UE a Decis să Lanseze Procesul de Reflecție Asupra Viitorului Acord Politico-Juridic cu Republica Moldova: Care Sunt Implicațiile pentru Țara Noastră? Victor Chirilă.

77

La 27 mai a.c., la Bruxelles, a avut loc cea de-a 10-a Reuniune a Consiliului de Cooperare Republica Moldova și UE, la care delegația Republicii Moldova a fost condusă de însuși Președintele RM, dl Vladimir Voronin. Conform Acordului de Parteneriat și Cooperare (APC), ce definește actualmente cadrul politico-juridic al relațiilor țării noastre cu UE, Consiliul de Cooperare se reunește o dată pe an la nivel de membri ai Guvernului RM, membri ai Consiliului European și membri ai Comisiei Europene, pentru a discuta problemele actuale ce țin de implementarea APC, precum și a face, de comun acord, recomandări cu referire la evoluția relațiilor țării noastre cu UE.

Reuniunea a 10-a a Consiliului de Cooperare RM și UE va rămâne, însă, în istoria relațiilor noastre cu UE, nu datorită faptului că Președintele Voronin a condus delegația moldovenească la acest for, ci, cu siguranță, datorită deciziei UE de a începe procesul de reflecție asupra viitorului cadru juridic cu Republica Moldova. În acest context, trebuie de remarcat că la capitolulnegocierii unui nou Acord de parteneriat cu UE, țara noastră se află în urma Ucrainei care negociază, deja, un astfel de Acord cu Bruxelles-ul de mai bine de un an și jumătate, precum și în urma Federației Ruse care este pe punctul de a începe astfel de negocieri în timpul apropiat.

Care este, însă, semnificația și implicațiile procesului de reflecție anunțat de Bruxelles?

După anunțarea deciziei UE de a demara procesul de reflecție cu privire la viitorul cadru politic-juridic cu Republica Moldova, ce ar înlocui actualul APC, autoritățile de la Chișinău au fost tentate să prezinte această decizie ca reprezentând lansarea oficială a negocierilor dintre Chișinău și Bruxelles la acest subiect. În realitate trebuie să facem o distincție clară între procesul de reflecție și negocierile proriu-zise. Procesul de reflecție va iniția de fapt consultări intense între cele 27 de state membre ale UE și Comisia Europeană, care vor avea ca scop să stabilească obiectivele majore și principalii parametri ai viitorului Acord pe care UE ar dori să-l negocieze și semneze cu Republica Moldova. Desigur, pe parcursul respectivei perioade de reflecție Comisia Europeană va studia/consulta și viziunea Guvernului de la Chișinău, ponderea căreia va depinde în mare masură de progresele de care ar trebui să dea dovadă autoritățile noastre în îndeplinirea recomandărilor făcute de Comisia Europeană în Raportul său din aprilie curent referitor la implementarea Planului de Acțiuni RM și UE semnat în februarie 2005.

Viteza, durata și spiritul procesului de reflecție va depinde, în primul și în primul rând, de eforturile depuse de Guvernul de la Chișinău în implementarea reală, nu butaforică, a reformelor democratice în cele 4 domenii nuanțate de oficialii europeni la recentul Consiliu de Cooperare RM – UE, și anume: respectarea imparțialității justiției, libertatea mass-mediei, combaterea corupției și asigurarea unui mediu de afaceri atragător pentru investițiile străine. În plus, procesul de reflecție este strâns condiționat de organizarea și desfășurarea unei campanii electorale pentru alegerile parlamentare din 2009 în conformitate cu valorile, normele și paracticele democratice consfințite în acest domeniu. Dacă procesul de reflecții nu va întâlni obstacole majore în calea sa, este de așteptat ca acesta să se încheie până la sfârșitul acestui an, cu aprobarea de către cele 27 de state membre ale UE a mandatului de negociere, în baza căruia, Comisia Europeană va negocia viitorul Acord de parteneriat cu Republica Moldova.

Aprobarea mandatului de negociere nu va însemna și începerea automată a tratativelor dintre Comisia Europeană și Guvernul de la Chișinău. Respectiva decizie ar urma să fie luată de Miniștrii de Externe ai UE, nu înainte, însă, de a face o ampla analiză a evoluției democratice din țara noastră, care se va afla la acea dată în plină campanie electorală. Și din nou, mai întâi de toate, anume faptele Guvernării vor conta și nu doar retorica sa pro-europeană, pe care puterea de la Chișinău a învățat să o manipulezeze de minune în discuțiile cu oficialii europeni.

La aceasta etapa putem doar aproxima care vor fi parametrii viitorului mandat de negociere pe care statele membre ale UE îl vor acorda Comisiei Europene pentru a începe tratativele cu țara noastră asupra noului cadru politico-juridic. Este clar că mandatul de negociere se va înscrie în limitele obiectivelor și direcțiilor fixate de Politica Europeană de Vecinătate (PEV), al cărei parte este și țara noastră. PEV nu oferă nici o perspectivă clară de integrare europeană pentru statele vecine ale UE, dar PEV oferă, în schimb, acestora din urmă noi oportunități pentru aprofundarea relațiilor de parteneriat și chiar de integrare comercială cu UE. Mesajele ce vin de la Bruxelles ne conving că aceeași logică va sta și la baza viitoarei generații de acorduri pe care UE intenționează să le semneze cu statele vecine din Europa de Est, inclusiv țara noastră.

Prin urmare, putem presupune că oferta maximă pe care Republica Moldova ar putea să o obțină de la UE este un acord similar pe care Comisia Europeană îl negociază actualmente cu Ucraina. Altfel spus, un acord care va pune un accent predominant pe deschiderea larga a pieței UE pentru mărfurile noastre, aprofundarea parteneriatului în domenii sectoriale precum domeniul democrației și bunei guvernări, justiției și afacerilor interne, cooperarea internațională, securității energetice, controlul fluxurilor migraționale, ocrotirii mediului încunjurător, dezvoltarea rețelelor de transport și comunicații, flexibilizarea regimului de vize, educației și culturii, încurajarea contactelor interumane etc.. De asemenea, Republica Moldova va fi încurajată să adere, în funcție de interesele și prioritățile sale, la programe și agenții specilizate ale UE, astfel stimulând alinierea țării noastre la valorile, normele și practicile comunitare.

Ce trebuie sa facă Republica Moldova pentru ca poziția sa față de viitorul cadru juridic cu UE să fie auzită și luată în calcul la Bruxelles? În primul rând, Chișinăul trebuie să-și precizeze și structureze propria sa viziune. În prezent, se crează impresia că viziunea Chișinăului se reduce doar la o singură propoziție fără un conținut definit în tremeni reali – „Republica Moldova ar dori să semneze cu UE un acord ce ar presupune libera circulație a cetățenilor moldoveni în UE, libera circulație a mărfurilor, capitalului și serviciilor”. Aici apar, însă, o serie de întrebări pertinente către Guvernul de la Chișinău din partea oficialilor europeni, și anume:

1.Este gata Republica Moldova să întroducă regimul de vize cu Ucraina, Rusia și alte state din CSI pentru a putea beneficia de circulația liberă a cetățenilor săi în spațiul UE?

2.Este gata Republica Moldova să renunțe la taxele sale vamale pentru a avea un comerț simetric cu UE?;

3.Este gata Republica Moldova să renunțe la comerțul de liber schimb din spațiul CSI în favoarea comerțului de liber schimb cu UE;

4.Este gata economia Republicii Moldova pentru a face față concurenței din spațiul UE?;

5.Este gata Republica Moldova să liberalizeze sistemul său bancar pentru a avea libera circulație a capitalurilor și serviciilor între ea și UE?;

6.Este gata Republica Moldova să liberalizeze transportul său aerian;

7.Este gata Republica Moldova să permită investitorilor străini să cumpere terenuri agricole pentru a putea investi în agricultura noastra?.

Acestea sunt doar câteva din întrebările care ar trebui să ajute pe oficialii noștri să umple cu un conținut concret propria viziune asupra viitorului cadru politico-juridic cu UE.