În mai 2026, politica externă a Republicii Moldova a avansat cu viteză maximă, combinând cu măiestrie victoriile de imagine de mare anvergură cu pragmatismul diplomatic și economic. Președinta țării, Maia Sandu, a primit cele mai înalte distincții europene la Strasbourg și Praga, consolidând statutul statului ca avanpost al valorilor europene. În același timp, Moldova a încheiat cu succes președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, a negociat un pachet record de asistență în domeniul apărării din partea UE, a preluat conducerea OSCE și a găzduit inspecția COELA, a adus cazul Transnistriei la nivelul discuțiilor din cadrul Comitetului de cooperare permanentă și structurată al UE și a reușit, de asemenea, să încheie un nou acord pe trei ani cu FMI.
Asociația pentru Politică Externă (APE) prezintă clasamentul evenimentelor cheie din politica externă a Moldovei din luna mai 2026.
  1. Tribunalul special și schimbarea de paradigmă în domeniul migrației: bilanțul președinției Moldovei la Consiliul Europei
La 15 mai 2026, Republica Moldova a găzduit cea de-a 135-a sesiune ministerială a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, la care au participat peste 50 de delegații și reprezentanți ai organizațiilor internaționale. Evenimentul diplomatic a marcat încheierea cu succes a președinției de șase luni a Moldovei în cadrul acestei structuri. În perioada 14 noiembrie 2025 – 15 mai 2026, Moldova a promovat activ inițiative-cheie legate de combaterea ingerințelor străine, tragerea la răspundere a Rusiei pentru crimele comise împotriva Ucrainei, precum și extinderea și apărarea drepturilor sociale. În decursul a șase luni, Chișinăul a parcurs un drum de la menținerea stabilității regionale la formarea unor noi reguli de joc. Principalele rezultate practice ale sesiunii au fost:
 – semnarea, sub egida președinției moldovene, de către 36 de state a acordului privind înființarea Tribunalului Special pentru investigarea crimelor de agresiune împotriva Ucrainei.
– aprobarea de către 46 de țări a unei interpretări fundamental noi a Convenției privind drepturile omului în contextul migrației ilegale. Documentul a extins competențele instanțelor naționale și a revizuit abordările consacrate în materie de migrație.
Președinția Moldovei a reprezentat, într-o anumită măsură, un moment de cotitură în elaborarea noilor norme paneuropene și a abordărilor privind reglementarea acestora în domeniul drepturilor omului și al migrației. Moldova s-a dovedit a fi un arhitect de seamă al noului consens paneuropean într-un moment critic pentru regiune, ceea ce a demonstrat maturitatea instituțională și disponibilitatea țării de a fi un membru cu drepturi depline al familiei europene.
  1. Sinergia dintre Consiliul Europei și OSCE
În perioada 14-15 mai 2026, președintele în exercițiu al OSCE, vicepreședintele Confederației Elvețiene și șeful Departamentului Federal al Afacerilor Externe, Ignazio Cassis, împreună cu secretarul general al OSCE, Feridun Sinirlioğlu, au efectuat o vizită oficială în Republica Moldova.
Programul vizitei a inclus întâlniri cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, cu prim-ministrul Alexandru Munteanu, cu viceprim-ministrul pentru reintegrare, Valeriu Civeri, și cu viceprim-ministrul și ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi.
În cadrul vizitei a avut loc întâlnirea de nivel înalt planificată în formatul „2+2”, la care au participat cei doi președinți în exercițiu ai Consiliului Europei și ai OSCE, Mihai Popșoi și Ignazio Cassis, precum și secretarii generali ai acestor organizații, Alain Berset și Feridun Sinirlioğlu. Părțile au efectuat o analiză detaliată a situației regionale. La 15 mai, ambii reprezentanți ai OSCE au participat, de asemenea, la lucrările celei de-a 135-a reuniuni ministeriale a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, ceea ce a permis unirea eforturilor celor două mari instituții paneuropene.
  1. Vizita lui Kaja Kallas și ajutorul record din partea UE
În ajunul Zilei Europei, capitala Moldovei a primit o vizită oficială din partea vicepreședintei Comisiei Europene și Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas. Principalele teme ale discuțiilor sale cu ministrul afacerilor externe Mihai Popșoi și ministrul apărării Anatolie Nosat au fost securitatea regională, apărarea și parcursul european al țării.
Propunerea lui Kallas adresată statelor membre ale UE de a dubla finanțarea Moldovei prin Fondul European de Pace – până la 120 de milioane de euro pe an – a avut un ecou internațional amplu. Aceasta este cea mai mare măsură de asistență în domeniul apărării acordată vreodată de Bruxelles unei țări beneficiare, cu excepția Ucrainei. Acest pas transformă Moldova într-un avanpost cheie al securității europene pe Nistru.
În cadrul vizitei, Kaya Kallas a avut o întâlnire separată cu liderii societății civile moldovene, subliniind rolul lor esențial în monitorizarea reformelor, promovarea transparenței și menținerea cursului democratic al țării. Înaltul Reprezentant al UE a subliniat clar că integrarea europeană a Moldovei se bazează pe trei piloni: consolidarea stabilității democratice, accelerarea creșterii economice și un control civil puternic.
  1. Chișinăul transformă recunoașterea internațională într-un viitor european
Președinta Maia Sandu a efectuat, în perioada 19-21 mai, o vizită la Parlamentul European și în Țările de Jos și a participat la conferința Globsec de la Praga. Turneul diplomatic a combinat primirea unor distincții înalte, negocieri privind integrarea europeană și consolidarea statutului Moldovei de actor-cheie în arhitectura de securitate a regiunii.
– Strasbourg (19 mai) – Discuțiile cu Roberta Metsola și liderii celor cinci grupuri politice cheie (de la PPE la „Verzi”) au asigurat Moldovei un sprijin bipartid larg înainte de deschiderea clusterelor de negocieri cu UE. Un moment istoric a fost decernarea Ordinului European „Pentru Merite” M. Sandu, cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la Declarația Schuman.
–  Olanda (20 mai) – Vizita de lucru și întâlnirile cu prim-ministrul Rob Jetten și cu ministrul de externe Tom Berendsen au avut ca scop consolidarea parteneriatului bilateral și depășirea scepticismului tradițional al Olandei în ceea ce privește extinderea UE.
– Praga (21 mai) – La invitația președintelui Cehiei, Petr Pavel, Maia Sandu a prezentat pe această influentă platformă internațională experiența unică a Moldovei în apărarea democrației și combaterea amenințărilor hibride, ceea ce i-a adus încă un premiu prestigios al forumului pentru leadershipul de principiu.
Programul intens al președintei din luna mai a demonstrat că parcursul european al Moldovei se bazează pe o fundație solidă a autorității personale a șefului statului. Moldova și-a consolidat cu succes poziția de lider printre țările candidate la aderarea la UE.
  1. Amenințări hibride și parteneri: bilanțul vizitei ministrului apărării din Moldova în Austria
La 19 mai 2026, ministrul Apărării al Republicii Moldova, Anatolie Nosatîi, a efectuat o vizită oficială la Viena, la invitația omologului său austriac, Claudia Tanner. Această vizită a reprezentat un pas important în cadrul eforturilor Chișinăului de a consolida capacitatea de apărare și de a spori reziliența țării în fața provocărilor crescânde din domeniul securității regionale.
În cadrul întâlnirii, Anatolie Nosat și Claudia Tanner au discutat în detaliu situația actuală din regiune, provocările de pe calea integrării europene a Moldovei, precum și evoluția reformelor democratice și a modernizării armatei naționale. În timpul vizitei sale la Viena, șeful Ministerului Apărării din Moldova a purtat discuții cu ministrul apărării din Grecia, Nikolaos Dendias. Părțile au stabilit lansarea unor noi proiecte reciproc avantajoase, menite să asigure atingerea eficientă a obiectivelor strategice sectoriale ale ambelor țări.
Evenimentul central al vizitei a fost participarea comună a miniștrilor apărării din Moldova, Austria și Grecia la cea de-a 30-a ediție a platformei europene de dialog Europa-Forum Wachau 2026. În fața comunității de experți europeni, Anatolie Nosat a prezentat o analiză detaliată a consecințelor războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei și a impactului direct al acestuia asupra securității Republicii Moldova. Ministrul a abordat deschis o serie de probleme legate de atacurile hibride asupra Chișinăului. Printre amenințările cheie la adresa stabilității și sustenabilității statului au fost menționate: campaniile masive de dezinformare și atacurile cibernetice asupra infrastructurii de stat; cazuri de survol neautorizat al rachetelor și dronelor în spațiul aerian al țării; provocarea unor crize energetice artificiale; riscuri ecologice, inclusiv poluarea critică a râului de graniță Nistru.
Vizita lui Anatolie Nosat în Austria demonstrează o schimbare calitativă a diplomației militare a Chișinăului. Moldova nu se mai limitează la consultări bilaterale închise, ci utilizează activ platforme internaționale de prestigiu (cum ar fi forumul de la Krems) pentru sincronizarea agendelor de apărare din Europa Centrală și de Sud. Implicarea Austriei și a Greciei în modernizarea sectorului de apărare al Moldovei confirmă faptul că UE percepe securitatea Chișinăului ca parte integrantă a propriei securități paneuropene.
  1. Vizita grupului de lucru COELA la Chișinău
Un pas tehnic important în procesul de integrare europeană din luna mai a fost vizita de lucru în Moldova a reprezentanților Grupului de lucru al Consiliului UE pentru extindere și țările implicate în negocierile de aderare (COELA). Funcționarii europeni au avut o serie de întâlniri la nivel înalt și de specialitate, inclusiv discuții cu președinta Maia Sandu, membri ai Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, experți în domeniul justiției și securității, precum și lideri ai societății civile.
În centrul monitorizării COELA s-au aflat: reforma justiției; evaluarea progreselor în curățarea sistemului judiciar și combaterea corupției; securitatea și frontierele; analiza măsurilor de combatere a criminalității organizate și de consolidare a gestionării frontierelor de stat; drepturile omului: respectarea standardelor de bază ale UE și protecția drepturilor fundamentale ale cetățenilor.
Vizita COELA nu este doar o vizită de familiarizare, ci, de fapt, un audit direct al pregătirii instituțiilor moldovenești pentru deschiderea capitolelor de negociere. Observarea directă a transformărilor la fața locului a permis partenerilor europeni să se convingă personal de determinarea Chișinăului și să constate progresul real al țării pe calea aderării la UE.
  1. Cazul Transnistriei la Bruxelles: reintegrarea Moldovei prin prisma UE
La 6 mai 2026, viceprim-ministrul responsabil cu reintegrarea a efectuat o vizită de lucru la Bruxelles. Evenimentul principal al vizitei a fost participarea sa, în calitate de invitat special, la reuniunea influentului Comitet de Cooperare Structurată Permanentă (PSC) al Consiliului Uniunii Europene, la care au fost prezenți ambasadorii tuturor celor 27 de state membre ale UE.
Bruxellesului i-a fost prezentată viziunea privind unificarea treptată a țării prin dezvoltare economică, investiții în infrastructură, apropierea nivelului de trai și lansarea unui Fond special de convergență. Autoritățile din Moldova au subliniat că extind în mod activ accesul locuitorilor din regiunea Transnistriei la servicii publice de calitate și la oportunitățile pe care le deschide procesul de aderare a Moldovei la UE. În cadrul reuniunii PSC au fost abordate chestiuni delicate precum libera circulație, respectarea drepturilor omului în regiune, situația socio-economică și asigurarea securității energetice în cadrul dialogului dintre Chișinău și Tiraspol.
Ambasadorii tuturor celor 27 de țări ale Uniunii Europene au confirmat sprijinul ferm pentru parcursul european al Moldovei și au apreciat abordarea echilibrată și graduală a guvernului privind reintegrarea țării, pe fondul consolidării stabilității instituționale. Vizita la Bruxelles a marcat o schimbare importantă de paradigmă: Chișinăul nu mai consideră conflictul din Transnistria ca pe o problemă izolată. Diplomația Moldovei integrează sistematic cazul Transnistriei în cadrul general al negocierilor privind aderarea la UE, propunând Transnistriei convergență economică în locul concesiilor politice.
  1. Inaugurarea primului Consulat de Onoare al Republicii Moldova la Manchester
Extinderea prezenței diplomatice a Chișinăului în Marea Britanie a reprezentat concretizarea priorităților declarate de Ministerul Afacerilor Externe privind extinderea serviciilor consulare și promovarea imaginii naționale. La 26 mai 2026, la Manchester a avut loc deschiderea solemnă a Consulatului Onorific al Republicii Moldova, iar doamna Dina Raian a preluat oficial funcția de consul onorific. Aceasta este prima reprezentanță de acest tip pentru Moldova în Regatul Unit.
La ceremonia de deschidere au participat ambasadorul Ruslan Bolbocean, reprezentanți ai Curții Regale a Marii Britanii (vice-lord-locotenentul și șeriful suprem), conducerea orașului Manchester (lord-primarul), Foreign Office, precum și reprezentanți ai mediului de afaceri britanic și ai diasporei moldovenești. Alegerea orașului Manchester se datorează statutului său de puternic centru economic, cultural și universitar al Regatului Unit, unde trăiește una dintre cele mai mari și mai active comunități moldovenești. Noul birou va deveni un punct de sprijin pentru misiunile consulare mobile organizate periodic de Ambasada Moldovei la Londra, ceea ce va simplifica semnificativ accesul compatrioților la serviciile publice.
Deschiderea consulatului la Manchester marchează trecerea diplomației moldovene la un nivel nou. Chișinăul reușește să îmbine apărarea intereselor diasporei sale cu promovarea potențialului comercial, economic, investițional și viticol al țării direct în regiunile-cheie ale Regatului Unit, consolidând imaginea Moldovei ca partener de încredere și previzibil.
  1. Parteneriatul strategic cu SUA: consolidarea securității cibernetice și a independenței energetice
Consolidarea relațiilor transatlantice a reprezentat punctul culminant al maratonului diplomatic din luna mai de la Chișinău. La 28 mai 2026, viceprim-ministrul și ministrul afacerilor externe Mihai Popșoi a avut o întâlnire cu delegația Congresului SUA, condusă de senatorul Mark Kelly. Vizita legislatorilor americani a confirmat statutul Moldovei de partener strategic al Washingtonului în regiunea Europei de Est.
Mihai Popșoi a exprimat recunoștința față de SUA pentru ajutorul acordat în depășirea consecințelor războiului împotriva Ucrainei și în combaterea atacurilor hibride. Un rezultat practic important a fost alocarea de către Statele Unite a unui sprijin financiar în valoare de 8 milioane de dolari pentru dezvoltarea potențialului național al Moldovei în domeniul securității cibernetice.
Părțile au acordat o atenție deosebită proiectelor de integrare a Moldovei în rețeaua energetică europeană. Oficialii au subliniat importanța crucială a construirii unor noi linii de înaltă tensiune împreună cu România, ceea ce va permite eliminarea definitivă a dependenței energetice și consolidarea stabilității în regiune.
Vizita delegației Congresului SUA a demonstrat că Chișinăul își diversifică cu succes sursele de securitate. Alocarea a 8 milioane de dolari pentru securitatea cibernetică și sprijinirea proiectelor energetice de infrastructură de anvergură cu România demonstrează că parteneriatul cu Washingtonul a depășit cu mult cadrul declarațiilor politice și a trecut la finanțarea infrastructurii critice a Moldovei.
  1. Moldova și FMI au convenit asupra unui nou program de cooperare pe trei ani
Republica Moldova și misiunea FMI au ajuns la un acord la nivel de experți cu privire la un nou program, susținut de Instrumentul de coordonare a politicilor (PCI), cu o durată de trei ani. Programul va sprijini politicile și reformele din Republica Moldova, va contribui la stabilitatea macroeconomică a țării și va susține obiectivul strategic al Republicii Moldova de a avansa în realizarea agendei de aderare la Uniunea Europeană.
Reformele incluse în program vor viza o gestionare mai eficientă a finanțelor publice prin îmbunătățirea planificării bugetare, gestionarea responsabilă a lichidităților și a datoriei publice, precum și o evaluare mai clară a riscurilor generate de întreprinderile de stat. În același timp, programul va contribui la protejarea fondurilor publice și la îmbunătățirea datelor economice utilizate în elaborarea politicilor.
Instrumentul de coordonare a politicilor (PCI) presupune un dialog aprofundat între FMI și statele membre și confirmă sprijinul acordat de Fond politicilor promovate de autorități, contribuind la consolidarea încrederii partenerilor externi și la mobilizarea finanțării din alte surse. Acordul de la Chișinău cu FMI privind noul program trienal în cadrul Instrumentului de coordonare a politicilor (PCI) nu este un credit standard de criză, ci lansarea unui puternic punct de ancorare instituțional. Programul PCI nu presupune finanțare directă, dar îndeplinește un rol mai important: servește drept „undă verde” oficială pentru donatorii și investitorii internaționali.

ARTICOLE SIMILARE