Pentru a deveni țară membră a Uniunii Europene, Republica Moldova trebuie să îndeplinească un șir de condiții, printre care se numără lupta împotriva corupției și a crimei organizate. Despre cum s-au descurcat până acum la acest capitol autoritățile și societatea civilă din țara noastră am discutat cu analistul politic Mark Mazureanu, expert ASIST Analytics.

Ce progrese și obstacole a întâmpinat Republica Moldova în lupta sa împotriva corupției și a crimei organizate, în contextul eforturilor sale de integrare europeană?

 – De-a lungul anilor, Moldova a implementat reforme legislative și instituționale menite să combată corupția și să dezrădăcineze rețelele infracționale. Înființarea Centrului Național Anticorupție a fost un pas important în această direcție, însă, conform experților, implementarea efectivă a legislației rămâne un punct sensibil. Potrivit Transparency International, Moldova se situează pe locul 115 din 180 de țări în clasamentul indecșilor de percepție a corupției pentru anul 2023, ceea ce indică faptul că, deși au fost făcute progrese, mai este mult de lucru pentru a atinge standardele internaționale.

Unul dintre principalele obstacole în calea eforturilor anticorupție este politizarea instituțiilor cheie. Sistemul judiciar, în special, este perceput ca fiind vulnerabil la influențe politice, ceea ce subminează independența acestuia și îngreunează lupta împotriva corupției la nivel înalt. De asemenea, corupția endemică rămâne un fenomen răspândit, afectând toate aspectele vieții publice și private.

În ciuda acestor provocări, Moldova continuă să se angajeze ferm în procesul de integrare europeană, recunoscând că consolidarea statului de drept și combaterea corupției sunt piloni esențiali ai acestui parcurs. Deși nu este o călătorie ușoară, determinarea autorităților moldovenești de a face față acestor provocări și de a promova o guvernare transparentă și responsabilă reprezintă un semn încurajator pentru viitorul țării.

În concluzie, Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative în lupta împotriva corupției și a crimei organizate în contextul eforturilor sale de integrare europeană. Cu toate acestea, pentru a depăși obstacolele rămase și a-și atinge obiectivele, este necesară o angajare continuă și consolidată din partea autorităților, a societății civile și a partenerilor internaționali.

Care sunt principalele măsuri legislative și instituționale adoptate de autoritățile moldovenești pentru a combate corupția și organizațiile criminale din țară?

– Una dintre principalele măsuri legislative este înființarea Centrului Național Anticorupție (CNA) în anul 2007. Acest organism este responsabil cu investigarea și prevenirea corupției în diferite domenii, inclusiv în administrația publică și în sectorul privat. CNA are puteri extinse de anchetă și poate colabora cu alte agenții de aplicare a legii pentru a combate eficient corupția.

Pe lângă CNA, Republica Moldova a adoptat și alte legi și reglementări anticorupție, inclusiv legea privind declarația de avere și interese personale, care obligă funcționarii publici să declare veniturile și proprietățile lor și să își actualizeze declarațiile anual. Această acțiune are scopul de a spori transparența și de a reduce riscul de corupție în rândul funcționarilor publici.

În ceea ce privește lupta împotriva crimei organizate, autoritățile au întreprins acțiuni pentru consolidarea capacităților de investigare și pentru combaterea rețelelor criminale. În acest sens, au fost adoptate legi pentru îmbunătățirea cooperării internaționale în combaterea criminalității transfrontaliere, precum și pentru consolidarea capacităților de confiscare a bunurilor obținute prin activități ilegale.

Totodată, au fost întreprinse eforturi pentru reformarea sistemului judiciar și pentru consolidarea independenței acestuia, în scopul asigurării unei justiții echitabile și imparțiale. Aceste reforme vizează reducerea influenței politice în justiție și consolidarea integrității sistemului judiciar.

În concluzie, prin adoptarea unor măsuri legislative și instituționale robuste, autoritățile moldovenești au făcut eforturi semnificative pentru a combate corupția și organizațiile criminale din țară. Cu toate acestea, este necesară o implementare consecventă și eficientă a acestor măsuri, precum și o monitorizare atentă a progresului înregistrat, pentru a asigura o guvernare transparentă și responsabilă în Republica Moldova.

Cum influențează fenomenul corupției și al crimei organizate imaginea și credibilitatea Republicii Moldova pe plan internațional?

– Corupția și criminalitatea organizată au un impact semnificativ asupra imaginii și credibilității Republicii Moldova pe plan internațional și în relațiile sale cu partenerii europeni. Aceste fenomene negative subminează eforturile Moldovei de a se integra mai profund în spațiul european și de a consolida relațiile sale diplomatice și economice.

Prezența corupției și a criminalității organizate creează o impresie negativă asupra investitorilor străini și asupra partenerilor comerciali. Companiile străine și investitorii pot fi descurajați să investească într-o țară în care corupția este răspândită și în care există riscuri semnificative asociate cu infracționalitatea. Acest lucru poate afecta dezvoltarea economică a Moldovei și poate împiedica atragerea de investiții și resurse financiare necesare pentru creștere și dezvoltare.

În al doilea rând, corupția și criminalitatea organizată pot submina încrederea partenerilor internaționali în capacitatea Moldovei de a respecta principiile și valorile europene. Uniunea Europeană și alte organizații internaționale își pot exprima îngrijorarea cu privire la statul de drept și guvernarea în Moldova, în contextul persistenței corupției și a influenței politice asupra instituțiilor cheie. Acest lucru poate afecta relațiile diplomatice și cooperarea cu partenerii europeni și poate încetini procesul de integrare europeană a Republicii Moldova.

În plus, corupția și criminalitatea organizată pot afecta încrederea cetățenilor moldoveni în instituțiile guvernamentale și în capacitatea acestora de a le proteja interesele. Lipsa de încredere în guvernare poate alimenta nemulțumirea și instabilitatea politică, afectând stabilitatea și coeziunea socială în țară.

Astfel, corupția și criminalitatea organizată reprezintă obstacole semnificative în calea consolidării imaginii și credibilității Republicii Moldova pe plan internațional și în relațiile sale cu partenerii europeni. Combaterea acestor fenomene negative este esențială pentru a consolida statul de drept, pentru a promova guvernarea transparentă și responsabilă și pentru a avansa pe calea integrării europene.

Ce rol joacă societatea civilă și mass-media în monitorizarea și sensibilizarea cu privire la corupție și criminalitatea organizată în Republica Moldova? Cum pot fi ele încurajate să-și intensifice eforturile în acest sens? 

 – Societatea civilă și mass-media joacă un rol crucial în monitorizarea și sensibilizarea cu privire la corupție și criminalitatea organizată în Republica Moldova. Aceste entități au un potențial imens de a atrage atenția publicului asupra problemelor legate de corupție și de a exercita presiune asupra autorităților pentru a lua măsuri eficiente împotriva acestor fenomene.

Societatea civilă, prin organizațiile neguvernamentale, grupurile de activiști și cetățenii angajați, poate juca un rol important în monitorizarea implementării legilor și politicilor anticorupție. Aceasta poate oferi expertiză, colecta date și informații relevante și aduce în atenția publicului cazuri de corupție și abuzuri. De asemenea, societatea civilă poate organiza campanii de sensibilizare și educație pentru a informa cetățenii despre impactul corupției și a-i mobiliza să se implice în lupta împotriva acestui flagel.

Pe de altă parte, mass-media are un rol esențial în furnizarea de informații și investigarea cazurilor de corupție și criminalitate organizată. Prin jurnalism de investigație de calitate și reportaje obiective, mass-media poate expune practicile corupte și poate contribui la creșterea transparenței și a responsabilității în guvernare. De asemenea, mass-media poate juca un rol important în educarea publicului și în promovarea unei culturi a integrității și a respectului pentru statul de drept.

Pentru a încuraja societatea civilă și mass-media să-și intensifice eforturile în lupta împotriva corupției și a crimei organizate, autoritățile moldovenești ar trebui să ofere un mediu favorabil pentru activitatea acestora. Aici putem include asigurarea libertății de exprimare și a presei, protejarea jurnaliștilor și a activiștilor anticorupție împotriva intimidării și promovarea unui dialog deschis și constructiv între guvern și societatea civilă.

Cum vedeți viitorul Republicii Moldova în ceea ce privește lupta împotriva corupției și a crimei organizate, având în vedere obiectivele sale de integrare europeană și contextul politic și social actual?

– Integrarea europeană ar putea juca un rol crucial. Prin adoptarea standardelor și a valorilor europene, Moldova ar putea consolida instituțiile democratice și statul de drept și ar putea beneficia de sprijinul și asistența tehnică a Uniunii Europene în combaterea corupției și a criminalității organizate.

Cu toate acestea, viitorul Moldovei în această privință depinde în mare măsură de voința politică și de angajamentul autorităților și al societății civile. Este important ca toți actorii implicați să colaboreze în mod constructiv și să depună eforturi susținute pentru a consolida statul de drept și pentru a promova o guvernare transparentă și responsabilă, în conformitate cu obiectivele de integrare europeană ale țării.

Realizarea acestui material a fost posibilă datorită suportului generos din partea poporului american prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Conținutul acestuia ține de responsabilitatea autorilor opiniilor expuse și nu reflectă în mod necesar viziunea USAID sau a Guvernului Statelor Unite.

Articolul poate fi accesat și pe pagina Realitatea.md: https://realitatea.md/lupta-impotriva-coruptiei-si-a-crimei-organizate-in-republica-moldova-o-preconditie-pentru-integrarea-europeana/