Victor Chirilă: Politica Externă a Republicii Moldova sub egida AIE: realizări și perspective. Vocea Basarabiei. 06.10.2010.

85

Pe parcursul primului an de guvernare al AIE, politica externă a Republicii Moldova s-a remarcat prin dinamism, inițiativă, inteligență și coerență. Diplomația moldovenească a știut să capitalizeze eficient voința politică exprimată unitar și ferm de AIE pe dimensiunea integrării europene, precum și să valorifice la maxim deschiderea și încrederea manifestată de UE și statele sale membre față de noua guvernare democratică și pro-europeană de la Chișinău.

În consecință, diplomația moldovenească a reușit să impulsioneze dialogul politic moldo-european și să accelereze ritmul procesului de transformare calitativă a relațiilor de parteneriat cu UE. În același context, au fost normalizate relațiile cu România, iar in prezent asistăm la instituționalizarea unui parteneriat strategic axat pe integrarea europeană.

În relațiile cu Federația Rusă, acțiunile întreprinse de Ministerul de Externe moldovean au demonstrat dorința și voința Guvernului de la Chișinăului de a construi un parteneriat moldo-rus bazat pe respect reciproc și interese comune. Acțiunile întreprinse de diplomația noastră pe parcursul acestui an în raport cu Ucraina scot în evidență deschiderea și determinarea Guvernului de la Chișinău de a soluționa cât mai curând posibil problemele de frontieră și proprietate, creând astfel premizele necesare pentru o relansare de durată a relațiilor moldo-ucrainene.

De asemenea, Guvernul AIE a reușit să-și asigure sprijinul moral, politic și financiar al SUA, UE și Organizațiilor Financiare Internaționale pentru implementarea programului său de activitate și a pachetului de reforme destinate să consolideze democrația, să relanseze economia, să modernizeze infrastructura economico-socială și, nu în ultimul rând, să eficientizeze birocrația.

Toate aceste realizări creează premize bune pentru obținerea de noi succese de politică externă în anii ce urmează, însă diplomația moldovenească va trebui să găsească soluții la o serie de probleme cu potențiale efecte tectonice pentru politica externă și internă, care rămân a fi soluționate, și anume:

1.Relațiile cu Federația Rusă sunt în continuare impredictibile, iar Chișinăul nu are o strategie complexă de dezvoltare pe termen mediu și lung a relațiilor moldo-ruse;
2.Nesemnarea acordului politic, precum și a acordului privind regimul de frontieră cu România pot submina în viitor eficiența parteneriatului dintre București și Chișinău, mai ales dacă la guvernare ar accede o alianță de stânga;
3.Relațiile cu Ucraina rămân anemice din cauza nesoluționării până la capăt a problemelor de frontieră și proprietate. Parteneriatul strategic moldo-ucrainean în domeniul integrării europene este la aceasta etapă un deziderat fără conținut. În aceste circumstanțe, noua putere de la Kiev nu se grăbește să se angajeze pe deplin în raport cu Chișinăul. Kievul este în expectativă;
4.Construcția unui eventual parteneriat strategic cu SUA este iluzorie atâta timp cât acesta este lipsit de o idee motrice. Cooperarea comercial-economică moldo-americana stagnează, ea este în așteptarea unui impuls. Comitetul mixt moldo-american pentru cooperare economică și investiții nu s-a întrunit de aproape cinci ani. Asistența financiară acordata de Guvernul SUA în cadrul Programului Provocările Mileniului poate fi periclitată, dacă Guvernul de la Chișinău nu va demonstra rezultate palpabile în combaterea traficului de ființe umane;
5.În domeniul integrării europene, eforturile diplomatice trebuie echilibrate cu cele întreprinse pe plan intern în domeniul reformelor. Departamentul de Integrare Europeana al MAEIE este tot mai mult implicat în eforturi diplomatice legate de dialogul politic cu UE, negocierea Acordului de Asociere, dialogul privind liberalizarea regimului de vize și dialogul privind comerțul liber și aprofundat cu UE. Totodată, același Departament dispune de tot mai puțin timp și capacități instituționale pentru monitorizarea calitativă a implementării Planului de Acțiuni Moldova – UE și practic nu dispune de timp pentru a promova insistent reformele pe plan intern. Guvernul are nevoie de un „bulldog"instituționalizat în forma unui Minister pentru Integrarea Europeană sau a unui Birou pentru Integrare Europeană pe lângă Oficiul Prim-ministrului Republicii Moldova, conduse la nivel de Viceprim-ministru, care ar fi responsabile exclusiv cu monitorizarea și promovarea de zi cu zi a reformelor interne de pe agenda de integrare europeană a țării. Numai astfel poate fi înfrântă rezistența și incapacitatea unor ministere de a se reforma în conformitate cu angajamentele luate în dialogul cu UE;
6.Reforma interna a MAEIE nu va putea fi dusă la bun sfârșit fără examinarea minuțioasă și nepărtinitoare a tuturor diplomaților (nu doar a acelora recent angajați) și transformarea actualei structuri interne a ministerului în sensul descentralizării ei. Actuala structură, creată de fostul ministru Andrei Stratan, îngreunează procesul de coordonare și comunicare autonomă pe verticală. Coordonarea și comunicarea pe orizontală nu este permanentizată, ea continuă să se efectueze la discreția șefilor de departamente, direcții și secții sau doar la inițiativa viceminiștrilor. MAEIE nu dispune de o unitate modernă de analiza și planificare strategică, care ar asista conducerea diplomației în procesul decizional. De asemenea, în cadrul ministerului se impune crearea unui nucleu care să elaboreze și să pună în practică o viziune de reformare sistemică a diplomației moldovenești;
7.Pe parcursul acestui an, MAEIE și societatea civilă au eșuat să pună bazele unui cadru instituțional care ar asigura o interacțiune permanentă între ele. Idea creării unui Consiliu de experți pe lângă MAEIE este în continuare de actualitate.