Victor Chirilă: Note pentru politica externă. Timpul. 08.10.2010.

68

Evoluția dialogului din ultimul an dintre R. Moldova și Uniunea Europeană (UE) poate fi apreciată „10 cu plus”, iar în cazul relațiilor cu România, Federația Rusă și Ucraina situația este mult mai problematică, consideră Victor Chirilă, directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă (APE).

„Uniunea Europeană este interesată să aibă o poveste de succes în cazul R. Moldova, pentru că în Parteneriatul Estic (PE) lucrurile nu merg atât de bine cum și-ar fi dorit”, constată expertul. În ultimul timp, la Kiev există probleme privind respectarea libertății de expresie, relația guvern-societate civilă, au apărut și semnale că societatea ucraineană asistă la un fenomen de centralizare excesivă a puterii. Azerbaidjanul și Armenia sunt aproape dezinteresate de PE, în Belarus lucrurile stagnează. Doar Georgia este un aderent al obiectivelor propuse de UE. „Unica speranță este RM și vedem o deschidere enormă față de Chișinău. În doar câteva luni am reușit să parcurgem drumul liberalizării regimului de vize, pe care Ucraina l-a parcurs în doi ani. Dar, în același timp, există o temere că povestea de succes s-ar putea termina foarte curând, după alegerile din noiembrie”, a mai spus directorul executiv APE.

Din cauza instabilității politice, afirmă el, UE nu și-a exprimat public criticile față de guvernarea AIE privind încetinirea derulării unor reforme, cum ar fi combaterea corupției sau reformarea unor instituții centrale. „Eforturile diplomatice pe plan extern trebuie echilibrate cu cele întreprinse pe plan intern. Guvernul are nevoie de un buldog instituționalizat, care să monitorizeze implementarea reformelor asumate”, este de părere Victor Chirilă.

Așa cum au sugerat la Chișinău cei nouă miniștri de Externe ai țărilor UE, cartea integrării europene se va decide la alegeri. Ministrul de Externe italian Franco Frattini a menționat că, în octombrie, RM va primi o foaie de parcurs pentru liberalizarea regimului de vize. Din acel moment, dacă vom avea o guvernare proeuropeană, peste 18 luni am putea avea regim fără vize cu UE. Tehnic vorbind, Chișinăul va fi obligat să introducă mai multe reforme: siguranța pașapoartelor biometrice, crearea unui sistem de management integrat al frontierei, respectarea mai multor acorduri internaționale în domeniul drepturilor omului etc.

„Liberalizarea regimului de vize trebuie privită în contextul integrării europene. Nu este exclus ca, în cazul în care la guvernare va veni o alianță de partide de stânga, care-și doresc relații mai strânse cu Rusia și reorientarea radicală a vectorului de politică externă, să asistăm la amânări repetate a liberalizării”, susține expertul APE.

Referitor la relațiile cu România, lucrurile nu sunt atât de așezate cum par la prima vedere. „În ciuda normalizării relațiilor cu Bucureștiul, dialogul între cele două ministere de Externe pare a fi unul surdo-mut. Una se înțelege la București și cu totul alta la Chișinău”, a declarat Chirilă. Potrivit expertului, în anul curent ministerul moldovean a promovat intens semnarea cu partea română a trei acorduri: acordul politic, acordul de parteneriat strategic în domeniul integrării europene și acordul cu privire la regimul de frontieră. „Din păcate, Bucureștiul nu înțelege că miza internă a acestor acorduri este extrem de mare. Atâta timp cât nu vor fi semnate, sinceritatea României față de RM va fi pusă mereu la îndoială de mai mulți parteneri externi, dar și de o parte a societății moldovenești, pe care noi o identificăm rusolingvă sau pur moldovenească”, explică Victor Chirilă. Acest lucru se întâmplă și din cauză că o parte a clasei politice de la București joacă pe divergențele din cadrul AIE, precum și pe lipsa unei viziuni unice a AIE în raport cu România, mai adaugă sursa citată.

Relațiile cu Moscova rămân în continuare impredictibile. Chirilă accentuează că acest lucru se întâmplă și din cauză că guvernul n-are o strategie complexă de dezvoltare a acestor relații. Cu Kievul avem „relații anemice”, din cauza nesoluționării problemelor la frontieră și a celor ce țin de proprietate, dar și din cauza lipsei de dialog la nivel de miniștri și prim-miniștri, conchide directorul executiv al APE.