Toamna anului 2026 în procesul de negociere dintre Republica Moldova și UE: avansarea reformelor pe fondul unei resetări interne
Materialul se concentrează pe mecanismele de avansare a reformelor instituționale, implementate în condițiile unei resetări interne profunde a sistemului de administrație publică. Principala întrebare provocatoare este: se va reuși oare găsirea unui echilibru între cerințele Bruxelles-ului și capacitățile reale ale Chișinăului de adaptare a legislației europene în condiții de schimbări structurale și de personal majore? În pofida complexității etapei actuale, tocmai această sinergie dintre sistemul de stat reînnoit și reperele clare ale UE deschide pentru Republica Moldova o fereastră unică de oportunități, capabilă să pună o temelie solidă pentru finalizarea cu succes a negocierilor și un parcurs ferm spre viitorul european.
Se apropie toamna – o perioadă în care Republica Moldova trebuie să transpună deciziile politice de deschidere a Clusterelor 1 („Fundamente”) și 6 („Relații externe”) în activități concrete, atât de reglementare, cât și practice. Volumul de muncă al oficialilor va crește și mai mult, întrucât aceștia vor trebui să gestioneze fluxuri de lucru paralele pentru cele două clustere nou deschise.
Cu toate acestea, autoritățile de la Chișinău depun toate eforturile pentru a-și atinge obiectivul strategic: finalizarea negocierilor de aderare până la începutul anului 2028. Pentru a respecta acest calendar, în această toamnă accentul va fi pus pe următoarele priorități aferente Clusterului 1:
Accelerarea reformei justiției: Prioritatea principală rămâne urgentarea proceselor de evaluare a integrității (vetting) pentru judecători și procurori, precum și soluționarea deficitului de personal din cadrul Curții Supreme de Justiție și al curților de apel.
Îndeplinirea jaloanelor intermediare: În ceea ce privește capitolele 23 și 24 – sistemul judiciar, drepturile fundamentale și securitatea. O atenție deosebită va fi acordată rezultatelor luptei împotriva corupției.
Reforma administrației publice (RAP): Consolidarea capacității ministerelor în ceea ce privește resursele umane și expertiza.
În ceea ce privește Clusterul 6 („Relații externe”), care impune integrarea deplină a Republicii Moldova în politicile UE în domeniile internațional, comercial și al apărării, accentul principal va fi pus pe:
– Revizuirea acordurilor comerciale: Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării are obligația de a elabora, în toamnă, o foaie de parcurs pentru revizuirea sau denunțarea acordurilor bilaterale cu țări terțe care contravin normelor Organizației Mondiale a Comerțului și Politicii Comerciale Comune a UE.
– Armonizarea controalelor la export: Aceasta presupune consacrarea prin lege a standardelor europene stricte privind controlul exportului și tranzitului de bunuri cu dublă utilizare și de armament.
– Alinierea deplină la Politica externă și de securitate comună (PESC) a UE, ceea ce va presupune conformarea automată la toate noile pachete de sancțiuni ale Consiliului UE.
– Adoptarea Tarifului Vamal Comun al UE în relația cu țările terțe.
– Instituirea unui sistem național de acordare a asistenței țărilor în curs de dezvoltare, în conformitate cu standardele UE.
Implementarea pachetului de sprijin al UE în valoare de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027 necesită aprobarea de către guvern, în toamna aceasta, a unor norme detaliate privind alocarea fondurilor pentru reforma justiției, infrastructură și sprijinirea mediului de afaceri.
De asemenea, va fi necesară atingerea obiectivului de a obține un consens politic în rândul celor 27 de state membre ale UE pentru deschiderea clusterelor 2, 3, 4 și 5 pe durata președinției irlandeze a Consiliului UE – adică până la sfârșitul anului 2026. Toamna va reprezenta o perioadă crucială pentru eforturile diplomatice în acest sens.
În acest context, par pe deplin justificate așteptările mari legate de noul guvern condus de premierul Vasile Tofan, aprobat de Parlamentul Republicii Moldova la 21 iulie 2026. Autoritățile se confruntă cu o perioadă dificilă, care va necesita o schimbare radicală a abordărilor manageriale și o tranziție decisivă a aparatului de stat către un model orientat spre afaceri. Cabinetul Tofan – supranumit de presă „Milei al Moldovei” datorită stilului său tehnocrat și pragmatic – implementează o abordare riguroasă de gestionare a proiectelor, menită să înlocuiască procedurile birocratice. Strategia noului guvern vizează eficientizarea administrației publice și reducerea birocrației excesive. Vasile Tofan a implementat deja o politică de economisire riguroasă în ceea ce privește timpul administrativ al funcționarilor.
În plus, noul cabinet a menținut și a consolidat cadrul instituțional prin redistribuirea sarcinilor între vicepremieri-cheie:
Portofoliul pentru integrare europeană și negocierile tehnice rămân în responsabilitatea viceprim-ministrei Cristina Gherasimov. Aceasta se concentrează pe deplin asupra procesului de evaluare a legislației (screening) și a jaloanelor intermediare.
Sarcinile de ordin politic și cele privind relațiile economice externe aferente Clusterului 6 sunt gestionate de ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, și de ministrul Dezvoltării Economice, Eugen Osmochescu.
Întrucât Tofan provine din mediul de afaceri, echipa sa privește integrarea ca pe un proiect economic. Cabinetul intenționează să utilizeze pachetul financiar al UE în valoare de 1,9 miliarde de euro nu doar pentru a acoperi lacune, ci și pentru a accelera crearea „celei mai favorabile mediului de afaceri economii din Europa”. Conform planului guvernamental, se preconizează că creșterea economică va reduce riscurile de corupție în sectorul public (Clusterul 1) prin consolidarea transparenței procedurale și a digitalizării.
Găsirea unei soluții la problema capacității administrative locale reduse – un risc major pentru Capitolul 23 și pentru implementarea proiectelor regionale – reprezintă, de asemenea, o provocare. Guvernul Tofan promovează activ reforma comasării teritoriale voluntare. Peste 770 de localități din întreaga țară sunt deja implicate în procesul de fuziune a structurilor lor administrative în jurul unor centre raionale importante. Acest lucru permite crearea unor „clustere” administrative extinse (cu Călărași și Ungheni în prim-plan), capabile să utilizeze eficient fondurile europene și să implementeze standardele juridice ale UE la nivel local.
Guvernul mizează pe un nivel ridicat de pregătire în ceea ce privește Clusterul 6 pentru a demonstra Bruxelles-ului o rapiditate remarcabilă și a folosi acest lucru ca pârghie – vizând, în esență, crearea unui precedent de „integrare accelerată” înainte de 2027, cu scopul de a convinge statele membre ale UE să deschidă cele patru clustere rămase sub forma unui pachet unic.
Astfel, perioada de toamnă care urmează va necesita un efort susținut și o restructurare a metodelor de lucru consacrate. Gestionarea simultană a unor procese de negociere extrem de complexe, deficitul de personal din sistemul judiciar și necesitatea revizuirii rapide a acordurilor internaționale exercită o presiune enormă asupra aparatului administrativ. Se impune o mobilizare deplină atât a autorităților centrale, cât și a organismelor regionale, dublată de o coordonare clară a acțiunilor, de un management riguros al proiectelor și de o abordare pragmatică a reformelor. Acest lucru va permite îmbunătățirea calității guvernării la toate nivelurile. Impulsul creat și rezultatele inițiale ale reformelor demonstrează că, prin consolidarea tuturor resurselor, Republica Moldova este capabilă să facă față cu succes provocărilor actuale și să avanseze constant spre obiectivul său.
Opiniile exprimate în material aparțin autorului și nu reflectă neapărat poziția Asociației pentru Politică Externă (APE).
