Interviu cu Oazu Nantoi: Conflictul ruso-georgian: pretinsa statalitate nu are nici o rațiune pentru regiunea transnistreană. Radio Europa Liberă. 07.09.2009.

125

Elena Cioina: Domnule Nantoi, cine a avut de pierdut și cine de cîștigat de pe urma războiului dintre Georgia și Rusia?

Oazu Nantoi: În acest război nu sînt cîștigători. Rusia și-a demonstrat esența administrației pe care o are și un regim politic care sfidează dreptul internațional și Georgia a pierdut controlul, pentru mult timp, asupra teritoriilor Abhaziei și Osetiei de Sud, în situația cînd în Osetia de Sud era mai aproape de integrarea cu Georgia. Să nu uităm că Georgia a reușit să realizeze niște proiecte de infrastructură în zona conflictului, să nu uităm că a fost creată o administrație de alternativă în frunte cu domnul Sanakoiev. Una dintre cauzele declanșării conflictului, în opinia mea, a fost că Rusia simțea că riscă să piardă controlul asupra Osetiei de Sud, ceea ce ar fi putut să schimbe ireversibil atmosfera în Caucaz și a purces la acest act de agresiune.

Valeriu Cațer: Dar judecînd după presa rusească, așa cum tratează ea problema, zice-se că Moscova a cîștigat un război militar și a pierdut unul informațional. Pe cît de adevărat poate fi o asemenea aserțiune, domnule Nantoi?

Oazu Nantoi: Este vorba nu doar de războiul informațional deoarece noi cînd vorbim despr război informațional riscăm să uităm despre cele zeci de mii de oameni care și-au pierdut toate bunurile și au fost nevoiți să devină persoane intern strămutate în țara lor, ceea ce s-a întîmplat în Abhazia cu epurări etnice, etc.

Alta este că Rusia a demonstrat că nu există normele de drept internațional și acele 5 principii ale politicii externe ale Federației Ruse care au fost anunțate ulterior de președintele Dmitrii Medvedev vorbesc despre faptul că Rusia a declarat deschis că politica de standarde duble în spațiul ex-sovietic a devenit o normă pentru ea, ceea ce e abosolut inadmisibil; dar, mă rog, noi cei din R. Moldova ar trebui să ținem cont de aceste duble standarde.

Elena Cioina: Situația de anul trecut s-ar putea repeta, avînd în vedere noile tensiuni de la granița ruso-georgiană? Care sunt pericolele pentru regiune în general?

Oazu Nantoi: Pericolele pentru regiune sunt legate de faptul că Rusia n-a renunțat la ideea ei de a fi un concurent cu Statele Unite și cu restul lumii în spațiul ex-sovietic. Doar că Federația rusă promovează politica de anexare de facto a acestor teritorii, cu instalarea unor baze militare, cu preluarea așa-ziselor frontiere cu Georgia și sigur că acesta este un factor de destabilizare pe termen lung în Caucaz. Alta este că, după cum am scris eu un comentariu pentru un site din Georgia, unica soluție pentru Georgia este să-și consolideze statul de drept, democrația pentru ca în Georgia problemele să se hotărască nu în stradă, nu prin revoluții, ci, repet, prin aplicarea instituțiilor statului de drept și doar pe această cale se poate de mizat într-o perspectivă îndelungată că vor fi restabilite normele de drept internațional și Georgia își va restabili integritatea și în Caucaz vom avea pace și stabilitate.

Valeriu Cațer: Adică Rusia oricum nu este atotputernică avînd în vedere că dincolo de dorința sa nu a reușit să treacă, să anexeze prin recunoașterea independenței decît Abhazia și Osetia de Sud, nu a reușit să-și supună și cealaltă parte a Georgiei.

Oazu Nantoi: Nu e vorba de supunere, e vorba de un act de ocupație militară care a dorit să-l realizeze administrația de la Kremlin. Probabil avînd în vedere să impună un regim de marionete la Tbilisi, un regim loial Federației Ruse, ceea ce ar fi însemnat eliminarea Occidentului și îndeosebi a Statelor Unite ca actor geopolitic din Caucaz. Dar cum s-a spus în cadrul acestei emisiuni, doar grație intervenției hotărîte a Occidentului, grație faptului că Franța deținea președinția la acel moment în Uniunea Europeană, s-a reușit încetarea conflictului în faza ceea care a permis păstrarea Georgiei ca stat suveran, fie și cu pierderi teritoriale, dar ca subiect al dreptului internațional.

Elena Cioina: Administrația de la Tiraspol a acuzat și ea acum un an Georgia de declanșarea conflictului. Ce ar trebui să înțeleagă transnistrenii din acest conflict și în ce masura el ar putea fi folosit la un moment dat din nou ca o speritoare?

Oazu Nantoi: Voi începe cu situația de pe malul drept. În octombrie 2008, IPP a realizat Barometrul de Opinie Publică unde au fost formulate întrebări în legătură cu conflictul ruso-georgian și este foarte îngrijorător faptul că peste 32 la sută dintre cei chestionați consideră că Georgia este responsabilă de declanșarea conflictului, în situația în care doar 20 la sută consideră că Rusia este responsabilă. Ceilalți nu au nici o opinie. Deci, populația de pe malul drept al Nistrului trăiește într-un mediu informațional care în mare parte este modelat de mass-media rusești și respectiv percepe situația din Georgia prin prisma Federației Ruse. Cu atît mai mult aceasta se referă la populația din stînga Nistrului, ceea ce este comun în opiniile care au răsunat că ei se simt ca un teritoriu al nimănui, pierdut și uitat, dar totodată ei nu sînt capabili să-și dea seama că această pretinsă statalitate n-are nici o perspectivă și sunt alimentați de 20 de ani de zile cu această iluzie de recunoaștere cîndva. E trist, mi-e milă de acești oameni, dar trebuie să spun că cheia succesului pentru rezolvarea acestei probleme trebuie să o căutăm totuși la Chișinău, unde timp de 20 de ani n-avem o guvernare capabilă să elaboreze o politică coerentă în raport cu acești oameni.