Victor Chirilă: Libertatea de circulație consfințită în Declarația universală a drepturilor omului. Radio Europa Liberă. 24.01.2011.

96

Guvernele sunt obligate prin Declarația universală a drepturilor omului să asigure libertate de circulație cetățenilor săi în interiorul propriei țări și să nu-i împiedice să părăsească sau să revină în țară după bunul lor plac. Însă convenția nu obligă în vreun fel țările să respecte libera circulație și în privința străinilor. Exemplul cel mai elocvent îl oferă Uniunea Europeană cu nucleul Schengen in mijloc.

Iată cum explică existența restricțiilor la intrarea în UE a cetățenilor unor țări dinafara acesteia expertul de la Asociația pentru Politică Externă, Victor Chirilă: „Statele membre ale Uniunii Europene sunt responsabile în primul rând în fața cetățenilor săi. Să nu uităm de astfel de fenomene negative internaționale cum sunt terorismul, crima organizată, migrația ilegală, plus corupția, plus probleme legate de conflictele separatiste, conflicte regionale, interetnice, regionale și toate aceste probleme crează o presiune asupra statelor membre ale UE, instituțiilor UE, pentru ca să ia măsurile de rigoare. Una din aceste măsuri este politica de liberalizare a regimului de vize cu statele membre ale UE, dar în urma satisfacerii unor condiții tehnice și instituționale, politice. Numai satisfăcându-le, statele care vor să călătorească liber în UE pot obține acest lucru”.

Victor Chirilă crede că este o politică legitimă a UE, care nu pune sub semnul întrebării dreptul la libera circulație, dar încearcă să creeze niște condiții ca acest drept universal să poată fi valorificat în egală măsură de toți cetățenii.

Expertul mai atrage atenția că o percepție eronată ar fi să se creadă că cetățenii moldoveni vor obține concomitent cu liberalizarea regimului de călătorie în UE și dreptul de a obține și angajarea în cîmpul muncii.

Victor Chirilă: „Unele restricții vor rămâne. În momentul în care RM va obține regimul liber de călătorie, pentru început cetățenii moldoveni vor putea să se afle în spațiul Schengen timp de 90 de zile, fără dreptul de a munci. Dar ei vor avea posibilitatea să vadă condițiile de viață, de lucru din statele respective, să vadă oportunitățile de a studia acolo. În cele din urmă, acest drept de a călători în acest spațiu se va reflecta asupra opțiunii cetățenilor moldoveni asupra viitorului lor și a țării sale.”

Expertul mai spune că înainte de a liberaliza regimul de vize pentru moldoveni, UE se va înarma cu mecanismele necesare pentru a împiedica o migrație de muncă necontrolată dinspre Moldova.