Interviu cu Eugen Revenco: Conflictul transnistrean începe să creeze probleme directe Ucrainei. Radio Europa Liberă. 14.12.2009.

101

Eugen Revenco: Pentru Kiev devine extrem de importantă soluționarea conflictului transnistrean pentru ca interesele sale naționale să nu fie lezate"

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem, însă, ca de obicei, cu principalele știri ale săptămânii trecute, prezentate de colega mea, Valentina Ursu.

———————————————————————————————————-

Secretarul de Stat american, Hillary Clinton a salutat intenția autorităților de la Kiev și Chișinău de a finaliza cât mai grabnic demarcarea frontierei moldo-ucrainene. Secretarul de stat american a spus că sprijină și eforturile Ucrainei îndreptate spre reglementarea conflictului transnistrean. Hillary Clinton a făcut aceste declarații la o întrevedere cu ministrul ucrainean de externe Petro Poroșenko, aflat pe 9 decembrie într-o vizită oficială la Washington.

Secretarul de stat american Hillary Clinton a îndemnat Ucraina să continue reformele ca să poată atrage investiții străine, mai ales în domeniul energiei, promițând că Statele Unite vor ajuta Kievul să-și dezvolte sectorul energetic. Ucraina depinde aproape total de sursele de energie rusești, fiind în același timp principala țară de tranzit pentru exporturile de gaz rusesc spre Europa centrală și de sud-est.

Președintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, i-a spus unui înalt oficial american că Republica Moldova dorește să semneze un acord de parteneriat strategic cu Statele Unite. La o întrevedere avută vineri cu Celeste Wallander, asistentă adjunctă a Secretarului american al apărării, Mihai Ghimpu a spus că acest acord ar trebui să întărească dialogul politic bilateral, colaborarea comercial-economică și în domeniul securității.

Uniunea Europeană a anunțat că este dispusă să încheie acorduri de asociere cu șase foste republici sovietice. Republica Moldova va începe negocierile în ianuarie. Anunțul a fost făcut de comisarul pentru relații externe Benita Ferrero-Waldner, pe 8 decembrie, la o întâlnire cu miniștrii de externe din Uniunea Europeană și din țările așa-numitului „Parteneriat estic”. Tot Ferrero-Waldner a spus însă că acordurile de asociere nu vor menționa eventuala aderare a vreunei țări la Uniunea Europeană. Ea a adăugat că pentru țările din Parteneriat, porțile UE nu sunt „nici închise, nici deschise”.

Președintele Statelor Unite Barack Obama a primit joi la Oslo Premiul Nobel pentru Pace. În discursul de acceptare, Obama a spus printre altele că sunt alții care meritau mai mult distincția și că uneori războiul este necesar. Barack Obama a spus că are o viziune realistă asupra lumii și nu poate sta cu mâinile în sân când poporul său este amenințat. Discursul președintele american a fost lăudat la Washington și de politicieni din propriul său partid democrat, dar și de republicani.

Parlamentul Republicii Moldova a eșuat în a doua încercare de alegere a șefului statului. Singurul candidat a fost și de această dată liderul democrat Marian Lupu. Votul a fost boicotat de opoziția comunistă. Parlamentul urmează să fie dizolvat, însă, conform legislației, nu mai devreme de luna iulie 2010. Până la alegerea unui nou șef al statului, interimatul funcției îl va deține președintele parlamerntului Mihai Ghimpu.

Curtea Constituțională din România a decis să se re-examineze buletinele declarate nule după turul doi al alegerilor prezidențiale. Decizia a fost luată în urma unei contestații din partea candidatului social-democrat Mircea Geoană care a pierdut în fața președintelui Traian Băsescu la o diferență de aproximativ 70 de mii de voturi. Numărul buletinelor anulate se ridică la aproximativ 138 de mii. Curtea Constituțională va aștepta re-examinarea lor înainte să valideze rezultatele alegerilor.

In regiunea separatista georgiana Abhazia, potrivit rezultatelor electorale din asa numitele alegeri prezidențiale, actualul lider al regiunii Serghei Bagapsh a mai cistigat un mandat. Votul este considerat ilegal de Georgia si de majoritatea tarilor lumii care nu recunosc independenta regiunii. Numai Rusia, Nigaragua si Venezuela au recunoscut independenta Abhaziei si a Osetiei de sud dupa razboiul ruso-georgian din vara anului trecut. Serghei Bagaph a obtinut 59,4 procente si nu mai este nevoie de un al doilea tur de scrutin. Opozitia acuza fraude grave.

Intr-o declaratie facuta presei, presedintele rus Medvedev a spus ca nu vede nici un obstacol in acest moment pentru ca legaturile aeriene intre Moscova si Tbilisi sa fie reluate. Ele au fost intrerupte anul trecut, ca urmare a razboiului ruso-georgian din luna august. Presedintele rus nu a explicat insa cum s-ar putea face acest lucru, atita timp cit cele doua tari nu au relatii diplomatice.

—————————————————————————————————————-

Invitatul ediției de astăzi este expertul Eugen Revencode la Asociația pentru Politică Externă, iar tema discuției este demarcarea hotarului moldo-ucrainean. Dle Revenco, să amintim ascultătorilor noștri că săptămâna trecută, Kievul și Chișinăul anunțau, la cel mai înalt nivel, că procesul demarcării frontierei va intra, în sfârșit, într-o fază finală, după ani de așteptări. Să amintim și faptul că demarcarea hotarului este practic finalizată, cu excepția unor puncte, pe segmentele de nord și sud, și a segmentului transnistrean cu o lungime de aproximativ 450 de km. Republica Moldova și Ucraina au decis, deci, să reia consultările la nivel tehnic, iar Chișinăul a propus ca în acest proces să fie incluși și experți sau reprezentanți ai Transnistriei. Tiraspolul a avut o reacție promptă și binevoitoare, salutând intenția finalizării cât mai grabnice a demarcării graniței și precizând că dorește de multă vreme să participe cu experți. Însă, zilele trecute, în preajma reluării acestor consultări, Tiraspolul a supus unei critici vehemente înțelegerile moldo-ucrainene. Administrația transnistreană a anunțat că statutul experților săi nu a fost negociat și că va participa la consultări numai ca parte egală. Așadar, dle Revenco, prin ce se poate explica această schimbare de poziție a părții transnistrene?

Eugen Revenco: „Aș vrea să amintesc că în anii 90, transnistrenii și reprezentanți ai administrației din Tiraspol au participat în lucrările de delimitare a frontierei moldo-ucrainene. Ei au participat, de altfel, în anii 90 și în componența delegațiilor Republicii Moldova la diferite niveluri, inclusiv însoțind președintele Lucinschi și în cadrul unor delegații la CSI. Deci, nu este nici un fel de noutate participarea experților transnistreni în cadrul unor delegații din Republica Moldova, inclusiv, subliniez, în dosarele ce țin de frontieră. Transnistrenii au participat în egală măsură și în discuțiile privind constituirea punctelor mixte de control a frontierei, iarăși, în componența delegației Republicii Moldova. Dar de la un moment anume, după ce a intrat în vigoare tratatul de frontieră cu Ucraina, ei au renunțat să mai participe la lucrări”.

Radu Benea: Dar prin ce se poate explica acum această reticență a Tiraspolului, după ce mai întâi salutase ideea finalizării rapide a demarcării frontierei moldo-ucrainene?

Eugen Revenco: „Acum, această reticență, este într-un fel explicabilă. Este un mesaj ce poate fi citit în diferite moduri. Unul din ele este că acest mesaj este adresat autorităților din Kiev, care n-ar trebui să fie indiferente față de acest proces, pentru că demarcarea frontierei este un proces bilateral, între două țări, iar Transnistria nu este o țară și poate participa la nivel tehnic doar în componența delegației Republicii Moldova. Și aici Tiraspolul se pare că provoacă o reacție din partea Kievului. În al doilea rând, această declarație nu face bine nici pentru administrația transnistreană propriu-zis. Or ei în acest moment solicită anularea interdicțiilor de călătorie în spațiul Schengen și acest refuz, și crearea de obstacole, în continuare, în demarcarea frontierei moldo-ucrainene nu contribuie la diminuarea tensiunilor și creșterea încrederii între cele două părți, mă refer la Chișinău și Tiraspol”.

Radu Benea: Dar, demarcarea frontierei nu ar fi în interesul tuturor părților?

Eugen Revenco: „Cu siguranță demarcarea frontierei este în interesul Republicii Moldova și este în interesul Ucrainei. Finalizarea procesului de demarcare pentru Ucraina ar scoate orice obstacole și ar canaliza toată atenția asupra frontierei sale cu Federația Rusă. În primul rând. Și probabil că finalizarea acestei demarcări nu este dorită de Federația Rusă, al cărei cetățean este și Igor Smirnov. Iată acum suntem în situația în care conflictul transnistrean a început să creeze probleme directe și Ucrainei. Deci, pentru Ucraina, în acest moment, devine extrem de importantă soluționarea conflictului transnistrean, în așa fel ca interesele sale naționale să nu fie lezate. Or, demarcarea frontierei este un interes național inclusiv al Ucrainei. În așa fel, din păcate, nesoluționarea conflictului transnistrean riscă să facă ostatică și Ucraina, nu numai Republica Moldova”.

Radu Benea: Se zice că rezolvarea problemelor de frontieră cu vecinii e o condiție importantă și pentru țări care vor să avanseze spre aderarea la NATO sau UE?

Eugen Revenco: „Aceasta este o regulă normală pentru o bună vecinătate și nu ține numai de NATO și de UE. Este o regulă de bună vecinătate. Eu doar aș vrea să reamintesc că Cehia și Slovacia au aderat la UE cu frontierele încă nedemarcate, chiar dacă erau ambele membre ale NATO. Și abia acum un an au reușit să finalizeze demarcarea pe teren a întregii frontiere. Vreau să amintesc și existența unor chestiuni nesoluționate între Slovenia și Croația, bunăoară. Deci, nu este acesta un obstacol vital. Și chiar prin crearea unor probleme la frontieră, așa cum s-a comportat Republica Moldova în relațiile cu România, tot n-ar fi împiedicat România să avanseze în dosarul său de aderare la UE și la NATO. Deci, dacă vorbim despre frontiere, frontiera este un interes național și ține de regulile de bază ale bunei vecinătăți, și nu sunt condiții vitale pentru aderare la NATO sau la UE”.

Radu Benea: Care ar fi interesul Republicii Moldova în demarcarea cât mai grabnică a graniței cu Ucraina, în special pe segmentul transnistrean?

Eugen Revenco: „Interesul Republicii Moldova este evident de a avea în primul rând relații de bună vecinătate cu Ucraina. Și, mai mult ca atât, eliminarea barierelor în crearea unui parteneriat strategic și pentru dezvoltarea durabilă a relațiilor cu UE. În acest sens, consolidarea frontierei din Est este una din prioritățile politicii externe și este un proces firesc de implementare a tratatului de frontieră, care trebuie să se finalizeze cu încheierea unui acord privind regimul de frontieră. Apoi, nedemarcarea frontierei poate constitui o sursă suplimentară de chestiuni care să sustragă atenția de la proiecte bilaterale prioritare cu Ucraina și în contextul aderării la UE, să sustragă resurse de la rezolvarea problemelor reale. Apoi, pentru controlul proceselor de migrație sau de asigurare a securității economice și vamale a Republicii Moldova este nevoie de a relua controlul asupra frontierei de Est, de aceea consolidarea și demarcarea frontierei este unul din pașii obligatorii, importanți pe acest segment. Acest lucru demonstrează în primul rând că Republica Moldova nu este indiferentă de situația care este acolo, nu ignoră acest teritoriu, tratează cu bună credință această parte a teritoriului său, nu renunță la ea și în acest fel își reconfirmă suveranitatea asupra întregii teritorii. Și este important, de asemenea, în contextul negocierilor pentru liberalizarea regimului de vize în UE că această atitudine pozitivă să fie păstrată și să existe o anumită dinamică, voință, pentru soluționarea acestor probleme”.

Radu Benea: Autoritățile de la Chișinău și Kiev s-au arătat optimiste că întreg procesul de demarcare a frontierei ar putea să fie finalizat în numai câteva luni. Dacă Tiraspolul va refuza totuși să-și delege reprezentanți, cum credeți, cele două părți ar trebui să continue demarcarea în lipsa experților transnistreni?

Eugen Revenco: „Reprezentanții administrației de la Tiraspol sunt necesari pentru a preciza locul în care trece frontiera moldo-ucraineană. Este vorba acum de precizarea exactă pe unde anume trece linia în teren. Și pentru a evita erorile este nevoie de acești experți tehnici, ingineri cadastrali în mod special, sau alți ingineri, geodeziști, care să vină să participe în aceste lucrări. Din punct de vedere tehnic, participarea lor este necesară. E posibil și fără participarea acestora, în principiu, dar costurile vor fi cu mult mărite și lucrările ar putea fi efectuate, în special, dinspre teritoriul ucrainean și ar risca să provoace tensiuni între administrația de la Tiraspol și unitățile grănicerești din Ucraina”.

Radu Benea: Opinia expertului Eugen Revencode la Asociația pentru Politică Externă din Chișinău, fost negociator din partea ministerului moldovean de externe în comisia interguvernamentală mixtă pentru demarcarea hotarului moldo-ucrainean.

————–

Alegătorii din Abhazia au fost chemați la urne sâmbăta trecută să aleagă președintele republicii separatiste georgiene. Sunt primele alegeri de la recunoașterea independenței Abhaziei de către Rusia în urma războiului ruso-georgian din august 2008. Dar concluzia mai multor analiști citați de corespondentul Europei Libere Brian Whitmore este că, indiferent cine va învinge în Abhazia, ea va fi condusă de la Moscova. Un rezumat, de la Valentina Ursu:

Este și părerea analistului Lawrence Sheets, șeful oficiului de la Tbilisi al International Crisis Group, care crede că sub acest aspect alegerile de pe 12 decembrie nu vor schimba nimic în Abhazia.

Președintele abhaz actual, Serghei Bagapș a fost favoritul campaniei. Principalul său rival a rămas Raul Khajimba, cel care a pierdut în fața lui Bagapș alegerile prezidențiale din 2004, dar care a devenit ulterior vicepreședinte în urma unui acord de împărțire a puterii mediat de Rusia. Pe locul trei, în topul preferințelor, s-a aflat omul de afaceri Beslan Butba, președintele Partidului pentru Dezvoltare Economică.

Ultimul și-a construit campania pe promisiuni economice, Kajimba – pe apărarea limbii și identității naționale abhaze, iar Bagapș promite să apere interesele tuturor locuitorilor Abhaziei, indiferent de etnie.

În ciuda rivalităților, toți trei doresc să întărească independența republicii separatiste și nici unul nu contestă influența Rusiei.

Tot ceea ce facem și ce vom face va fi împreună cu Rusia și prin Rusia, a declarat omul de afaceri Beslan Butba. Pentru moment, a spus el, este destul că am fost recunoscuți de Rusia pentru a crește și a ne dezvolta. Nimic nu ne stă în cale.

Rusia domină aproape în întregime viața Abhaziei. După războiul ruso-georgian din august 2008, liderul separatist actual, Serghei Bagapș a încredințat Rusiei controlul granițelor Abhaziei, aeroportului și căilor ferate. Rusia are în Abhazia cel puțin 3 800 de militari și construiește o mare bază navală în portul Ochamchire. Majoritatea abhazilor dețin și pașapoarte rusești, rubla rusească este moneda oficială a republicii separatiste, limba rusă este principala limbă de comunicare, Rusia este singurul investitor serios în Abhazia.

Raul Khajimba, fost oficial KGB cu relații personale strânse cu premierul rus Vladimir Putin, a fost în 2004 candidatul favorit al Kremlinului. Dar când Putin a vizitat Abhazia în august anul acesta, el s-a întâlnit cu toți candidații. După părerea lui Khajimba, Rusia înțelege că într-un stat nou ca Abhazia trebuis să discute cu toți politicienii care doresc păstrarea acestui stat.

Dar unii analiști politici spun că Rusia nu dorește repetarea situației din 2004 când a mizat doar pe un singur candidat, care a pierdut, iar apoi a trebuit să-și îmbunătățească relația cu învingătorul, Serghei Bagapș. Este adevărat că a reușit.

Analistul de la Suhumi, Irakli Khintba a declarat serviciului Eho Kavkaza al Europei Libere că Partidul Abhazia Unită condus de Bagapș imită modelul partidului de guvernământ rus, Rusia Unită. El spune că partidul Abhazia Unită a fost construit după modelul rus al partidului puterii și este o încercare de a pune în practică formula unui partid care se contopește cu instituțiile statului.

Bagapș a câștigat alegerile în 2004 datorită sprijinului puternic din partea etnicilor georgieni din raionul abhaz Gali. Ca situația să nu se repete acum, Khajimba a reușit să obțină o interdicție de vot pentru locuitorii Abhaziei care nu dețin pașapoarte abhaze. Astăzi, au pașapoarte abhaze numai un sfert din cei 45 de mii de etnici georgieni care au mai rămas în Abhazia, iar Bagapș și-a reorientat cu succes campania către comunitatea armeană, a doua ca mărime în Abhazia după etnicii abhazi.