La frontiera ucraino-moldoveană misiunea EUBAM
Iurie Leancă: „Un proces bilateral important, de natură să consolideze statalitatea R. Moldova”.
Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă.
Iată principalele teme. Noul an a început în Transnistria cu speranța unei înviorări economice. Însă majorarea tarifelor la serviciile în comun a lovit puternic în bugetul majorității locuitorilor regiunii. Despre impactul acestor schimbări discutăm cu invitatul nostru de astăzi, jurnalista Natalia Scurtul de la Tiraspol.
Ucraina și Moldova au instalat primul stâlp de demarcare a graniței comune pe segmentul transnistrean.
Și, guvernului de la Tbilisi a adoptat o „strategie pentru teritoriile ocupate”, prin care Georgia se angajează să rezolve problemele teritoriale exclusiv pe cale pașnică.
Începem ca de obicei cu un buletin de știri despre principalele evenimente ale săptămânii trecute, prezentate de colega mea, Diana Răileanu.
Știri:
——————————————————————————————-
Miniștrii de Externe ai Moldovei și Ucrainei au asistat vineri în localitatea ucraineană Bolșaia Koșnița din regiunea Vinnița la instalarea primului semn intermediar în dreptul segmentului transnistrean al frontierei moldo-ucrainiene. Iurie Leancă și Petro Poroșenco au semnat o declarație comună în care spun că demarcarea frontierei va constitui un aport important la procesul reglementării transnistrene în baza respectării suveranității și integrității teritoriale a Moldovei. Mai multe, în cadrul emisiunii.
Secretarul de stat american Hillary Clinton a declarat ca Statele Unite iși mentin angajamentele de aparare in Europa și vor conlucra cu NATO și Rusia pentru a intari securitatea in fata unor noi amenintari. Vorbind la o conferinta in Franta, Hillary Clinton a spus ca Rusia s-a simtit tot mai putin in siguranta de-a lungul anilor din cauza extinderii NATO și Uniunii Europene. Dar Statele Unite cred ca acest proces de extindere intareste securitatea, prosperitate și stabilitatea intregului continent european, inclusiv ale Rusiei. Clinton a repetat asigurarile ca noul plan american privind apararea antiracheta in Europa nu ameninta interesele rusești si a subliniat ca, in ceea ce priveste Georgia, Statele Unite sustin integritatea teritoriala a acestei tari.
Rusia și NATO au reluat în mod formal relațiile diplomatice înghețate din cauza războiului ruso-georgian. Șeful statului major rus, Nikolai Makarov și miniștrii apărării din cele 27 de țări NATO s-au întâlnit săptămâna trecută pentru prima dată de la războiul din august 2008, avînd pe agenda discuțiilor probleme ale cooperării tehnice împotriva pirateriei și terorismului.
Președintele rus Dmitri Medvedev s-a întâlnit pe 25 ianuarie cu președinții Armeniei și Azerbaidjanului la Soci pentru a examina statutul enclavei Nagorno-Karabakh. Ambele țări, Armenia și Azerbaidjanul, revendică acest teritoriu, iar războiul purtat în perioada destrămării Uniunii Sovietice s-a încheiat cu un armistițiu șubred în 1994. Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a declarat presei după convorbirile trilaterale că părțile au căzut de acord asupra preambulului unui document despre principiile de bază ale reglementării conflictului din Nagorno-Karabakh.
Fondului Monetar Internațional a aprobat programul economic pentru Republica Moldova in valoare de 574 de milioane de dolari. Programul are ca scop relansarea economica, reducerea saraciei și menținerea stabilității financiare a țării. Guvernul de la Chisinau va avea acces imediat la peste 93 de milioane de dolari, iar tranșele următoare vor fi acordate in urma unor revizuiri de doua ori pe an.
Președintele României, Traian Băsescu a întreprins săptămâna trecută prima sa vizită oficială, la începutul celui de al doilea mandat prezidențial, în Republica Moldova. El a promis sprijinul necondiționat al Bucureșilor pentru Chișinău pe calea integrării europene, dar a avertizat că aderarea la UE este un drum dificil, care cere și sacrificii. Președintele român a fost însoțit la Chișinău de aproape jumătate din membrii guvernului de la București și o numeroasă delegație de oameni de afaceri.
Președintele american, Barack Obama spune că Iranul și Coreea de Nord vor fi izolate tot mai mult pe plan internațional dacă vor dezvolta arme nucleare. În primul discurs către națiune rostit miercuri seara în Congresul de la Washington, Obama a spus că liderii Iranului se vor confrunta cu „tot mai multe consecințe” dacă își ignoră obligațiile internaționale în problemele nucleare. În legătură cu Afghanistanul, Obama a avertizat că urmează o perioadă dificilă, însă este sigur de reușita coaliției conduse de Statele Unite. Vorbind despre planurile de mărire a numărului de militari americani în Afganistan, Președintele Obama a spus că va fi extinsă instruirea forțelor de securitate afgane așa încât acestea să înceapă a prelua controlul asupra securității în iulie 2011, ceea ce va permite trupelor americane să revină acasă. Despre războiul din Irak, Obama a spus că el ia sfârșit și toate trupele combatante vor reveni acasă până la sfârșitul lunii august.
——————————————————————————————-
Oaspetele ediției noastre de astăzi este jurnalista de la Tiraspol, Natalia Scurtul, de la ziarul „Profsoiuznye Vesti”, pe care am întrebat-o mai întâi prin ce se explică majorarea drastică a tarifelor la serviciile în comun pentru locuitorii regiunii transnistrene?
Natalia Scurtul: „Creșterea prețului de achiziție a gazelor naturale din Rusia a fost pricipala cauză a majorării bruște a tarifelor pentru consumatorii casnici. Tarifele la gaz au crescut în medie cu 20 la sută, la apă caldă și încălzire și cu 24 la sută, iar pentru serviciile de apă și canalizare de la 30 până la 62 la sută și o majorare substanțială în special pentru cei care locuiesc la sate. Desigur că toate acestea au lovit puternic în bugetul locuitorilor Transnistriei, pentru că întrepridnerile au operat concedieri în masă, ca urmare a crizei economice, și foarte mulți nu au reușit până acum să-și găsească un loc de muncă. Eu cred că noile tarife vor pune la grea încercare și capacitatea populației de a plăti integral pentru aceste servicii”.
Europa Liberă: autoritățile vor compensa, cel puțin parțial, majorarea tarifelor?
Natalia Scurtul: „Autoritățile nu au luat deocamdată nici o decizie cu privire la compensații. Singura facilitate care există astăzi este o amânare a plăților pe un termen de 2 luni în cazul șomerilor. Există însă niște discuții, autoritățile locale propun ca la Tiraspol unele tarife să nu fie majorate, cum ar fi cele pentru întreținerea ascensoarelor și a blocurilor de locuit, și să rămână la nivelul anului trecut. Ar fi fost de mare ajutor pentru mulți o asemenea decizie, însă deocamdată ea nu a fost luată, sunt doar niște discuții”.
Europa Liberă: ați spus că a crescut șomajul. Cu cât și ce întreprind autoritățile pentru această categorie?
Natalia Scurtul: „Șomajul a crescut extrem de mult. Anul trecut numărul șomerilor a fost de 5 ori mai mare decât în 2008. Autoritățile au încercat să ia anumite măsuri, să introducă așa-numitele munci sociale pentru șomeri, însă practica a arătat că aceste munci, remunerate foarte slab, cu salarii de sub o mie de ruble pe lună sau mai mici de 100 de dolari au rămas nesolicitate. Autoritățile au fost foarte mirate. Eu cred însă că lumea pur și simplu nu a fost pregătită moral să practice munci sezoniere pentru bani puțini, după ce au avut un loc permanent de muncă bine plătit. Pe de altă parte, o sumă mică e mai mult, totuși, decât nimic. Iar faptul că aceste munci nu sunt solicitate vorbește despre aceea că lumea mai are și alte venituri decât veniturile legale, sau contează pe ajutorul rudelor, sau pleacă la munci peste hotare”.
Europa Liberă: Natalia, există calcule care să arate cât la sută din veniturile medii ale unui locuitor al Transnistriei revin plăților comunale?
Natalia Scurtul: „Anul trecut, autoritățile au adoptat un document care spune că plata serviciilor în comun nu trebuie să depășească 20 la sută din venitul tuturor membrilor unei familii. Practica arată însă că aceste venituri s-au redus drastic și acum multe familii plătesc aproape jumătate din venituri pentru serviciile în comun. După ultimele majorări, vă dați seama ce-i așteaptă. Am auzit mai multă lume spunând că în aceste condiții vor fi nevoiți pur și simplu să amâne plata serviciilor, ca să le ajungă bani pentru produse alimentare”.
Europa Liberă: opinia jurnalistei Natalia Scurtul de la ziarul Profsoiuznîe Vesti, din Tiraspol, oaspetele ediției noastre de astăzi.
——————————————————————————————-
Am încercat să aflăm cum se descurcă în noile condiții pe mai mulți locuitori din Tiraspol și din Bender.
„Eu le-aș dori conducătorilor noștri să se gândească, înainte să majoreze tarifele, cum trăiește în general lumea la noi, în Transnistria. Foarte grea e viața noastră. Jumătate din bani se duce pe medicamente și cu ceea ce rămânem, practic, nu avem din ce trăi. Înainte Rusia ne dădea un supliment la pensie, care constituia aproape jumătate din suma necesară pentru serviciile comunale. Acum, fără acest sprijin, ne este foarte greu”.
„Noile tarife vor afecta marea majoritate a populației. Minimul de existență este de 800 de ruble. Cât plătim noi pentru servicii? Faceți comparația și iată și răspunsul. Atâta timp cât eu lucrez, voi putea să achit plățile la timp. Dar când vine greul, economisești și pe medicamente, și pe hrană și pe haine, numai să nu ai datorii. Dar nu toți însă gândesc așa”.
„Nici nu știu cum vom ieși din această situație. Voi face economii probabil, la energie electrică, la haine și mâncare… ”.
„Soțul meu se ocupă de asta, dar dacă aș plăti numai eu, aș fi rămas flămândă”.
„Se simte majorarea, chiar dacă am facilități și venituri suplimentare, pentru că soțul meu au fost veteran al războiului, am și ordinul Gloria muncii. Îmi ajunge”.
„Sunt bugetară, de aceea trebuie să mă limitez în multe lucruri. Mai înainte, serviciile comunale plus telefonul mă costau 500 de de ruble, acum 930. Salariul e ca la bugetari și 1300. Ne descurcăm cum putem, economisim pe hrană, haine, pe distracții”.
Opinii, culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol și Bender.
Cum ați auzit la știri, săptămâna trecută a început acțiunea de demarcare a graniței dintre Republica Moldova și Ucraina pe segmentul transnistrean. La instalarea primului semn au asistat miniștrii de externe ai celor două țări și reprezentanți ai Uniunii Europene. Despre semnificațiile acestui eveniment, dar și lipsa la el a reprezentanților regiunii transnistrene a vorbit Europei Libere, într-un interviu realizat de Valentina Ursu, ministrul de externe de la Chișinău, Iurie Leancă.
——————————————————————————————-
Iurie Leanca: Am demarat un proces bilateral foarte important si sper sa-l finalizam cu succes, si asta va servi, bineinteles, consolidarii statalitatii Republicii Moldova.
Europa Liberă: Cum va arata aceasta amenajare a frontierei moldo-ucrainene?
Iurie Leanca: Se face demarcarea, si sunt fixati anumiti piloni, pe motivul ca e vorba de segmentul transnistrean, pe care din pacate, in virtutea anumitor circumstante, nu este controlat de autoritatile de la Chisinau. Suntem nevoiti sa fixam niste piloni intermediari, care sper ca, odata ce vom avansa cu solutionarea problemei conflictului transnistrean, vom reusi sa identificam si solutii permanente.
Europa Liberă: Domnule Leanca, sa inteleg ca acest eveniment ar putea fi unul care va ajuta la solutionarea problemei transnistrene?
Iurie Leanca: Este un eveniment care, categoric, creaza anumite premise suplimentare, pozitive. Sunt absolut convins. Cu cat mai buna intelegere, si cu cat mai avansat este dialogul dintre Republica Moldova si Ucraina, cu atat mai multe sunt sanse pentru a avansa in acest sens.
Europa Liberă: Segmentul transnistrean de pe hotarul moldo-ucrainean este cel mai important si cel mai vulnerabil. Pe cat de cooperanta ar putea fi si administratia de la Tiraspol la delimitarea frontierei?
Iurie Leanca: Deocamdata, intr-adevar, este unul vulnerabil care creaza probleme nu doar de ordin politic, dar si de ordin comercial, economic etc. Guvernul de la Chisinau, din momentul in care a fost constituit acum 4 luni si ceva, a dat dovada de o atitudine extrem de pragmatica, una deideologizata, axandu-ne pe interese foarte precise, canalizandu-ne eforturile pe reglementarea si rezolvarea unor probleme care afecteaza activitatea zilnica a cetatenilor moldoveni de pe ambele maluri ale Nistrului. Am lansat o invitatie si administratiei de la Tiraspol sa delege reprezentantii autoritatilor locale sa participe la acest proces, dar din pacate, nu au raspuns intr-o maniera pozitiva si constructiva.
Europa Liberă: Si daca cei de la Tiraspol nu raspund si in continuare?
Iurie Leanca: Vom promova acest proces dinspre partea ucraineana, dar ceea ce este foarte important, impreuna cu reprezentantii EUBAM-ului. Vreau sa remarc ca au fost prezenti si reprezentanti ai presedintiei spaniole a Uniunii Europene si ai delegatiei Uniunii Europene. In luarea de cuvant a presedintiei spaniole s-a mentionat importanta evenimentului nu doar sub aspect bilateral moldo-ucrainean dar si intr-un context european. O astfel de actiune este conforma spiritului european, si ce este important, vrem sa construim aici o frontiera europeana. Care sper cu timpul, odata cu aderarea Moldovei si a Ucrainei la UE va fi una strict simbolica.
Europa Liberă: Dar daca Tiraspolul nu va avea o reactie adecvata si va incetini acest proces, autoritatile de la Kiev ar putea singure sa delimiteze frontiera?
Iurie Leanca: Autoritatile de la Tiraspol nu au cum sa incetineze acest proces, este un proces moldo-ucrainean. Unul in care sunt angajati reprezentantii ambelor parti si care se deruleaza deocamdata de pe partea ucraineana a frontierei.
Amintim că șeful diplomației de la Tiraspol, Vladimir Yasterbchak a declarat cu ocazia începutului demarcării segmentului transnistrean al graniței între Moldova și Ucraina că Tiraspolul nu va împiedica acest proces, atâta timp cât el nu va atinge teritoriul controlat de autoritățile transnistrene, și că va monitoriza cu multă atenție lucrările de demarcare.
——————————————————————————————-
Guvernul Georgiei a adoptat săptămâna trecută o strategie pentru teritoriile sale ocupate și Abhazia și Osetia de Sud, în care se angajează să rezolve problemele sale teritoriale exclusiv pe cale pașnică. Este primul document după războiul cu Rusia din anugust 2008, în care Georgia își descrie strategia de reglementare a conflictelor și care urmează să fie însoțită și de un plan concret de acțiuni. Relatarea Nonei Suvarean, vă este rezumată de Diana Răileanu:
Într-un interviu pentru serviciului georgian al Europei Libere, ministrul reintegrării de la Tbilisi, Temur Yakobashvili a declarat că strategia este destinată mai mult oamenilor simpli, decât politicienilor și vizează toate domeniile de activitate, cu excepția celui de securiate și a statutului „regiunilor ocupate” de Rusia. Autoritățile de facto din republicile autoproclamate Abhazia și Osetia de Sud sunt pomenite în strategie ca „autorități care deține controlul”.
Ministrul georgian al reintegrării Temur Yakobashvili Prioritatea planului de acțiuni va fi domeniul umanitar: „Planul de acțiuni e împărțit în două. Prima parte se referă la ceea ce va trebui să facem fără participarea celor din teritoriile ocupate. Spre exemplu, ce să facem cu actele eliberate acolo? Partea a doua se referă la proiectele comune foarte concrete, pe care le vor realiza oamenii care locuiesc în teritoriile ocupate și cei din restul Georgiei”, a declarat Yakobashvili.
Procesul comunicării se va produce cu ajutorul unor mecanisme speciale cu statut neutru. Acestea vor asigura procesul de negocieri, spune Yakobashvili, iar la întrebarea cu cine ce va negocia guvernul Georgiei, Yakobashvili a răspuns: „Cu acei oameni care locuiesc acolo și cu acei oameni care dețin acolo puterea reală. Asta e realitatea, sunt oameni care au necesități și au nevoie de sănătate, educație, vor să călătorească, să facă business. Noi vrem să creăm prin această strategie mecanisme prin care oamenii vor putea realmente să facă acest lucru”.
Unii experți de la Tbilisi au lăudat strategia pentru că pune accentul, în premieră, pe realizarea unor măsuri de încredere, care dacă vor funcționa, vor putea să deschidă ulterior calea pentru rezolvarea problemelor politice. Dacă înainte la Tbilisi se spunea: mai întâi eliberarea teritoriilor și apoi dialogul, acum dialogul a fost scos în prim plan.
Alți experți însă au criticat strategia pentru că ar avea puține șanse să funcționeze, atâta timp cât autoritățile de la Tbilisi nu vor recunoaște că războiul din august 2008 a fost o mare greșeală a Georgiei și că s-au lăsat atrași într-o cursă (provocație) întinsă de Federația Rusă.
