Iunie 2026 a devenit o lună decisivă pentru politica externă a Republicii Moldova, consolidând traiectoria sa de integrare europeană și întărindu-i pozițiile în arhitectura de securitate regională. În locul formatului obișnuit al întâlnirilor diplomatice punctuale, Chișinăul a demonstrat o abordare complexă și sistemică, ce a îmbinat un progres strategic în relațiile cu UE, construirea unui contur de apărare rigid și punerea bazei unui nou fundament pragmatic în economie și în legăturile cu diaspora.
Asociația pentru Politică Externă (APE) prezintă topul evenimentelor-cheie din politica externă a Republicii Moldova în luna iunie 2026.
Deschiderea negocierilor pentru primul cluster: „Valori fundamentale”
La 15 iunie, la Luxemburg, a avut loc Conferința Interguvernamentală, cu participarea reprezentanților Președinției Consiliului UE, ai Comisiei Europene și ai Guvernului Republicii Moldova. Conferința a marcat trecerea mult așteptată de la etapa de evaluare (screening) la negocieri reale și profunde, deblocând un proces care fusese frânat mult timp din cauza factorilor politici regionali și a abordării la pachet a extinderii UE. În cadrul acestui eveniment a avut loc deschiderea oficială a negocierilor practice pentru primul și cel mai important bloc de probleme – clusterul „Valori fundamentale”, fapt devenit posibil după ce, la 12 iunie, toate cele 27 de state membre ale UE au aprobat prin consens cadrul de negociere pentru Moldova și Ucraina.
Negocierile de aderare la UE se poartă pe marginea a 33 de capitole, structurate în 6 grupuri tematice (clustere). Clusterul deschis este considerat, în esență, pilonul întregului proces de integrare; el se deschide primul și se închide ultimul. Acesta include 5 capitole esențiale: Capitolul 23 – Puterea judecătorească și drepturile fundamentale; Capitolul 24 – Justiție, libertate și securitate; Capitolul 5 – Achiziții publice; Capitolul 18 – Statistică; Capitolul 32 – Control financiar. Pentru capitolele 23 și 24, Uniunea Europeană stabilește criterii intermediare stricte (interim benchmarks). Progresul înregistrat în toate celelalte 5 clustere depinde în mod direct de succesele Moldovei în reforma justiției. Niciun alt capitol nu poate fi închis definitiv până când Chișinăul nu va îndeplini condițiile de bază ale acestui bloc.
Președinta țării, M. Sandu, a subliniat în declarația sa: „Astăzi, Republica Moldova a mai făcut un pas pe calea sa europeană: am deschis negocierile practice pentru primul cluster – „Valori fundamentale”. Am ajuns aici datorită muncii comune și oamenilor care cred în viitorul nostru. Aderarea la Uniunea Europeană nu mai este un obiectiv îndepărtat, ci o realitate pe care o construim deja”.
Astfel, lansarea oficială a negocierilor la Luxemburg a pus temelia juridică și practică pentru o transformare instituțională profundă a Republicii Moldova. Succesul acestei etape va reprezenta principalul indicator al pregătirii țării pentru statutul de membru cu drepturi depline al UE.
Consolidarea politică a succesului: Cel de-al doilea Summit Republica Moldova — Uniunea Europeană
La 22 iunie, la Bruxelles, a avut loc cel de-al doilea Summit din istorie Republica Moldova — Uniunea Europeană. Acest format de dialog la nivel înalt, cu participarea Președintelui Consiliului European, António Costa, și a Președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, reflectă parteneriatul tot mai strâns dintre părți și angajamentul ferm față de integrarea țării în comunitatea europeană. Reuniunea s-a desfășurat la doar o săptămână de la deschiderea oficială a negocierilor practice pentru primul cluster – „Valori fundamentale”, marcând o nouă etapă pe calea europeană a Chișinăului.
Atât Comisia Europeană, cât și Consiliul European au confirmat oficial că Moldova este pe deplin pregătită pentru deschiderea negocierilor la toate celelalte clustere tematice, proces care se va desfășura în baza evaluării meritelor individuale ale țării. Liderii au discutat în detaliu următorii pași în procesul de negociere și agenda ulterioară a reformelor interne. Uniunea Europeană a anunțat alocarea unui pachet de asistență financiară pentru Republica Moldova în domeniul securității, în valoare de 120 de milioane de euro, destinat consolidării rezilienței instituțiilor statului în fața amenințărilor externe. Părțile au acordat o atenție deosebită provocărilor legate de securitatea regională și consolidării în continuare a cooperării în sectorul energetic. Conducerea UE a reafirmat continuarea sprijinului masiv pentru dezvoltarea economică a Moldovei în cadrul „Planului de Creștere” pe termen lung. Rezultatele summitului de la Bruxelles au demonstrat un nivel fără precedent de încredere reciprocă și au consfințit trecerea relațiilor bilaterale la un nivel strategic.
Negocierile MAE cu conducerea NATO și lansarea noului mandat
Viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi, a avut o întrevedere cu adjunctul asistentului secretarului general al NATO pentru parteneriate, Kevin Hamilton. La discuții a participat și Agne Gleveckaite, care a preluat oficial funcția de nouă șefă a Oficiului de Legătură NATO la Chișinău. Șeful diplomației moldovenești a felicitat-o cu ocazia începerii mandatului și i-a urat succes în activitate.
Părțile au analizat în detaliu extinderea programelor de cooperare pentru sporirea rezilienței Republicii Moldova în fața ingerințelor externe, a dezinformării, precum și a atacurilor cibernetice și hibride. O atenție deosebită a fost acordată punerii în aplicare practice a Parteneriatului Individual adaptat (ITPP) pentru anii 2025–2028 și Pachetului de asistență pentru consolidarea capacităților de apărare (DCBI). Interlocutorii au schimbat opinii cu privire la războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei, impactul acestuia asupra Republicii Moldova și au reconfirmat atașamentul ferm față de o soluționare exclusiv pașnică a conflictului transnistrean. „Consolidarea securității și apărării naționale înseamnă o protecție mai mare pentru cetățenii noștri și, în același timp, o contribuție concretă la securitatea întregii regiuni”, a subliniat Mihai Popșoi. La rândul său, Kevin Hamilton a apreciat înalt contribuția Moldovei la stabilitatea paneuropeană și a reafirmat disponibilitatea alianței de a sprijini reformele din țară în baza principiilor democratice.
Negocierile cu conducerea NATO privind securitatea regională și consolidarea capacității de apărare
În luna iunie, autoritățile Republicii Moldova au intensificat substanțial interacțiunea cu Alianța Nord-Atlantică pentru consolidarea rezilienței naționale. În cadrul întrevederilor oficiale, directorul Direcției politici de securitate a NATO, Kevin Hamilton, a remarcat în mod special și a apreciat înalt contribuția semnificativă a Republicii Moldova la consolidarea securității paneuropene, pe care țara o aduce prin participarea activă a militarilor săi la operațiunea de menținere a păcii KFOR din Kosovo. Reprezentantul alianței a reconfirmat ferm disponibilitatea NATO de a continua sprijinul deplin pentru procesele de modernizare și reformele din domeniul apărării în Republica Moldova, în strictă conformitate cu principiile democratice.
Părțile au realizat un schimb detaliat de opinii privind evoluția situației în sfera securității regionale. O atenție deosebită a fost acordată eforturilor internaționale orientate spre oprirea războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, precum și impactului distructiv al consecințelor acțiunilor militare asupra Republicii Moldova. În contextul riscurilor de securitate, au fost subliniate separat eforturile consecvente ale Chișinăului oficial pentru reglementarea pașnică a conflictului transnistrean și reintegrarea deplină a țării exclusiv pe cale diplomatică.
Astfel, discuțiile din luna iunie cu conducerea NATO au consemnat contribuția Republicii Moldova la menținerea stabilității europene. Disponibilitatea alianței de a sprijini modernizarea sectorului de apărare al țării a devenit un semnal important pe fondul menținerii turbulențelor regionale.
Participarea Armatei Naționale a Republicii Moldova la exercițiile internaționale #SeaBreeze2026
În perioada 3-17 iunie, un contingent de militari ai Armatei Naționale a Republicii Moldova a participat la exercițiile internaționale de amploare #SeaBreeze2026, care s-au desfășurat în poligonul Babadag din România. Aceste manevre au reunit peste 450 de militari din șapte state: România, Statele Unite ale Americii, Bulgaria, Ucraina, Georgia, Turcia și Republica Moldova. De menționat că militarii moldoveni sunt participanți permanenți la exercițiile „Sea Breeze” încă din anul 2007.
În cadrul exercițiilor, militarii moldoveni au simulat elemente specifice de pregătire pentru operațiuni întrunite. De asemenea, instruirea a inclus planificarea și desfășurarea manevrelor în comun, coordonarea forțelor participante și exersarea reacției la diferite scenarii de criză. Obiectivele principale ale „Sea Breeze 2026” au fost creșterea nivelului de pregătire a efectivului pentru îndeplinirea misiunilor comune, dezvoltarea interoperabilității dintre contingentele țărilor partenere, precum și consolidarea capacității de reacție rapidă în situații de criză și conflict. Participarea la exercițiile „Sea Breeze 2026” este de o importanță majoră pentru militarii moldoveni, iar îndeplinirea cu succes a misiunilor de luptă contribuie la consolidarea potențialului de apărare al Armatei Naționale și demonstrează disponibilitatea Republicii Moldova de a fi un partener previzibil în asigurarea stabilității regionale.
Contingentul #KFOR25, în colaborare cu Crucea Roșie, extinde standardele umanitare internaționale
În perioada 15-18 iunie, în Republica Moldova s-a desfășurat un curs specializat de instruire pentru contingentul militar #KFOR25. Instruirea a fost organizată de către reprezentanții Misiunii Comitetului Internațional al Crucii Roșii (CICR) în Republica Moldova, în strânsă colaborare cu specialiștii Marelui Stat Major al Armatei Naționale.
La sesiunile de instruire, prevăzute în Planul de cooperare pentru anul 2026, au participat ofițeri, sergenți și soldați ai Armatei Naționale, precum și angajați ai Inspectoratului General de Carabinieri al MAI. Programa cursului a cuprins aspecte-cheie ale dreptului internațional umanitar (DIU), regulile de protecție a populației civile în zonele misiunilor de menținere a păcii, precum și responsabilitatea personală a militarilor în cadrul operațiunilor internaționale și mandatele forțelor de menținere a păcii.
Reprezentanții CICR au desfășurat o serie de exerciții practice axate pe aplicarea normelor dreptului umanitar în planificarea acțiunilor tactice și pe exersarea responsabilității comandanților de toate nivelurile în luarea deciziilor operative în timpul misiunilor de asigurare a securității.
Întrevederea privind reglementarea transnistreană cu coraportorii APCE
În luna iunie, un vector important al eforturilor diplomatice ale Chișinăului a rămas problema integrității statale și a securității regionale. Viceprim-ministrul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a avut o întrevedere de lucru cu coraportorii Comisiei de monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE).
În cadrul discuțiilor, oficialii europeni au fost informați în detaliu despre prioritățile actuale ale Republicii Moldova în promovarea politicilor de reintegrare, situația din regiunea transnistreană și măsurile guvernului pentru soluționarea problemelor stringente ale locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Aspectele-cheie ale întrevederii și poziția Chișinăului au vizat:
Drepturile omului și libertatea de mișcare: O atenție deosebită a fost acordată situației critice privind drepturile omului în raioanele de est ale țării. Viceprim-ministrul a evidențiat în mod special barierele artificiale create în calea liberei circulații a cetățenilor în perimetrul Zonei de Securitate și a subliniat eforturile Chișinăului pentru protejarea libertăților fundamentale ale populației din regiune.
Reglementarea pașnică: Conducerea Moldovei a reconfirmat poziția sa principială și neschimbată: conflictul transnistrean trebuie soluționat exclusiv pe cale pașnică.
Integritatea teritorială: Scopul final al procesului este obținerea unei reglementări definitive în cadrul frontierelor recunoscute la nivel internațional ale Republicii Moldova, cu respectarea deplină a suveranității și integrității teritoriale a statului.
Dialogul cu coraportorii APCE a confirmat că problema transnistreană rămâne în atenția sporită a instituțiilor europene. Chișinăul a demonstrat clar partenerilor internaționali atașamentul său exclusiv față de metodele diplomatice de integrare a regiunii, corelând acest proces cu standardele generale ale Consiliului Europei în domeniul drepturilor omului.
Conferința de Investiții „Republica Moldova – Uniunea Europeană”
La 4 iunie, la Chișinău, a avut loc prima Conferință de Investiții de amploare „Republica Moldova – Uniunea Europeană”, desfășurată sub sloganul „Investiți în următoarea poveste de succes a Europei”. Forumul a devenit un eveniment crucial în parcursul Chișinăului spre integrarea deplină în piața internă europeană. Manifestarea a generat un ecou imens: numărul de înregistrări a depășit capacitatea sălilor, iar la Chișinău s-au reunit peste 500 de investitori, lideri de afaceri și parteneri de dezvoltare. Conferința a fost deschisă de Președinta Maia Sandu, Prim-ministrul Alexandru Munteanu și Comisarul european pentru extindere, Marta Kos. Oficialii au subliniat că transformarea economică a Republicii Moldova, susținută de reforme și de procesele de integrare, produce deja rezultate concrete și sporește încrederea din partea capitalului internațional. Comisarul european Marta Kos a numit Moldova unul dintre cei mai eficienți candidați la aderarea la UE. Ea a apreciat înalt eforturile anticorupție și reziliența țării în fața provocărilor externe, subliniand că Moldova se integrează tot mai profund în economia europeană.
În cadrul conferinței au fost anunțate investiții planificate de peste 1 miliard de euro din partea companiilor private și a instituțiilor financiare internaționale. Aceste fonduri sunt destinate consolidării legăturilor economice cu UE și dezvoltării infrastructurii. Drept stimulent cheie pe termen lung pentru investitori a fost menționat „Planul de Creștere” al UE pentru Republica Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro. De asemenea, oficialii au anunțat lansarea unui nou mecanism de finanțare – Fund of Funds (Fondul de Fonduri), menit să simplifice accesul la capital. Atenția principală a participanților s-a concentrat pe atragerea de capital și crearea de parteneriate în domenii precum inovațiile, energia, transporturile, digitalizarea, agricultura și biotehnologiile.
Conferința a reconfirmat în mod clar că integrarea europeană a Republicii Moldova este susținută de angajamente financiare masive. Lansarea noilor mecanisme și investițiile de miliarde au consfințit statutul Moldovei de platformă sigură, stabilă și de perspectivă pentru afacerile europene.
Progresul digital și recunoașterea reformelor: Moldova Digital Summit 2026 și vizita Comisarului european Marta Kos
În prima decadă a lunii iunie, Chișinăul a devenit centrul tehnologiilor digitale și al discuțiilor politice-cheie din regiune. În capitală s-a desfășurat forumul de amploare de două zile Moldova Digital Summit 2026, al cărui slogan principal a fost conceptul „Acolo unde viziunea digitală întâlnește ambiția europeană”. Evenimentul a reunit în jur de 2000 de participanți, inclusiv politicieni, investitori, antreprenori și lideri tehnologici. În paralel cu summitul, în perioada 4-6 iunie, a avut loc o vizită oficială importantă a Comisarului european pentru extindere, Marta Kos, care a avut întrevederi cu Prim-ministrul Alexandru Munteanu, viceprim-miniștrii, Președintele Parlamentului, Igor Grosu, și Președinta Maia Sandu.
În discursul său de la deschiderea summitului, Prim-ministrul Alexandru Munteanu a punctat clar ambițiile statului: „Moldova nu mai este o țară care încearcă să-i prindă din urmă pe ceilalți. În multe domenii ale transformării digitale, Moldova începe să dicteze ritmul. Planurile Chișinăului sunt de a deveni principalul hub GovTech din cadrul Parteneriatului Estic”.
În cadrul forumului s-a menționat că 78% din serviciile publice pentru afaceri în Moldova sunt deja digitalizate. Datorită parcului IT (Moldova Innovation Technology Park), exporturile sectorului au depășit valoarea de 1 miliard de euro. În plus, integrarea țării în zona de roaming gratuit cu UE a dus la o creștere de peste 300% a utilizării internetului mobil în roaming.
Comisarul european Marta Kos a numit sectorul digital al Moldovei un simbol al potențialului imens al țării. Ea a subliniat că, dacă Moldova este capabilă să creeze companii IT competitive la nivelul UE, va putea obține un succes similar și în toate celelalte sectoare ale economiei.
În cadrul întrevederilor bilaterale, Marta Kos a felicitat oficial Guvernul Moldovei pentru viteza remarcabilă de implementare a reformelor, numind țara un exemplu pentru alți candidați. În special, s-a anunțat că, în mai puțin de un can de la lansarea Planului de Creștere Economică pentru Republica Moldova, țara a îndeplinit cu succes 28 din cele 30 de etape planificate ale reformelor. Implementarea cu succes a reformelor preconizate pentru restul anului 2026 va deschide Moldovei accesul la alte 528 de milioane de euro.
Consolidarea legăturilor cu diaspora: Cea de-a XII-a Convenție Moldovenească-Americană (MAC12)
În perioada 11-12 iunie, la Chișinău s-a desfășurat un alt eveniment marcant de politică externă al lunii – Cea de-a XII-a Convenție Moldovenească-Americană (MAC12). Această platformă este creată pentru consolidarea diasporei moldovenești și servește drept un instrument eficient de dialog direct și interacțiune între reprezentanții comunităților de moldoveni stabilite în SUA și conducerea țării.
Acest eveniment a fost cu adevărat unic: pentru prima dată de la fondarea platformei în anul 2014, convenția s-a desfășurat nu într-unul dintre orașele din SUA, ci direct în patrie – în capitala Republicii Moldova. Forumul a consemnat schimbări calitative profunde în interacțiunea dintre stat și comunitățile de peste hotare.
Desfășurarea convenției la Chișinău a subliniat rolul tot mai important al diasporei americane în procesele de modernizare a țării și a demonstrat dorința statului de a-și implica cetățenii din străinătate în edificarea viitorului european al Moldovei. Platforma a reconfirmat creșterea încrederii investitorilor. Criteriile intermediare stricte (benchmarks) ale UE privind reforma justiției și pachetul de securitate de 120 de milioane de euro alocat de Bruxelles au reprezentat pentru capitalul american un semnal privind stabilizarea regulilor de joc. Discuțiile au arătat că specialiștii din Silicon Valley sau de pe Wall Street nu sunt deocamdată pregătiți să revină masiv pe grilele tarifare de salarizare mici din ministere. Cu toate acestea, paradigma s-a schimbat în direcția „circulației talentelor”: diaspora este gata să investească expertiză de la distanță prin management de proiect, consultanță oferită instituțiilor și participare în consiliile de administrație. Noua paradigmă îi poziționează pe cetățenii plecați drept investitori strategici, orientați spre crearea de fonduri de capital de risc (venture capital), startup-uri IT și cofinanțarea programelor regionale. Ca alternativă la „exodul de creiere”, Moldova a putut oferi rezidența virtuală în Moldova Innovation Technology Park și platformele GovTech, care le permit specialiștilor să lucreze pentru companii americane, aflându-se fizic la Chișinău. Participanții au trasat pașii pentru intensificarea lobby-ului în favoarea intereselor Chișinăului în SUA prin promovarea Moldovei ca o „poveste de succes” și ca element-cheie de securitate în regiunea Mării Negre, precum și prin dinamizarea caucus-urilor moldovenești din Congres.
Organizarea convenției MAC12 direct acasă, în Moldova, a trecut relațiile cu diaspora din planul sprijinului umanitar în formatul unui parteneriat economic rigid și pragmatic. Acest fapt a consolidat pozițiile Moldovei în dialogul de politică externă cu SUA, în paralel cu vectorul său european principal.
