Primul ministru, ministrul de finanțe și guvernatorul Băncii Naționale, împreună cu reprezentanți ai Fondului Monetar Internațional sunt așteptați astăzi să iasă în fața presei, cu detalii despre programul economic al FMI pentru Republica Moldova în valoare de peste 574 de milioane de dolari, pentru următorii trei ani. Despre beneficiile, dar și costurile acestui program discutăm cu economistul Valeriu Prohnițchi, director executiv al Centrului analitic independent Expert-Grup.
Europa Liberă: Dle Prohnițchi, de ce are nevoie Moldova de atâția bani de la FMI? Este vorba, totuși, de mai bine de o jumătate de miliard de dolari!
Valeriu Prohnițchi: Pentru că Moldova are nevoie, cum a spus și FMI-ul și Guvernul, de stabilizarea de moment a situației bugetare și pentru a completa rezervele valutare ale țării. Acest lucru este ca un semnal pentru investitori și donatori care vor oferi acum Republicii Moldova bani cu mai multă ușurință.
Europa Liberă: Unde concret vor ajunge banii de la FMI, cui sunt destinați?
Valeriu Prohnițchi: O parte din bani vor ajunge ca sprijin financiar direct bugetului, dar cea mai mare parte din bani vor merge spre Banca Națională a Moldovei pentru completarea rezervelor valutare.
Europa Liberă: De ce este un semnal pentru investitorii străini, ce semnal dă un acord cu FMI-ul?
Valeriu Prohnițchi: Un acord cu FMI spune în primul rând că Guvernul este intenționat să-și stabilizeze sistemul financiar, sistemul bugetar și că este serios în privința rambursării acestor credite. Cu alte cuvinte, Guvernul devine mai credibil atunci când are o înțelegere cu FMI și primește bani din partea Fondului.
Europa Liberă: Dar ce obiective principale are programul cu FMI? Ce scopuri urmărește?
Valeriu Prohnițchi: Multe detalii ale programului încă nu le cunoaștem, dar în esență obiectivele pe termen scurt sunt de a stabiliza bugetul. Acum bugetul nu este nici pe de parte stabilizat, sunt riscuri mari, guvernul are obligații mari iar veniturile în 2010 vor fi destul de mici. În al doilea rând, BNM a promis că va trece la țintirea directă a inflației, pentru aceasta are nevoie de rezerve valutare pentru a face față cererii de valută care poate fi destul de mare, mai ales în 2011 acest lucru poate fi valabil. Iată deci, acestea sunt două obiective esențiale la care acest program este menit să facă față. Evident că acest program presupune îndeplinirea unor serii de condiționalități cum sunt numite atunci când ne referim la FMI, în cea mai mare parte ele țin de indicatori macroeconomici cum ar fi inflația, rezervele valutare ale băncii, dar sunt și o serie de indicatori structurali și instituționali care presupun că Guvernul va înlătura constrângerile care împiedică business-ul, că va înlătura mult-vorbitele monopoluri, etc.
Europa Liberă: Dle Prohnițchi, ce înseamnă o stabilizare bugetară? Înseamnă că banii vor acoperi găurile din buget, vor fi utilizați la angajamentele sociale care nu sunt acoperite?
Valeriu Prohnițchi: Asta înseamnă că este la discreția Guvernului să utilizeze acești bani. Evident că condiția este ca acești bani să fie utilizați cu maximă prodență și ca să fie posibilă returnarea lor atunci când va veni scadența. Termenii financiari sub care au fost acordați acești bani sunt destul de generoși, dar totuși nu este vorba de un grant, este vorba despre un credit, Guvernul trabuie să demonstreze înțelepciune în utilizarea acestor bani. Să fie consumați la modul propriu nu ar fi tocmai indicat.
Europa Liberă: Ce costuri va avea de plătit populația? Salariații, pensionarii, bugeratii – ce categorii?
Valeriu Prohnițchi: Costurile financiare propriu zise nu sunt atît de mari pentru că dobânda este neglijabilă la ambele părți ale acestui credit. Altceva este că Guvernul să implementeze o serie de reforme, unele dintre ele vor durea. Spre exemplu, Guvernul stă în fața unei dileme foarte clare, avem un sector public supradimensionat, adică aici lucrează prea mulți oameni și ineficient. Nu este problema Fondului, este problema noastră. Nu Fondul ne impune să reducem numărul de angajați, ci raționalitatea economică ne impune să facem acest lucru.
Europa Liberă: Dar va fi redus numărul de bugetari?
Valeriu Prohnițchi: Nu știu, e ca o ipoteză. De multe ori s-a invocat faptul că Fondul ne impune să reducem numărul de angajați. FMI în esență nu impune, dacă nu vrei să reduci numărul de angajați, problema ta, însă nu te adresa la Fond. FMI identifică acest lucruri ca pe o constrângere fundamentală și este o constrângere. În sistemul bugetar din Republica Moldova chiar avem prea mulți oameni și ei sunt extrem de ineficienți în ceea ce fac.
Europa Liberă: Când ar putea fi dezghețate indexările și majorările de pensii și salarii?
Valeriu Prohnițchi: Cred că în 2011 va fi posibil de făcut acest lucru cu condiția majoră că Guvernul va putea să aducă în țară mai multe investiții. Problema fundamentală a Moldovei nu este în faptul că nu avem bani, ci că avem puține locuri de muncă care generează foarte puține venituri, inclusiv venituri bugetare. Dacă Guvernul va fi în stare să deschidă mai larg această poartă care a fost întredeschisă cu ajutorul Fondului, bani în țară vor veni și mai mulți.
Europa Liberă: Guvernările anerioare au mai luat credite de care nu s-a ales nimic. Și nu au fost atât de mari, pe o anumită durată. De ce? Care este principala explicație și cam același lucru reproșează adversarii actuali ai guvernului, că acesta ar fi un preț prea mare pentru stabilitatea țării.
Valeriu Prohnițchi: Adversarii utilizează un stereotip că Moldova ar fi o țară extrem de puternic îndatorată. În esență, Moldova este o țară foarte puțin îndatorată în comparație cu alte țări din regiune și condițiile financiare prin care sunt atrași acești bani de la FMI sunt foarte favorabile pentru țară. Orice Guvern are nevoie de bani, banii precedenți care au fost aduși în țară nu putem spune că nu se văd, se văd măcar în aceleași rezerve active oficiale din rezerva Băncii Naționalea Moldovei care au fost clădite în mare parte cu ajutorul venit din partea FMI. Este adevărat că o bună parte din banii care au fost aduși în țară în proiecte investiționale au fost la modul propriu furați, delapidați. Aici chiar cred că e o situație cînd organele de control ar trebui să-și facă mai bine datoria.
