FORUMUL INTEGRĂRII EUROPENE DIN MOLDOVA 2025
Calea Moldovei către aderarea la UE: Implementarea reformelor, stimularea creșterii
economice, consolidarea unității politice și rezilienței democratice
5 decembrie 2025
Felix Hett: „Aderarea la UE poate fi de succes doar dacă este susținută de întreaga societate”
„Integrarea europeană poate fi de succes doar dacă este susținută de întreaga societate, nu poate fi lăsată doar la discreția unui grup îngust de entuziaști devotați”, a declarat Felix Hett, reprezentantul Friedrich-Ebert-Stiftung în Ucraina și Republica Moldova, în deschiderea Formului de Integrare Europeană a Republicii Moldova. Ediția din acest an abordează calea către aderarea la UE din perspectiva implementării reformelor, a stimulării creșterii economice, consolidării consensului politic și a rezilienței societale.
Felix Hett mai spune că trăim un moment istoric unic, care ne oferă oportunități unice pentru avansarea către UE a Republicii Moldova. Și este important ca țara să profite de aceste oportunități.
Integrarea europeană poate fi de succes doar dacă este susținută de întreaga societate, nu poate fi lăsată doar la discreția unui grup îngust de entuziaști devotați. Integrarea europeană nu este un scop în sine, ci un mijloc de a ajunge la o viață mai democratică, mai prosperă, mai sigură pentru toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent pe ce mal al Nistrului se află.
Daniela Vidaicu: „Proiectul european a devenit pentru R.Moldova un proiect al păcii, nu este o opțiune, ci o necesitate stringentă”
„Integrarea europeană este o alegere clară a cetățenilor și este un proces solicitant, cu eforturi uriașe, care ne privește pe toți. Este un proiect de țară în care fiecare trebuie să-și găsească rolul și rostul, iar responsabilitatea fiecăruia dintre noi este uriașă. Este nevoie de transparență, seriozitate, dialog permanent și un parteneriat social foarte consolidat și solid”, a declarat Daniela Vidaicu, directoarea executivă a Fundației Soros Moldova, în deschiderea Forumului de Integrare Europeană a Republicii Moldova, ediția a XI.
Daniela Vidaicu mai spune că procesele democratice din Republica Moldova sunt tot mai mult vizate de interferențele străine, ceea ce este un mare obstacol. Obstacol pentru care, din fericire, până acum am reușit să găsim soluții. Aceste interferențe vizează vulnerabilitățile sociale și economice pe care le avem și scopul este de a slăbi instituțiile statului și coeziunea socială. Iată de ce dialogul dintre cetățeni și autorități este extrem de important.
Integrarea europeană a Republicii Moldova are loc într-un context extrem de fragil – avem război la graniță, transformări geopolitice care pun presiune mare pe țările din Europa de Est, dar și pe cele din UE. Proiectul european rămâne pentru Republica Moldova un proiect al păcii, de construire de valori democratice și a devenit nu o opțiune, ci o necesitate stringentă.
PANELUL I. Aducând Europa acasă: Prioritățile de preaderare și provocările de reformă ale Republicii Moldova
Moderator: Iulian Groza, Director executiv, Institutul pentru Politici și Reforme Europene
Ghenadie Marian: „Integrarea europeană este un proiect de țară la care trebuie să contribuie toată societatea”
„Integrarea europeană este un proiect de țară la care trebuie să contribuie toată societatea. Trebuie să asigurăm finalizarea reformei justiției, să ne asigurăm că economia se dezvoltă și va fi competitivă chiar înainte de aderare. Este nevoie să modernizăm infrastructura și trebuie să avem o comunicare bună care să explice cetățenilor că impactul reformelor vor fi pozitive pentru țară”, a declarat Ghenadie Marian, Șef al Biroului pentru Integrare Europeană.
Ghenadie Marian mai spune că procesul de screening, coordonat de Biroul de integrare europeană a fost foarte intens. „Suntem văzuți ca recordmani la creșterea nivelului de pregătire pentru aderarea la UE și avem misiunea să păstrăm acest ritm pentru următorii 2-3 ani. Este un proiect de țară la care trebuie să contribuie absolut toți, care să fie transparent și inclusiv”. Este o mândrie pentru noi că din 1 ianuarie vor fi incluși în spațiul de Roaming european, că suntem deja membri ai SEPA.
Totul merge acum pe entuziasm, Republica Moldova nu poate să ofere salarii competitive în funcțiile publice. Dar funcționarii înțeleg că majorările vor veni odată cu creșterea economică a Republicii Moldova și creșterea bunăstării tuturor cetățenilor. Toate țările care au trecut prin procesul de aderare au înregistrat creștere economică. În Republica Moldova ritmul de crește nu este similar, pentru că nicio țară nu s-a confruntat cu o situație de război la hotar. Dar procesul de aderare și Planul de Creștere oferit de UE vor susține și impulsiona această creștere.
Marcela Adam: „În Parlament, suntem gata să mărim turațiile, să activizăm munca pentru integrarea europeană”
„Sunte
m gata să mărim turațiile, să activizăm munca pentru integrarea europeană. De calitatea implementării legilor și reformelor va depinde bunăstarea tuturor, este nevoie de implicarea întregii societăți”, a declarat deputata Marcela Adam, secretară a Comisiei parlamentare pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media.
m gata să mărim turațiile, să activizăm munca pentru integrarea europeană. De calitatea implementării legilor și reformelor va depinde bunăstarea tuturor, este nevoie de implicarea întregii societăți”, a declarat deputata Marcela Adam, secretară a Comisiei parlamentare pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media.Marcela Adam mai spune că Republica Moldova se află într-un moment istoric crucial. Acest legislativ trebuie să devină Parlamentul aderării la UE și să pregătească țara de semnarea acordului de aderare către 2028. „Trebuie să continuăm reforma justiției, să consolidăm o economie competitivă, o administrație publică eficientă la toate nivelele, să continuăm cu fortificarea rezilienței energetice. În curând va fi dată în exploatare „linia independenței”, linia electrică Vulcănești-Chișinău, care ne va permite să fim cu adevărat independenți energetic în cel mai scurt timp.
Un alt domeniu important este consolidarea identității naționale pe domeniul educației și a culturii – cine suntem și ce este Republica Moldova, pentru a ne promova și a ne face cunoscuți în lume, spune deputata Marcela Adam, secretară a Comisiei parlamentare pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media.
Máté Csicsai, Delegația UE: „R.Moldova este unică față de alte state candidate. Cererea de reforme este una internă, iar așteptările – foarte mari”
„Situația Republicii Moldova este unică față de alte state candidate. În Republica Moldova cererea pentru reforme a fost una internă. Mandatul de luptă cu corupția a venit înainte de începerea procedurii de aderare, este o cerință internă a societății. Susținerea reformelor a fost confirmată de alegeri, acestea au arătat în același timp că așteptările populației legate de aderarea la UE sunt mari și trebuie să facem față acestor așteptări”, a declarat Máté Csicsai, șeful secției politice a Delegația UE în Republica Moldova.
Máté Csicsai a subliniat că în viziunea sa, sunt 5 puncte pentru succesul reformelor:
– Capacitatea administrativă va fi decisivă. Biroul de integrare europeană are un rol decisiv. Trebuie să continue angajarea personalului calificat, inclusiv din societatea civilă și mediul de afaceri. Reforma teritorial-administrativă poate avea un impact major pentru pregătirea de absorbția fondurilor europene.
– Concentrarea pe implementare, nu doar le adoptarea legislației.
– Comunicarea, care este legată de speranțele mari ale publicului. Oamenii sunt interesați de rezultate. Avem nevoie de proiecte care aduc beneficii reale și imediate pentru oameni. Trebuie să facem și proiecte care aduc beneficii și pe parcurs, nu doar la finalul integrării europene.
– Consensul social și politic este important. Integrarea europeană poate fi și un factor de obținere a coeziunii sociale, trebuie să fie un factor de coeziune politică.
– Folosirea continuă a sprijinului UE, care va continua.
Alexandru Iacub: „Capacitatea de implementare în R.Moldova este fenomenală, cu tempouri duble sau triple față de alți candidați la aderare”
„Partenerii noștri din UE recunosc că capacitatea de implementare a reformelor în Republica Moldova este una fenomenală, avem tempouri duble sau triple față de alți candidați la aderare. Iată de ce suntem optimiști. Transparența este de asemenea o prioritate a Guvernului, iar comunicarea este cheia succesului pentru a asigura coeziunea în societate în jurul ideii de integrare europeană”, a declarat Alexandru Iacub, Secretar General Adjunct al Guvernului Republicii Moldova.
Alexandru Iacub mai spune că pentru a avea servicii de calitate este nevoie de reforma în domeniul digitalizării, inclusiv a proceselor în domeniul resurselor umane din sectorul administrației publice, în sectorul vamal, în domeniul fiscal. Este nevoie de consolidarea securității cibernetice, mai ales în contextul războiului hibrid și a celui fizic din Ucraina. Ne confruntăm cu provocări majore pentru securitatea cibernetică și lucrăm pentru a le face față.
Funcționarii publici sunt puternic motivați să-și aducă contribuția la apropierea Republicii Moldova de UE. Este însă nevoie și de o reformă a salarizării, pentru că funcționarii publici nu pot funcționa pe termen lung doar pe entuziasm, mai spune Alexandru Iacub, Secretar General Adjunct al Guvernului Republicii Moldova.
Liliana Palihovici: „Societatea civilă este deschisă să pună umărul la obiectivul național al integrării europene”
„Din perspectiva externă suntem văzuți și apreciați foarte bine. Dar trebuie să fim conștienți că alegerile din toamnă au dat un semn clar că piciorul trebuie ținut în continuare pe accelerație. Și trebuie să continuăm să comunicăm cu cetățenii”, a declarat Liliana Palihovici, președinta Institutum Virtutes Civilis (IVC), co-președintă a Platformei Societății Civile UE-Moldova, la primul panel al Formului de Integrare Europeană a Republicii Moldova, ediția a XI, care are loc pe 5 decembrie 2025 la Chișinău. Panelul, moderat de directorul IPRE, Iulian Groza, este dedicat principalelor progrese și provocări ce vizează agenda de reforme în contextul procesului de aderare la UE.
Liliana Palihovici mai spune că puterea trebuie să țină cont de faptul că societatea civilă este puntea de legătură între instituțiile statului și cetățeni. Este nevoie de mai multe ședințe comune pentru a discuta clar unde avem realizările și care sunt marile provocări. Societatea civilă se așteaptă la transparentizarea proceselor decizionale.
Din perspectiva importanței dialogului dintre actorii sociali – sindicate, patronate, societatea civilă – trebuie să revenim la discuția despre crearea unei platforme similare cu Comitetul economic și social european. O astfel de platformă ar ajuta Republicii Moldova să impulsioneze reformele și dialogul cu cetățenii și să consolideze dialogul social.
De asemenea, este nevoie și de o comunicare mai mare cu cetățenii din regiunile care au susținut mai puțin integrarea europeană la referendumul din 2024. Sunt sigură că și acești cetățeni își doresc și ei să trăiască într-o țară prosperă, doar că nu s-a discutat suficient cu cei din Găgăuzia, cu cei din nordul Republicii Moldova, iar acești oameni au fost influențați de alți actori.
Ne bucurăm că actualul Parlament a creat o Comisie pentru integrare europeană. Așteptarea societății civile este ca această Comisie să devină coordonatorul principal pentru comunicarea procesului de aderare, care să organizeze evenimente de discuție și explicare a reformelor pentru ca mesajele să ajungă în societate. Monitorizarea și comunicarea sunt extrem de importantă pe agenda acestei comisii.
PANELUL II: O prioritate națională pentru un viitor european: consolidarea guvernanței și creșterii economice
Moderator: Vitalie Rapcea, Director de program, Expert-Grup
Julda Kielyte, delegația UE: „Suportul oferit Moldovei prin Planul de Creștere este de 3% din PIB pe an, un nivel comparabil cu cel oferit țărilor membre”
„Suportul oferit de UE prin Planul de Creștere este de 3% din PIB pe an, un nivel de suport comparabil cu cel oferit țărilor membre și mult mai mare decât cel oferit statelor în proces de aderare”, a declarat Julda Kielyte, lideră de echipă pentru creștere competitivă și incluzivă, Delegația UE în Republica Moldova.
Julda Kielyte mai spune că procesul de integrarea europeană este unul bazat pe merite și UE vrea să vadă mai multă durabilitate în creșterea economică.
În acest moment, Republica Moldova are un PIB pe cap de locuitor de 33% din PIB-ul mediu european. Și trebuie să crească până intră în UE.
Pentru a susține Republica Moldova, UE a venit cu un sprijin fără precedent – Planul de creștere de 1,9 miliarde euro, care să asigure relansarea creșterii economice. Vrem să vedem mai multă durabilitate în creșterea economică. Sunt prevăzute 153 de reforme pentru următorii 3 ani, în energie, guvernanță economică, dezvoltare durabilă, economia verde. Planul de Creștere are și o componentă destinată investițiilor, care poate aduce resurse suplimentare față de cele oferite de UE.
O componentă importantă este informarea publicului cu privire la beneficiile integrării europene, dar și combaterea dezinformării legate de integrarea europeană. Guvernul, societatea civilă, dar și partenerii europeni trebuie să explice cetățenilor cum le schimbă reformele europene viața în bine, prin lucruri importante pentru oameni.
UE va monitoriza cu atenție felul în care sunt gestionați banii din Planul de Creștere. Transparența este un element cheie.
Adrian Lebedinschi: „Fie că suntem în opoziție sau la guvernare, trebuie să ne implicăm cu toții”
„Noi, opoziția, nu venim să distrugem, venim să vă ajutăm. Dar și voi, guvernarea, trebuie să ne ajutați ca să facem în așa fel încât banii să fie gestionați corect”, a declarat deputatul socialist Adrian Lebedinschi, președintele Comisiei pentru controlul finanțelor publice, la cel de al doilea panel al Formului de Integrare Europeană a Republicii Moldova, ediția a XI, care are loc pe 5 decembrie 2025 la Chișinău. Panelul, moderat de Vitalie Rapcea, airector de Program la Expert-Grup, este dedicat convergenței economice cu UE și stimulării dezvoltării regionale, care sunt priorități naționale pentru un viitor european.
„Noi, opoziți nu suntem auziți pentru că suntem percepuți ca opunându-ne din start oricăror inițiative ale puterii. Noi, opoziția de multe ori venim cu un mesaj clar: „Aici călcați pe greblă! Ascultați-ne și pe noi!”, spune socialistul Adrian Lebedinschi.
„Precedentul Parlament nu a ascultat opoziția. Sper că actuala componență să perceapă opoziția ca partener în dezvoltarea țării. Trebuie să avem o viziune comună despre viitorul țării pe termen lung, să nu ne trezim că peste 4 ani se schimbă totul. Este binevenit un Pact care să stabilească calea de dezvoltare a țării. Dacă decidem că calea europeană este cea mai ideală, vom merge pe asta. Dacă decidem că încă nu suntem gata și revenim peste 5 ani, atunci așa să fie. Și să mergem împreună.
Din Planul de Creștere oferit de UE în primul rând trebuie să fie finanțat mediul de afaceri. Da, Guvernul vrea să investească în drumuri, centrale termice, infrastructură. Dar am dubii foarte mari asupra corectitudinii gestionării banilor de către autorități, iar structurile de forță sunt prea loiale autorităților. Nu am încredere în sistemul nostru de drept și de justiție, în sistem există o frică enormă. Și nu văd cum ar putea veni investitori importanți știind situația reală”.
Liliana Busuioc: „Majoritatea IMM-urilor sunt îngrijorate de integrarea în UE pentru că nu au capacitatea de a se conforma cerințelor pieței unice”
„Este nevoie de susținerea producătorilor locali. Am lansat o campanie de susținere a acestor producători și a consumului local. Ca societate, este important să arătăm coeziune în susținerea producției locale. De fiecare dintre noi depinde succesul sau insuccesul aderării la UE”, a declarat Liliana Busuioc, directoarea executivă a Alianței Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Republica Moldova, la cel de al doilea panel al Formului de Integrare Europeană a Republicii Moldova, ediția a XI, care are loc pe 5 decembrie 2025 la Chișinău. Panelul, moderat de Vitalie Rapcea, airector de Program la Expert-Grup, este dedicat convergenței economice cu UE și stimulării dezvoltării regionale, care sunt priorități naționale pentru un viitor european.
Liliana Busuioc mai spune că în Republica Moldova există 68 de mii de întreprinderi mici și mijlocii. Un recent sondaj în rândul IMM-urilor arată că 70 la sută din respondenți nu au beneficiat niciodată de suport din partea statului. Agenda de reforme a Guvernului prevede că statul trebuie să ajute cu adaptarea la standardele UE 25 de mii de IMM-uri.
Andrian Lupușor: „Trebuie să convingem investitorii că avem stabilitate pentru investiții”
„Republica Moldova are nevoie de un ritm dublu sau triplu de creștere economică anuală față de cel actual. Actualul model de creștere economică, bazat pe avantajul forței de muncă ieftine și pe remitențe, și-a epuizat potențialul în Republica Moldova. În acest moment, Republica Moldova are nevoie de un model de dezvoltare bazat pe valoare adăugată, pe inovație, investiții și produse Made in Moldova”, a declarat Andrian Lupușor, directorul executiv al Expert-Grup, la cel de al doilea panel al Formului de Integrare Europeană a Republicii Moldova, ediția a XI, care are loc pe 5 decembrie 2025 la Chișinău. Panelul, moderat de Vitalie Rapcea, airector de Program la Expert-Grup, este dedicat convergenței economice cu UE și stimulării dezvoltării regionale, care sunt priorități naționale pentru un viitor european. Andrian Lupușor mai spune că problemele sociale și cele de salarizare derivă din acest model defectuos de creștere economică.
Ion Sturza: „Republica Moldova are capacitate ca țară și societate să meargă din feudalism direct în era digitală”
„Să nu fim pesimiști. Suntem mult mai agili și mai capabili să ne integrăm în UE ca afaceriști. Mediul de afaceri a fost supus la atâtea intemperii că nici nu vă imaginați cât de adaptabili suntem”, a declarat Ion Sturza, președintele Consiliului de Administrație al Asociației de Politică Externă (APE).
„Uitați de agricultură. „Săpat-semănat-așteptat ploaie” s-a dus. Moldovenii deja vând cireșe nu la Moscova, ci direct la Londra cu 4 lire kilogramul.
Uitați de industrializare, este de domeniul secolului XIX. Forță de muncă ieftină și calificată nu va mai exista. În Republica Moldova s-a întâmplat un lucru fenomenal – am trecut de la roșii și piulițe direct la servicii. Și în acest moment exportul de servicii este ca valoare mai mare ca agricultura și industria.
Pe vremuri, am fost extrem de sceptic că Republica Moldova se poate transforma într-un centru internațional de servicii digitale. Anul acesta atingem borna de 1 miliard de euro exporturi la acest capitol, mult peste vinul cu care ne mândrim.
Avem capacitate ca țară și societate să mergem din feudalism direct în era digitală.
Avem șansa să trecem de acest handicap istoric care ne făcea să rămânem săraci și proști și să sărim direct la o etapă care să ne aducă la nivelul țărilor din UE.”
PANELUL III. Uniți pentru Europa: Consolidarea consensului politic și a coeziunii sociale pentru a avansa integrarea europeană a Republicii Moldova
Moderator: Anatol GOLEA, jurnalist, TV8
Eugen Osmochescu: „Ne propunem ca Republica Moldova să devină un hub logistic și de transport pentru reconstrucția Ucrainei”
„Prioritatea zero a Republicii Moldova este integrarea europeană. Este un deziderat al Republicii Moldova, dar și cetățenii și companiile trebuie să se integreze în UE”, a declarat Eugen Osmochescu, viceprim-ministru, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED). Panelul, moderat de Vitalie Rapcea, airector de Program la Expert-Grup, este dedicat convergenței economice cu UE și stimulării dezvoltării regionale, care sunt priorități naționale pentru un viitor european. „Cum abordăm problemele majore din stat? Trebuie să ne debarasăm de gândirea de nișă – fiecare minister vede doar din perspectiva domeniului respectiv. Trebuie să existe o viziune comună, din perspectiva creșterii economice. Trebuie să implementăm proiecte care să asigure creștere economică.
Trebuie să gândim strategic. Putem face rachete? Nu! Putem face drone? Da! Atunci haideți să ne concentrăm pe acest domeniu de apărare. Poate părea cinic ce spun, dar războiul ne-a dat posibilitatea să creștem rapid de exemplu în domeniul apărării cibernetice. În sectorul privat, nu ne permitem să face beby-sitting pentru companii, companiile trebuie să fie proactive și să se ajusteze la concurența de pe piața UE. Este nevoie de implementarea posibilităților pe care le inteligența artificială. Geopolitic, noi vedem Moldova ca punte de lansare pentru reconstrucția Ucrainei. Investitorii sunt reticenți să meargă în Ucraina. Noi ne propunem să aducem în Republica Moldova companii-ancoră pentru perspectiva de a se extinde în Ucraina când se va încheia războiul. Ne propunem ca Republica Moldova să devină un hub logistic și de transport pentru reconstrucția Ucrainei. Va exista nu o concurență, ci o cooperare cu Polonia, care este un partener tradițional al Ucrainei, dar noi ne putem axa pe partea de sud-est a Ucrainei, regiunea Odesa, și putem aici conta pe capacitățile portului Giurgulești.”
Gaik Vartanean: „Integrarea europeană nu poate fi proiectul unui singur partid”
„Partidul de guvernare trebuie să înțeleagă că în afară de ei mai sunt și alți actori. UE trebuie să înțeleagă că monopolul partidului de guvernare asupra subiectului s-a apropiat de final. Niciun partid din Republica Moldova nu a fost la guvernare mai mult de două mandate.”, a declarat deputatul Gaik Vartanean, membru al Comisiei pentru integrare europeană, la cel de al doilea panel al Forumului de Integrare Europeană a Republicii Moldova, ediția a XI, care are loc pe 5 decembrie 2025 la Chișinău. Panelul, moderat de jurnalistul TV8 Anatol Golea, este dedicat consolidării consensului politic și a coeziunii sociale pentru a avansa integrarea europeană a Republicii Moldova.
Gaik Vartanean mai spune că Republica Moldova a trecut de etapa în care întrebarea era „Încotro ne ducem” și a ajuns la un punct în care procesul de integrare europeană să devină unul foarte tehnic.
Trei condiții pentru ca societatea moldovenească să accelereze procesul de aderare și să folosească această fereastră de oportunitate care în UE va fi deschisă timp de 3-4 ani, nu mai mult.
– Coeziunea socială.
– Noi toți trebuie să conștientizăm – și la Bruxelles, și partidul de guvernare – că integrarea europeană nu poate fi proiectul unui singur partid.
– Nu îmi imaginez cum Republica Moldova se poate integra în UE cu peste 1000 de soldați ruși în Transnistria. UE trebuie să preseze Guvernul să vină cu pași concreți pentru a ști ce facem cu Transnistria până în 2028-2029.
Ana Revenco: „Fisura socială este evidentă, iar Rusia exploatează exact această falie, împărțind totul în alb și negru”
„Despre coeziunea socială în Republica Moldova nu putem spune că este pe un vector stabil. Fisura socială este foarte evidentă, cu toate cauzele ei. Iar Rusia exploatează exact această falie, împărțind pe toți în alb și negru. Este periculos să cădem pradă acestor dezbateri care polarizează. Este tentant să-i etichetăm ca fiind extremiști pe cei care nu sprijină trendul european. Dar asta ar însemna că noi admitem că această ruptură este definitivă și că soluții nu există. Însă oamenii care nu votează cu UE nu neapărat împărtășesc autoritarismul.”, a declarat Ana Revenco, directoarea Centrului pentru comunicare strategică și contracararea dezinformării. Panelul, moderat de jurnalistul TV8 Anatol Golea, este dedicat consolidării consensului politic și a coeziunii sociale pentru a avansa integrarea europeană a Republicii Moldova.
Ana Revenco mai spune că mulți oameni votează într-un anumit fel nu din convingeri ideologice, ci din cauza stresului, a incertitudinii, a fricii, sunt prinși într-un mecanism de apărare psihologică constantă. Este important să înțelegem unde este ideologie și unde este frică și să ne ajustăm comunicarea corespunzător.
Coeziunea se construiește sistematic și consecvent:
– La nivel politic: toți actorii sunt obligați să întrețină dialogul cu votanții din toate taberele, cu toate segmentele.
– Instituțional: statul trebuie să acționeze predictibil
– Societatea: comunitățile, mass media, actorii societății civile care participă la dialog pe teme sensibile și inflamabile. Dialogul trebuie să fie fără etichetări și limbaj extremist.
Marea provocare este că dacă un nivel lipsește, toate celelalte pică, practic nu mai au rost.
Avem nevoie de nuanțe, profunzime, dialog și asumare, pe toate trei nivele, și atunci putem ajunge la coeziunea socială. Aceste trei runde de scrutin ne-au arătat că fisura este reală, dar nu este una definitivă. Ea este reparabilă, putem începe reconstrucția.
Coeziunea socială nu este un moft academic, o știință teoretică sau subiect de teză. Trebuie văzută drept fundamentul unei evoluții. Fundamentul care definește gradul nostru de reziliență la transformare. La noi nici societatea, nici actorii politici, instituționali și civici nu înțeleg cât de mare este valoare coeziunii sociale. Efortul de a o construi este de durată. Dar fiecare pas pe care îl facem acum se reflectă automat în timp în avantaje. Dacă amânăm, trebuie să ne asumăm cu toții costul.
Serghei Anastasov: „În Găgăuzia mulți călătoresc în Europa, copiii studiază acolo, dar vorbesc de rău UE. Dar totuși situația se schimbă”
„Cum poate fi adusă Găgăuzia în câmpul legal? Există lege care prevede închisoare sau amenzi mari pentru cumpărarea de voturi. Și ar trebui să mai fie și o lege care sancționează minciunile din mass media. La noi sunt minciuni împotriva țării de dimineața până seara. Dacă se va merge cu aceste legi, în funcții vor veni oameni care reprezintă cu adevărat oamenii”, a declarat Serghei Anastasov, primarul municipiului Comrat, capitala Găgăuziei.
Serghei Anastasov mai spune că până în 2020 „Republica Moldova mergea ca un om beat – stânga-dreapta, stânga-dreapta”. „După 2020 vedem că este un Guvern care a arătat clar direcția. Libertatea presei s-a îmbunătățit, situația din justiție la fel s-a schimbat. Ca primar, văd schimbări în bine în infrastructură – niciodată nu au fost construiți 800 km de drumuri naționale, și chiar și un drum de ocolire a orașului Comrat. Prima dată când am văzut că guvernarea nu a s-a uitat pentru cine a votat regiunea respectivă și a dat proiecte europene la toți. Nu s-au uitat că în Găgăuzia nimeni nu i-a votat, dar proiecte europene s-au făcut.
La noi mulți călătoresc în Europa, copiii studiază acolo, merg în România, dar vorbesc de rău UE. Dar totuși situația se schimbă. Dacă înainte ar fi fost vreun oraș înfrățit cu România, ar fi fost doamne ferește! Dar acum toate orașele din Găgăuzia sunt înfrățite cu România. Și majoritatea copiilor la noi vor să învețe în grădinițe în limba română. Noi am deschis trei grupe în limbi diferite și majoritatea părinților vor ca copiii lor să învețe în limba română.
Noi mai avem o problemă mare cu istoria. În Găgăuzia este cunoscută istoria așa cum se preda acum 70 de ani. Nimeni nu știe de exemplu că a fost foamete. Nimeni nu știe că 200 de mii de oameni în Moldova au murit de foame și 60 de mii de război. Sunt lucruri care trebuie schimbate încă din școală.”
Alexei Tulbure: „Premisa coeziunii sociale este disponibilitatea de a discuta cu cei cu care dialogul este incomod și chiar neplăcut”
„Republica Moldova este o societate divizată, fragmentată. În situații extreme de forță majoră, de război eforturile de consolidare a coeziunii sociale trebuie dublate sau chiar triplate. Dar autoritățile la noi nu par să facă asta”, a declarat Alexei Tulbure, directorul Institutul de Istorie Orală din Republica Moldova, la cel de al doilea panel al Forumului de Integrare Europeană a Republicii Moldova, ediția a XI, care are loc pe 5 decembrie 2025 la Chișinău. Panelul, moderat de jurnalistul TV8 Anatol Golea, este dedicat consolidării consensului politic și a coeziunii sociale pentru a avansa integrarea europeană a Republicii Moldova.
„La noi, adesea și complet eronat în opinia mea, oponenții politici care susțin Rusia lui Putin, de exemplu, sunt puși pe aceeași treaptă cu cei care au invadat Ucraina cu arma în mână. Diferența însă este evidentă. Ultimii sunt criminali de război, ceilalți sunt cetățeni ai țării noastre cu care trebuie să lucrăm, să discutăm, să-i convingem.
Așadar, constat că clasa politică aflată la guvernare nu înțelege până la capăt importanța consolidării coeziunii sociale, care este foarte importantă pentru integrarea europeană.
Vedem că de ani buni sprijinul pentru aderarea la UE nu urcă mai sus de 55-60 de procente. Aceasta este, evident, o problemă și reprezintă totodată o dovadă a profundei divizări a societății moldovenești. Schimbarea situației este posibilă doar prin incluziunea în procesul de integrare în Uniunea Europeană a unor noi grupuri de oameni, diverse grupuri.
Premisa coeziunii sociale este, între altele, disponibilitatea de a discuta cu cei cu care dialogul este incomod și chiar neplăcut.
Marcel Spătari: „Dacă procesul de aderare este prea lung există riscul ca oamenii să piardă încrederea în perspectiva europeană”
„Dacă procesul de aderare este prea lung, cum s-a întâmplat în alte țări, există riscuri ca oamenii să piardă încrederea în perspectiva europeană. Iată de ce autoritățile și-au propus să finalizeze negocierile într-un timp cât mai scurt, către 2028.”, a declarat deputatul Marcel Spătari, președintele Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, la cel de al doilea panel al Forumului de Integrare Europeană a Republicii Moldova, ediția a XI, care are loc pe 5 decembrie 2025 la Chișinău. Panelul, moderat de jurnalistul TV8 Anatol Golea, este dedicat consolidării consensului politic și a coeziunii sociale pentru a avansa integrarea europeană a Republicii Moldova.
Marcel Spătari mai spune că procesul de preaderare este un exercițiu de predictibilitate cum Republica Moldova nu a mai avut – pe 3 ani înainte instituțiile, ministerele planifică ce legi vor adopta. „Niciodată nu am mai avut așa ceva. Îndemn primarii, comunitățile etnice alte grupuri sociale interesate să vadă Planul național de aderare și să consulte în avans directivele cu impact asupra lor care vor fi adoptate, pentru a veni atunci cu sugestii și propuneri”.
Concluzii finale
Ana Mihailov: „Drumul nostru european cere maturitate politică, dialog onest, solidaritate, sinceritate și o viziune care depășește ciclurile electorale”
„La primele ediții ale acestui Forum vorbeam despre integrarea europeană ca un vis al moldovenilor, vorbeam despre nevoia de o perspectivă europeană clară pentru Republica Moldova. Și iată-ne astăzi, la distanță de peste 10 ani de zile, când Republica Moldova este un stat candidat, când suntem în pragul de lansare a negocierilor de aderare. Este poate cel mai optimist cadru în care discutăm la acest Forum, în pofida provocărilor cu care se confruntă Republica Moldova, în special cele legate de securitate”, a declarat Ana Mihailov, directoarea Friedrich-Ebert-Stiftung Moldova.
„Este evident că avansarea Republicii Moldova către UE se datorează unei anumite conjuncturi geopolitice. Totuși, este foarte important că avem o voință politică clară și că există eforturi susținute în acest sens. Am discutat astăzi despre faptul că integrarea europeană a ajuns într-o etapă în care Republica Moldova vorbește nu doar despre un obiectiv strategic, ci despre o agendă de reforme clare, care cere rezultate măsurabile, cere instituții puternice și mai ales o societate unită în jurul unei singure viziuni.
Am auzit în primul panel, în contextul priorităților acelor a primelor trei clustere de negocieri, că Moldova trebuie să demonstreze că poate garanta un stat de drept, trebuie să creeze o economie competitivă și trebuie să implementeze corect regulile pieței interne europene. Acești piloni sunt premize pentru continuarea negocierilor de aderare.
Tot în această sesiune am auzit un mesaj clar, care a venit din partea reprezentantului Delegației UE: că performanța Republicii Moldova va fi evaluată în funcție de nu de numărul de legi adoptate, ci de felul în care vor fi implementate reformele, așa încât cetățenii să simtă aceste schimbări pe măsură ce se implementează și pe măsură ce Moldova se deplasează spre aderarea la Uniunea Europeană, și nu după.
A menționat, de asemenea, reprezentantul Delegației UE că reforma administrativ-teritorială este una dintre priorități. Această idee a răsunat aproape la toate panelurile. Este una dintre reformele care sunt necesare, despre care se vorbește de foarte mult timp și care nu mai poate fi amânată. De asemenea, o altă idee pe care am deprins-o este că este nevoie de a capacita administrația publică centrală, cât și locală pentru a fi în stare să absoarbă asistența financiară care este pusă la dispoziție.
În cadrul celui de-al doilea panel am vorbit despre creșterea economică care rămâne o prioritate națională. Am vorbit despre Planul de Creștere, pachetul de asistență de 1,9 miliarde de euro, nu doar ca asistență financiară, ci ca o necesitate de modernizare a modelului nostru economic. Este o temă pe care am abordat-o și în cadrul conferinței Macro: este nevoie să trecem de la un model economic bazat pe consum, remitențe, muncă ieftină, la un model bazat pe valoare adăugată, productivitate, investiții și dezvoltare economică sustenabilă. În contextul Planului de Creștere, am discutat că este clar că debursarea depinde de capacitatea noastră de a implementa reforme structurale, că fondurile trebuie utilizate transparent și în beneficiul cetățenilor, iar transformarea economică nu se poate fi făcută fără întreprinderi mici și mijlocii puternice, fără o infrastructură modernă, digitalizare, tranziție verde și educație relevantă pentru piața muncii.
Poate mesajul cel mai important, aș spune eu, care atinge o strună sensibilă a procesului de aderare, este cel despre unitatea politică și coeziunea socială. În concluziile pe care le-am desprins din discuțiile pe care le-am avut în panelul III, spun că un proiect național nu poate avansa fără un dialog politic real. Opoziția politică are un rol important în asigurarea continuității și legitimității reformelor pe care le implementăm.
Polarizarea și dezbinarea rămân probleme acute care pot afecta stabilitatea țării și parcursul nostru european. Iar coeziunea socială este o problemă majoră care este absolut crucială în procesul nostru de aderare la Uniunea Europeană. Și poate mesajul cel mai important pentru mine este că parcursul european nu este un proiect care aparține unui singur partid sau Guvernului, este un proiect al întregii țări. Este un proiect al Republicii Moldova și nicio reformă nu va reuși dacă nu va exista un consens larg, un sprijin politic și nu se va baza pe un dialog politic real. Drumul nostru european cere maturitate politică, un dialog onest, solidaritate, sinceritate și o viziune care depășește ciclurile electorale.”
Iulian Groza: „Nu vom obosi să comunicăm. Nu vom obosi să explicăm. Nu vom obosi să creăm punți”
„Eu cred că am reușit să atingem obiectivul minim al acestui eveniment de astăzi, să auzim dezbateri contradictorii, viziuni diferite, opinii diferite, să păstrăm o abordare constructivă, axată pe dialog”, a declarat Iulian Groza, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), la finalul Forumului de Integrare Europeană a Republicii Moldova, ediția a XI, care a avut loc pe 5 decembrie 2025 la Chișinău. Ediția din acest an a abordat calea către aderarea la UE din perspectiva implementării reformelor, a stimulării creșterii economice, consolidării consensului politic și a rezilienței societale.
„Mă bucur foarte mult că acest Forum în anul curent a oferit aceste trei perspective pe agenda pe care o avem în față: legate de negocieri, de dimensiunea economică, de dimensiunea de reziliență. Și vom continua acest lucru. Nu vom obosi să comunicăm. Nu vom obosi să explicăm. Nu vom obosi să creăm punți. Aceasta este concluzia pe care o am eu de mulți ani și care implică un efort continuu din partea tuturor.”
Natalia Stercul: „Se vorbește puțin despre felul în care vedem problema transnistreană și reintegrarea țării”
„Se vorbește puțin și despre felul în care vedem problema transnistreană și reintegrarea țării. Pentru că reintegrarea va însemna o schimbare majoră în societate. Cum va fi creșterea economică în aceste condiții, cum va fi dezvoltarea regiunilor, dezvoltarea bugetară și financiară? Există un plan pentru toate acestea? Pentru că aceste lucruri contează foarte mult și noi trebuie să ne gândim și avem planuri pentru viitor în acest sens, dacă într-adevăr dorim un succes al reintegrării”, a declarat Natalia Stercul, directoarea executivă a Asociației pentru Politică Externă (APE), la finalul Forumului de Integrare Europeană a Republicii Moldova, ediția a XI, care a avut loc pe 5 decembrie 2025 la Chișinău. Ediția din acest an a abordat calea către aderarea la UE din perspectiva implementării reformelor, a stimulării creșterii economice, consolidării consensului politic și a rezilienței societale.
Natalia Stercul mai spune că Republica Moldova a obținut progrese mari și are o apreciere pozitivă din partea Comisiei Europene, ceea ce induce optimism cu privire la integrarea europeană. „Dar mai avem încă mult de lucru. Avem nevoie să ne facem temele pentru acasă și avem nevoie de consolidare politică. Trebuie să facem mai mult ca să prevenim polarizarea din societate. Și avem nevoie de creștere economică.”
Forumul de Integrare Europeană a Republicii Moldova este organizat de Friedrich Ebert Stiftung Moldova (FES), Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Asociația pentru Politica Externă APE (APE), în parteneriat cu Biroul pentru Integrare Europeană și Fundația Soros Moldova (FSM).
