legislația Uniunii Europene, iar Republica Moldova a atins nivelul de pregătire necesar pentru începerea negocierilor. Totuși, un obstacol major pe acest drum îl constituie veto-ul Ungariei privind aderarea Ucrainei la UE. Deoarece Republica Moldova și Ucraina sunt „legate” în procesul de negociere, această situație afectează direct și Moldova. În prezent, președintele Consiliului European, António Costa, lucrează la identificarea unei soluții care să permită ocolirea veto-ului Ungariei și deschiderea clusterelor de negociere. Este evident că nemulțumirea Rusiei în legătură cu acest proces va crește.
Ținând cont de faptul că Rusia își intensifică și modernizează arsenalul de mijloace pentru războaie hibride, investind sume uriașe de bani, și având în vedere diversitatea tipurilor și locațiilor atacurilor hibride deja lansate de Rusia în Europa, se poate concluziona că riscurile hibride vor rămâne o componentă esențială a politicii sale externe. Într-o declarație oficială publicată pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse în legătură cu alegerile parlamentare din Republica Moldova, se menționează: „Se observă un șantaj financiar brutal asupra alegătorilor moldoveni, o intervenție fățișă în treburile interne ale Moldovei din partea Bruxelles-ului, care îi place să dea lecții altora despre democrație, dar în realitate se conduce prin metode totalitare.” De asemenea, se afirmă: „Cursul de transformare a propriei țări într-un satelit antirusesc al NATO și într-o bază logistică pentru susținerea regimului criminal de la Kiev este o cale spre nicăieri.” Aceste citate reflectă limpede intențiile și pașii următori ai Kremlinului.
Prin urmare, riscurile atacurilor de dezinformare și ale amenințărilor hibride vor continua să crească pe măsură ce Moldova avansează pe calea aderării la UE, deoarece este evident că Rusia nu are de gând să renunțe la metodele de forță, inclusiv în ceea ce privește contracararea cursului proeuropean al Moldovei. În acest context, autoritățile Republicii Moldova trebuie să rămână extrem de vigilente. Este absolut necesar să se acorde o atenție sporită consolidării, modernizării și extinderii arsenalului de instrumente și mijloace de combatere a amenințărilor hibride, care să permită contracararea noilor valuri de atacuri ce se vor abate asupra țării în timpul procesului de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Opiniile exprimate în material aparțin autorului și nu reflectă neapărat poziția Asociației pentru Politică Externă (APE).
