Combaterea dezinformării în contextul procesului de integrare în Uniunea Europeană a Republicii Moldova
Alla Roșca,
Președinte al Consiliului pentru Afaceri Mondiale din New Orleans, SUA (WACNO),
Expertă asociată al Asociația pentru Politica Externă (APE)
După depunerea cererii de aderare la Uniunea Europeană (UE) la 3 martie 2022, Republica Moldova (RM) a obținut statutul de țară candidată la 23 iunie 2022. Negocierile de aderare au fost deschise în decembrie 2023 și au început efectiv în iunie 2024. Referendumul constituțional din octombrie 2024 a confirmat sprijinul majorității populației pentru integrarea europeană, în pofida tentativelor de interferență și a campaniilor de dezinformare susținute de Federația Rusă. Ulterior, Kremlinul a încercat din nou să influențeze alegerile parlamentare din 2025, cu scopul de a împiedica Republica Moldova să continue parcursul său proeuropean. Rezultatele scrutinului din 28 septembrie 2025 au reconfirmat orientarea majoritar proeuropeană a cetățenilor.
Cu toate acestea, campaniile de dezinformare mediatică și protestele finanțate de opoziție și de grupări conservatoare au continuat să amenințe stabilitatea politică și obiectivul strategic al aderării la UE. Potrivit Parlamentului European, aceste acțiuni reprezintă o componentă a unei campanii complexe de presiuni externe – economice, energetice și informaționale – menite să influențeze opțiunile electorale și percepțiile publice. Rapoartele europene identifică patru strategii majore folosite de campaniile de dezinformare: (1) divizarea societății, (2) delegitimarea instituțiilor democratice, (3) discreditarea actorilor proeuropeni și (4) consolidarea influenței ruse în spațiul public moldovenesc.
Potrivit autorităților de la Chișinău, în perioada 2023–2025, Moscova și actorii săi locali au derulat o campanie amplă de manipulare informațională. Surse oficiale estimează că agenți ruși ar fi cheltuit aproximativ 200 milioane de euro pentru a influența rezultatele alegerilor prezidențiale și ale referendumului din 2024 privind integrarea europeană.
La începutul anului 2025, Federația Rusă a intensificat două campanii de dezinformare – „Matryoshka” și „Overload” – orientate împotriva Republicii Moldova, în cadrul unei strategii mai ample de influențare a alegerilor parlamentare din septembrie 2025. Operațiunea „Matryoshka”, lansată în 2023, difuzează conținut fals pro-rus, pretinzând că acesta provine de la instituții media occidentale, în timp ce „Overload” urmărește supraîncărcarea verificatorilor de informații cu volume mari de materiale falsificate. Conform datelor furnizate de NewsGuard, între aprilie și iulie 2025, „Matryoshka” a difuzat 39 de știri false despre Republica Moldova, generând aproximativ două milioane de vizualizări pe Telegram, prin conturi care imitau 23 de instituții media internaționale. Analizele realizate de Institutul pentru Dialogul Strategic (IDS) și compania CheckFirst indică faptul că „Overload” a vizat Moldova mai agresiv decât orice alt stat în trimestrul al doilea al anului 2025, promovând narațiuni despre corupția guvernului, mesaje anti-ucrainene și acuzații de destabilizare politică înaintea alegerilor.
Mai multe investigații jurnalistice – realizate de BBC News Russian, Ziarul de Gardă și publicația NordNews.md – au expus tacticile acestei ofensive propagandistice. Potrivit acestor investigații, sute de troli recrutați prin Telegram au fost plătiți în criptomonede de rețele asociate oligarhului rus fugar Ilan Șor, sancționat de SUA și UE, pentru a disemina informații false care vizau discreditarea președintei Maia Sandu și a partidului său proeuropean.
Dezinformarea și interferențele hibride orchestrate de Federația Rusă reprezintă una dintre cele mai serioase amenințări la adresa parcursului european al Republicii Moldova, menționează Parlamentul European în rapoartele sale. Acestea includ campanii de manipulare derulate pe rețele sociale, utilizarea conținutului generat de inteligență artificială și distribuirea de documente falsificate. Printre platformele folosite se numără TikTok, Telegram, Facebook și YouTube.
În perioada alegerilor prezidențiale din 2025, compania Meta a anunțat eliminarea unei rețele de conturi false care vizau vorbitorii de limbă rusă din Republica Moldova, pentru încălcarea politicii privind comportamentele neautentice coordonate (EuroNews, 2025).
Operațiunea a inclus șapte conturi de Facebook, 23 de pagini, un grup și 20 de conturi de Instagram. Compania a declarat că operațiunea sa s-a axat pe aproximativ o duzină de branduri de știri fictive, în limba rusă, care se prezentau ca entități independente cu prezență pe mai multe servicii de internet, inclusiv Facebook și Instagram, deținute de Meta, precum și Telegram, OK.ru și TikTok. Acestea promovau critici la adresa președintei Maia Sandu și a partidelor proeuropene, precum și mesaje favorabile partidelor pro-ruse.
Pe parcursul procesului de aderare la UE, spațiul informațional moldovenesc a fost afectat de narațiuni toxice menite să erodeze încrederea publică în instituțiile europene și în direcția pro-occidentală a guvernului. Printre cele mai frecvente mesaje toxice s-au regăsit afirmațiile precum: „Integrarea în UE ne ia suveranitatea”, „Justiția este controlată politic”, „Moldova se militarizează”, „Economia este în colaps și Moldova este izolată”, sau „Occidentul atacă biserica și valorile tradiționale”. De asemenea, s-au răspândit narațiuni tematice recurente, printre care: (a) UE ar impune „valori străine” și educație sexuală obligatorie, (b) Moldova ar deveni bază militară pentru forțe străine, inclusiv prin falsuri despre staționarea unor avioane F-16 ucrainene pe teritoriul său, (c) corupția ar fi „mascată” în instituțiile europene, și (d) opoziția pro-europeană ar fi „marioneta Occidentului”. Scopul acestor mesaje este de a amplifica frica, neîncrederea și polarizarea socială, slăbind sprijinul public pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.
Pentru a contracara aceste riscuri, autoritățile Republicii Moldova au creat Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracararea Dezinformării, menit să consolideze eforturile interinstituționale de combatere a manipulării informaționale. Acesta coordonează acțiuni de prevenire și răspuns la campanii de dezinformare care pot afecta securitatea națională și parcursul european al țării.
La nivel european, Comisia Europeană a lansat mecanisme de finanțare pentru consolidarea rețelelor de fact-checking, inclusiv un apel de 5 milioane de euro destinat țărilor candidate și vecine vulnerabile la narațiuni pro-Kremlin. De asemenea, Agenția Germană pentru Cooperare Internațională (GIZ) a lansat în 2023 un proiect dedicat identificării și monitorizării informațiilor false în Republica Moldova.
Societatea civilă și mass-media independentă au jucat un rol esențial în combaterea dezinformării. În campania preelectorală din 2025, Expert Forum a monitorizat 100 de conturi inautentice care au acumulat 13,9 milioane de vizualizări, iar Promo-LEX a identificat 500 de conturi false care au generat 1,3 milioane de vizualizări în trei zile, evidențiind amploarea fenomenului. Portalul Stopfals.md, proiect al Asociației Presei Independente (API), contribuie la diminuarea efectelor informațiilor false și la dezvoltarea gândirii critice în rândul publicului.
Portalul de verificare a faptelor Stopfals.md, un proiect al Asociația Presei Independente (API), are scopul de a contribui la diminuarea efectelor și impactului informației false, propagandistice și manipulatoare, care este difuzată pe diferite căi de comunicare, precum și la dezvoltarea capacităților cetățenilor de a analiza și reacționa critic la informațiile recepționate.
Proiectele de educație media, organizate de Centrul Independent de Jurnalism (CIJ) și IDIS Viitorul, promovează alfabetizarea mediatică și instruirea jurnaliștilor în identificarea manipulărilor informaționale. Uniunea Europeană a sprijinit proiectul „Susținerea Presei Independente și a Rezilienței Informaționale (SIMIR)” pentru dezvoltarea unei prese libere și reziliente. De asemenea, peste 100 de jurnaliști și studenți la comunicare au participat la ateliere organizate de Institutul pentru Reportajul Războiului și Păcii (IWPR UK), dedicate raportării etice în era știrilor false.Lupta împotriva dezinformării în Republica Moldova este o parte integrantă a procesului de consolidare democratică și a pregătirii pentru aderare la Uniunea Europeană.
Pentru continuarea acestor eforturi se recomandă:
– asigurarea finanțării și funcționării eficiente a Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracararea Dezinformării;
– extinderea programelor de alfabetizare media la nivel național;
– consolidarea parteneriatelor cu mass-media locală pentru reducerea amplificării mesajelor false;
– alinierea legislației moldovenești la cea europeană privind combaterea dezinformării;
– sprijinirea presei independente și asigurarea transparenței financiare;
– cooperarea public-privată cu platformele digitale pentru eliminarea rețelelor false;
– promovarea mesajelor proeuropene bazate pe beneficii concrete și adaptate publicului local.
În concluzie, combaterea dezinformării reprezintă un pilon esențial al procesului de aderare la Uniunea Europeană, fiind crucială pentru apărarea democrației, consolidarea statului de drept și menținerea direcției proeuropene a Republicii Moldova.
Opiniile exprimate în material aparțin autorului și nu reflectă neapărat poziția Asociației pentru Politică Externă (APE).
