Eugen Revenco: Memorandumul Kozak este Singura Oferta pe care Moscova o are pentru Reglementarea Conflictului Transnistrean”. Europa Libera. Transciere APE.

95

In cadrul vizitei Premierului rus Vladimir Putin la Chisinau la lucrarile summit-ului CSI ce s-au consumat la Chisinau la finele saptamanii trecute opinia publica moldoveneasca astepta sa fie abordata si problema transnistreana, problema pe care seful guvernului de la Moscova anunta inaintea inceperii reuniunii ca o va discuta in detaliu cu Presedintele Vladimir Voronin.

Acest lucru nu s-a intamplat insa pentru ca cel putin din comunicatele oficiale orice referinta la problematica transnistreana lipseste. Totodata, in ajunul summit-ului CSI de la Chisinau, un prim-vice-premier rus Igor Shuvalov a declarat agentiei Reuters ca Rusia sustine reactivarea Planului Kozak privind reglementarea transnistreana. Planul Kozak a fost promovat de Vladimir Putin in 2003 pe cand era Presedinte la Kremlin si respins in ultima clipa de Vladimr Presedintele Voronin. El prevedea federalizarea Moldovei cu Transnistria, accesul autoritatilor transnistrene in Guvernul si Parlamentul de la Chisinau si mentinerea trupelor ruse in stanga Nistrului ca o garantie pentru noua federatie.

Tot in legatura cu Summit-ul CSI, presa rusa scria zilele trecute ca Parlamentul Republicii Moldova nu a avut suficient curaj pentru a cere retragerea armatei ruse din Transnistria” si il cita de asemenea pe Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov care intr-un interviu pentru postul de radio Eho Moscvi” a declarat ca Moscova continua sa depuna eforturi pentru reglementarea conflictului transnistrean iar Presedintele Dmitrii Medvedev s-a implicat personal in a pentru a pregati o intrevedere dintre omologul sau moldovean Vladimir Voronin si liderul transnistrean Igor Smirnov.

Cum ar putea fi explicata lipsa din relatirile oficiale a oricarei referinte la Transnistria in raport cu declaratiile facute de oficialii rusi, il vom intreba pe Eugen Revenco, Director de programe la Asociatia pentru Politica Externa (APE) de la Chisinau.

Domnule Revenco, cat de plauzibil va pare ca premierul Putin in discutiile pe care le-a purtat la Chisinau sa nu fi abordat deloc problematica transnistreana?

E.R. In primul rand, Prim-ministrul Putin nu mai este Presedintele Putin. De aceea si cercul de intrebari pe care le abordeaza ar putea fi unul diferit, si anume chestiuni preponderent cu caracter economic. De altfel, tematica transnistreana a fost totusi pe agenda: dupa intrevederea pe care Putin a avut-o cu Prim-ministrul moldovean Grecianii s-a anuntat ca cei doi au avut discutii pe marginea subiectului transnistrean.

Daca examinam lucrurile mai atent, putem observa ca si unele elemente din asa-zisul Pachet propus de autoritatile moldovene deja au fost abordate la Chisinau. Bunaoara, reluarea exporturilor catre Romania a energiei electrice de la centrala de la Kuciurgan care este detinuta de catre compania rusa RAO EES. Or, in pachetul propus de Chisinau recunoasterea proprietatiiFederatia Rusa in Transnstria era unul din elementele de baza a ofertei moldovenesti, in schimbul caruia conducerea Moldovei a sperat sa obtinua sustinerea de catre Moscova a unei formule de solutionare viabila si functionala a conflictului. Acum vedem ca desi nu a obtinut o schimbare in comportamentul Moscovei si Tiraspolului, Chisinaul totusi deja s-a angajat sa asigure efectuarea acesor exporturi catre Romania autorizand efectuarea lor.

Intr-o alta ordine de idei, nu este realist sa speram prea mult in rezolvarea problemei transnistrene sau in realizarea unor progrese semnificative in cadrul vizitei Premierului Putin la Chisinau, deoarece, cum a spus-o si ministrul Lavrov, presedintele rus Medvedev este deja angajat intr-o tentativa de a-i aduce la masa de negocieri pe Presedintele Voronin si liderul tiraspolean Smirnov. Or, progrese mari in acest sens nu observam.

Domnule Revenco, dar de ce, totusi, orice referinta la problema transnistreana oricat ar fi ea de formala lipseste totusi din comunicatele oficiale. Sa insemne asta cumva ca, sa zicem, oferta Moscovei nu mai e pe placul Chisinaului si atunci evita sa faca referinta la un eventual esec diplomatic?

E.R. Se pare ca Moscova inca nu a avut o alta oferta decat planul Kozak din momentul in care l-a elaborat acum 5 ani in urma. In cateva randuri și in aceasta vara chiar dupa intalnirea Voronin-Putin de la Soci la Memorandumul Kozak s-a referit Ministrul Lavrov si iata acum acelasi lucru il face vicepremierul Shuvalov care a readus in discutie Memorandumul Kozak ca raspuns la propunerile de pachet transmise Moscovei de Chisinau cu mai bine de un an in urma.

Deci, declaratiile vicepremierului rus Igor Shuvalov pot fi intelese foarte clar ca Rusia insista pe Memorandumul Kozak si, probabil nu vede o alta solutie a conflictului?

E.R. Da, anume asa trebuie de inteles acest mesaj, mai ales ca Federatia Rusa este cea care a solicitat marirea numarului contingentului de asa-zisi pacificatori in regiune. Acest gest nicidecum nu se inscrie in alta logica decat cea a Memorandumului Kozak.

In acest caz, cum credeti ca ar trebui sa procedez autoritatile moldovene?

E.R. In primul rand autoritatile moldovene ar trebui preocupate pentru pastarea linistii si pacii in regiune, in special in contextul alegerilor parlamentare care se apropie acum. Ori in preajma alegerilor sporesc riscurile unor destabilizari a situatiei, cum se pare ca s-a intamplat in iarna acestui an.

Dar credeti ca in aceste conditii ar mai fi necesara o intalnire Voronin-Smirnov pe care potrivit presei ruse s-a angajat sa o medieze personal presedintele Medvedev?

E.R. Avand in vedere ca pe frontul” acestor consultari nu sunt mari progrese comunitatea internationala are nevoie de o dinamica pozitiva”, cel putin pentru a putea arata la reuniunea ministeriala a OSCE din decembrie de la Helsinki ca este iata totusi un progres”. Dar ar fi in primul rand un progres pentru Federatia Rusa care ar veni sa atenueze intr-un fel impactul negativ asupra imaginii sale in lume produs de razboiul din Georgia. Dar, in anumite circumstante, ar putea fi un lucru benefic si pentru Republica Moldova, caci ar putea eventual sa diminueze riscurile unor escaladari a situatiei in preajma alegerilor parlamentare de primavara. Desi, trebuie sa fim realisti, faptul ca cei doi se vor intanlni si vor discuta chestiuni care nu tin de reglementarea conflictului nu garanteaza ca pacea va putea fi mentinuta in permanenta.