Reglementarea transnistreană prin prisma interesului național. Victor Chirilă, președintele Asociației pentru Politica Externă

20

Reglementarea transnistreană prin prisma interesului național

Interesul național suprem al oricărui stat este asigurarea supraviețuirii și securității sale. Punerea în practică a acestui deziderat dominant obligă orice stat să întreprindă tot ce îi stă în puteri pentru a-și maximaliza puterea și capacitățile esențiale pentru supraviețuirea sa ca actor suveran al relațiilor internaționale.

Indiferent dacă clasa politică moldoveneasca conștientizează sau nu acest determinism al relațiilor internaționale, statul Republica Moldova nu face excepție de la această regulă.

Privită din această perspectivă, reglementarea transnistreană nu trebuie sa fie un scop per se, ci, mai curând, un proces bine gândit de multiplicare a capacităților/resurselor economice, comerciale, energetice, tehnologice, sociale, politice, instituționale și de securitate ale Republicii Moldova, fără de care aceasta nu va putea supraviețui ca stat.

Altfel spus, eventuala reglementare transnistreană ar urma să aibă ca rezultat final nu doar recuperarea de către Republica Moldova a suveranității sale asupra frontierei estice și a raioanelor din stânga Nistrului, dar, de asemenea, VA CONSOLIDA SECURITATEA ȚĂRII ȘI SUVERANITATEA STATULUI ASUPRA ÎNTREGULUI SĂU TERITORIU.

Soluționarea conflictului din regiunea transnistreană va fi insuficientă, fragilă și va avea efectul bombei cu ceas la temelia statutului reintegrat, DACĂ:
1. nu va reuși să consolideze societatea de pe ambele maluri ale Nistrului;
2. va duce la creșterea dependenței economice și energetice a țării de Federația Rusă;
3. va eșua să uniformizeze cadrul legal și birocrația pe întreg teritoriul statului reintegrat;
4. va submina prerogativele autorităților centrale, astfel încât acestea nu vor fi suficient de puternice pentru a asigura implementarea uniformă a legilor și politicilor pe întreg teritoriul țării;
5. va consolida autoritățile regionale în detrimentul prerogativelor autorităților centrale;
6. va sacrifica orientarea pro-europeană a țării în numele reintegrării statului;
7. construirea națiunii civice a statului reintegrat se va face în detrimentul și prin negarea caracterului românesc al etniei majoritare din Republica Moldova;
8. securitatea statului reintegrat va fi lăsată la latitudinea neutralității permanente garantată de Federația Rusă, în virtutea eventualei sale calități de garant al soluționării transnistrene.