Republica Moldova are restanțe la adoptarea legilor din Planul de acțiuni pentru liberalizarea vizelor. www.europa.md. 07.02.2012.

78

Republica Moldova a intrat în anul 2012 cu restanțe în ceea ce privește îndeplinirea Planului de acțiuni pentru liberalizarea regimului de vize cu UE. Chișinăul nu a adoptat șapte proiecte de lege prevăzute în plan și toate sunt documente sensibile ce țin de reforma justiției și a internelor.

Și chiar dacă factorii de decizie susțin că întârzierea nu este una dramatică, experții și oficialii europeni spun că aceste restanțe ar putea tărăgăna trecerea la cea de a doua etapă a Planului de acțiuni, cea de punere în practică a cadrului legislativ adoptat, la finalul căreia cetățenii moldoveni ar urma să primească liber la călătoriile fără vize în spațiul european.

Planul de acțiuni pentru liberalizarea regimului de vize pe care Chișinăul l-a primit în ianuarie 2011 prevede, pentru prima etapă, adoptarea a 33 de proiecte de lege pentru reformarea internă, în așa fel încât Republica Moldova să se alinieze la normele europene. Și chiar dacă Planul nu prevede termene concrete pentru realizarea primei etape, autoritățile moldovene au spus de mai multe ori că legile necesare vor fi adoptate pe parcursul anului 2011, în așa fel încât la început de 2012, după o misiune de evaluare europeană, să se treacă oficial la cea de a doua etapă a Planului de acțiuni, cea de implementare a cadrului legislativ adoptat. La finalul implementării cu succes a celei de a doua faze, cetățenii moldoveni ar urma să obțină dreptul la libera călătărie în UE, deziderat care a fost fixat în declarații de autoritățile moldovene pentru sfârșitul anului 2012 și începutul anului 2013.

Pe parcursul anului 2011, Parlamentul de la Chișinău a adoptat însă doar 26 de legi din cele 33 prevăzute de Plan.

Din cele șapte legi restante, cinci se află în Parlament.

Președintele Comisiei pentru politică externă din Legislativ, Igor Corman, spune că cea mai avansată lege din cele cinci restante în Parlament este cea privind modificarea și completarea Codului Penal și Condului Contravențional, lege care a fost votată în prima lectură. Amendamentele introduse pentru cea de a doua lectură se află acum în Comisia juridică, numiri și imunități și legea în lectură finală ar urma să fie discutată la una din primele ședințe după revenirea Parlamentului din vacanță. Legea stabilește răspunderea cărăușilor, adică a transportatorilor, în procesul de transportare a persoanelor pe teritoriul Republicii Moldova, prevederi care astfel sunt aduse la standardele europene.

Alte două proiecte de lege se află în Comisia pentru securitatea națională și acestea par să fie legi cu probleme, pentru că din start nu au fost bine pregătite de structuri din cadrul Guvernului, spune Igor Corman.

Potrivit lui, proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea crimei organizate a venit în Parlament încă în vara lui 2011, în luna iunie. Legea este foarte prost făcută și, după consultări cu experți, deputații din Comisie încă nu au decis ce să facă cu acest document și să-l întoarcă Guvernului sau să încerce să-l îmbunătățească în Parlament.

Un alt document, proiectul legii privind activitatea specială de investigații, pe lângă faptul că a venit în Parlament târziu și abia în luna octombrie, mai are și foarte multe carențe. Deputații din Comisia pentru securitatea statului trebuie să decidă și în acest caz dacă pot îmbunătăți legea în Parlament, sau dacă vor remite documentul înapoi Guvernului.

În Comisia juridică sunt examinate alte două legi restate și proiectul privind ajustarea legislației la prevederile Convenției ONU împotriva corupției și Codul de procedură penală, care au venit de la Guvern abia în a doua jumătate a lunii noiembrie.

Alte două legi nici nu au ajuns încă în Guvern

În afară de aceste cinci proiecte de lege care sunt în Parlament și despre care încă nu se știe dacă vor putea fi îmbunătățite sau vor fi întoarse înapoi autorilor, mai sunt încă două proiecte care nu au trecut încă de Guvern.

Cunoscutul proiect privind combaterea discriminării este la Ministerul Justiției și încă nu a fost transmis Guvernului pentru examinare. Documentul a fost o dată transmis în Parlament, după care retras rapid, după ce a generat nemulțumiri în societate.

Al doilea proiect care nu a venit în Parlament se referă la modificarea și completarea legii cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției (CCCEC), care ar urma să asigure funcționarea independentă a instituției. Aici, procesul este unul de durată, pentru că, înainte de adoptarea acestei legi, trebuie aprobată mai întâi în Parlament Strategia de reformare a CCCEC, care abia pe 27 decembrie 2011 a fost trimisă la Guvern. Modificările țin de reformarea instituției, stabilirea unei noi structuri și modificarea competențelor.

Toate restanțele și la copitolul reformă în justiție și la interne

„Faptul că toate restanțele țin de interne și justiție atestă starea de lucruri din aceste domenii. Și chiar dacă la nivel de discuții se recunoaște necesitatea unei reforme importante aici, când se ajunge la lucruri concrete vedem că apar probleme”, spune Igor Corman.

Potrivit lui, Planul de acțiuni pentru liberalizarea regimului de vize cu UE nu „bate în cuie” necesitatea adoptării tuturor legilor până la sfârșitul anului 2011, astfel încât nu se poate spune că procesul este întârziat prin neadoptarea câtorva legi. „S-a pus un reper cronologic orientativ pentru adoptarea legilor, pentru ca în anul 2012 să se treacă la implementare. Dar noi oricum trecem la implementare cu cele 26 de legi adoptate deja. Și dacă în câteva domenii au mai rămas probleme, trebuie să facem regulă mai întâi și e important să nu ne grăbim pentru a elabora niște legi bune”, spune Igor Corman.

Autoritățile susțin că întârzierea nu este dramatică

Același punct de vedere este susținut și de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene. Daniela Cujbă, directorul Departamentului integrare europeană din MAEIE, susține și ea că neadoptarea în termenii conveniți a celor șapte legi nu constituie o problemă de nesurmontat pentru întregul proces de liberalizare a regimului de vize. Domeniile vizate de legile care încă sunt în lucru sunt unele complicate și sensibile și ne propunem să realizăm reforme calitative, veritabile, nu doar să adoptăm la modul formal niște legi. Pentru noi, dar și pentru UE, contează în situația de față calitatea proceselor”, spune Daniela Cujbă.

„Desigur, cu cât mai repede va merge procesul, cu atât mai bine, dar e important să asigurăm și calitatea legilor adoptate. Asta nu ne scoate din grafic, și adoptarea legilor restante se poate face în paralel cu implementarea celor care au fost deja adoptate. Și, în general, în comparație cu alte state din regiune membre ale Parteneriatului Estic, parcursul nostru în contextul dialogului pe vize este cel mai bun. Viteza este bună, ritmul este susținut și este important să-l menținem și să-l amplificăm atât cât este posibil, având în vedere și complexitatea reformelor pe care le vizează legile respective. Sunt reforme complexe care în mod obiectiv sunt unele mai de durată”, a mai declarat Daniela Cujbă.

Experții consideră că neadoptarea în termen a legilor este totuși o problemă

Pe de altă parte, experți în materie de politică externă semnalează faptul că întârzierea primei faze a Planului de acțiuni constituie totuși o problemă în parcursul pentru liberalizarea regimului de vize.

Nicu Popescu, expert al Consiliului European pentru Relații Externe de la Londra spune că Republica Moldova va putea beneficia de liberalizarea vizelor doar după implementarea ambelor faze din Planul de acțiuni.

„Prima și cea mai simplă fază este adoptarea legilor, iar a doua, și mult mai complicată, va ține de implementarea acestora. Fără a adopta legile necesare Republica Moldova nu va putea intra în cea de a doua fază a Planului de acțiuni privind liberalizarea vizelor. Întră-adevăr, Chișinăul poate și va începe implementarea celorlalte 26 de legi și amendamente deja adoptate, însă, ca și în orice altă țară, implementarea unor legi întotdeauna este mai costisitoare, mai lentă și mai complicată decât adoptarea unor legi. Și faptul că Republica Moldova s-a ciocnit deja de complicații atât tehnice, cât și politice la simpla adoptare a unor legi cred că trimite semnale nu tocmai încurajatoare atât cetățenilor moldoveni, cât și autorităților europene”, spune Nicu Popescu.

Delegația Comisiei Europene: fără prima fază, nu se va trece la a doua

Delegația Comisiei Europeane la Chișinău a precizat, la solicitarea Europa.md, că Serviciile Comisiei, împreună cu Serviciul european pentru acțiune externă (SEAE) raportează periodic Parlamentului European și Consiliului pe marginea punerii în aplicare a Planului de acțiuni pentru liberalizarea regimului de vize pentru Republica Moldova. Un prim astfel de raport intermediar a fost prezentat la 16 septembrie 2011, iar al doilea raport de progres ar urma să fie pregătit la începutul anului 2012, adică în curând.

„Comisia și SEAE fac tot posibilul în efectuarea evaluării necesare a progreselor înregistrate de Republica Moldova în vederea unei decizii privind lansarea fazei următoare a Planului de acțiuni pentru liberalizarea vizelor. În conformitate cu metodologia Planului de acțiuni, viteza avansării către un regim de circulație liberalizat va depinde de progresul realizat de Republica Moldova în îndeplinirea completă a setului de condiții. Prin urmare, nu va fi niciun automatism și progresul înregistrat în îndeplinirea fiecărui set de măsuri de referință va fi atent examinat și decis de către Comisie și de Consiliu. Îndeplinirea completă a primului set de obiective va fi atent examinată și verificată de către Comisie și de Consiliu înainte de luarea unei decizii de a iniția evaluarea celui de-al doilea set de obiective de referință”, se mai spune în precizarea făcută de Delegației Comisiei Europene la Chișinău.

Lina Grâu,pentru Europa.md