„Un stat cu securitatea vulnerabilă nu se poate dezvolta economic. Dezvoltarea oricărei țări, inclusiv economică, pornește de la sporirea rezilienței instituțiilor sale”. De această părere este Ion Tăbârță, directorul executiv al Centrului de Informare și Documentare NATO, cu care am discutat despre relația dintre reforma domeniului de apărare și dezvoltarea sectorului de afaceri din Republica Moldova, în contextul parcursului european al țării noastre.
Care sunt principalele domenii în care sunt necesare reforme în Republica Moldova pentru a spori încrederea investitorilor străini și a asigura un mediu favorabil dezvoltării economice?
– Republica Moldova trebuie să pornească de la crearea unui mediu de afaceri predictibil, transparent și prietenos, să elimine interesele de monopol și oligopol, dacă dorește să se dezvolte economic. Al doilea factor fundamental este crearea infrastructurii necesare, care ar facilita dezvoltarea economică. Nu în ultimul rând, să investească în acele tipuri de produse care ar putea fi exportate pe piața europeană, dar și pe alte piețe internaționale de desfacere.
Inevitabil, va fi nevoie să se renunțe la unele produse tradiționale din perioada sovietică, care acum nu mai au niciun fel de relevanță pentru a fi exportate pe piața europeană, și de reprofilat la mărfuri care pot fi produse în Republica Moldova și au cerere în UE. De asemenea, e necesar de redus cantitatea producerii unor produse moldovenești, cum ar fi de exemplu merele. Dacă nu se reușește comercializarea lor în exterior, atunci poate ar fi mai indicat de produs cantitatea necesară pentru consumul intern și doar atât cât e posibil să exportăm peste hotare.
Cum ar putea contribui reformele în domeniul securității la stabilitatea economică a Republicii Moldova și la atragerea investițiilor străine?
– Pentru a ajunge la securitate economică orice stat are nevoie de o justiție funcțională. Atât timp cât nu vom avea instituții ale statului care să garanteze investițiile economice, până atunci nu vom avea o securitate economică asigurată. Faptul că nu avem o justiție funcțională, în mod evident, stopează mulți oameni de afaceri să vină și să investească în Republica Moldova.
Cu regret, securitatea economică a Republicii Moldova a avut mult de suferit în trecut. Securitatea economică a statului nostru a fost afectată de așa episoade triste precum atacurile de tip „raider” asupra unor bănci moldovenești, spălarea masivă de bani numită „laundromat” și, apogeul, delapidarea masivă a sistemului financiar în anul 2014, cunoscută în societatea moldovenească drept „furtul miliardului”. În consecință, parcursul european al statului nostru a fost periclitat atunci prin compromiterea partidelor proeuropene de dreapta aflate în acel moment la guvernare și ascensiunea elementelor oligarhice la cârma Republicii Moldova.
Există exemple concrete din alte țări care arată o corelație directă între implementarea reformelor în domeniul securității și creșterea economică?
– Securitatea economică a unui stat reflectă capacitatea acestuia de a dezvolta politici economice în conformitate cu interesele sale naționale, care să asigurare bunăstarea cetățenilor. Pentru a ajunge la un nivel ridicat de securitate economică este necesară o interacțiune eficientă dintre guvern, mediul de afaceri și cetățeni. La nivel macroeconomic, securitatea economică se referă la puterea economiei naționale. La nivel microeconomic – reflectă nivelul bunăstării personale a fiecărui cetățean.
Dacă pornim de la aceste premize, atunci putem analiza mai multe exemple de succes și anume statele din estul Europei, care anterior au fost țări comuniste sau republici sovietice, iar acum sunt membre ale Uniunii Europene. Este suficient să ne uităm peste Prut, în România, și să vedem cum sporirea securității statale, inclusiv prin remarcabilele succese împotriva fenomenului corupției ale Direcției Naționale Anticorupție (DNA), a contribuit la creșterea economică a acestui stat.
Un alt exemplu cum securitatea contribuie la creșterea economică este aderarea, pe lângă cea la UE, la Alianța Nord-Atlantică. NATO a facilitat tranziția statelor postcomuniste de la societatea perioadei „războiului rece” la una caracterizată prin buna guvernare și eficiența economică. NATO și-a readaptat structurile sale, acordând o atenție tot mai mare necesităților de reformare instituțională urgentă a unor potențiali și viitori membri ai organizației, cum ar fi relațiile între sectorul civil și cel militar, instituțiile de apărare, poliția și, nu ultimul rând, relația cu societatea civilă. Datorită acestei abordări mai largi a modului de funcționare a sectorului de securitate, a devenit posibilă o mai bună înțelegere a impactului securității asupra investițiilor în economie și stabilității sociale.
Cum ar putea reformele în domeniul securității să influențeze climatul de afaceri din Republica Moldova?
– Reformele în sectorul de securitate au drept scop întărirea rezilienței instituțiilor statale, iar pentru aceasta Republica Moldova trebuie să fie un stat cu instituții funcționale. Un stat funcțional, cu un grad înalt de reziliență, înseamnă mai multe garanții pentru investițiile făcute în economia statului respectiv. Totodată, este foarte important să existe un cadru juridic previzibil pentru climatul de afaceri, în așa mod sporind atractivitatea creșterii investițiilor străine în mediul de afaceri al Republicii Moldova.
Luând în calcul că statul nostru se află într-o regiune geografică instabilă, autoritățile trebuie să facă tot posibilul ca să garanteze siguranța investițiilor în interior, pentru ca oamenii de afaceri străini să identifice economia moldovenească drept una de perspectivă, în care ar putea investi bani. Într-un stat nesigur, businessul nu are cum să se dezvolte și să prospere.
Ce măsuri credeți că ar trebui să fie luate de autorități pentru a se asigura că reformele în domeniul securității sunt durabile și nu vor fi afectate de schimbările politice sau de alte instabilități interne?
– Cu regret, Republica Moldova este un stat cu o societate divizată pe criterii geopolitice. Această scindare a societății moldovenești a determinat faptul că noi avem două tipuri principale de partide politice, divizate de clivajul geopolitic – pro vestice (proeuropene și unioniste) și pro estice (pro ruse și nostalgice sovietice). Divizarea societății moldovenești a apărut încă în perioada sovietică, cu câțiva ani înainte de dezmembrarea URSS, însă a fost menținută, în cei peste 30 de ani de independență a Republicii Moldova, de retorica politico-ideologică a partidelor politice moldovenești. Anume scindarea societății pe criterii geopolitice nu a permis Republicii Moldova să se apropie mai rapid și ireversibil de Uniunea Europeană, cum au făcut-o majoritatea statelor postcomuniste în anii 2004 și 2007.
Partidele politice proruse încearcă să convingă, manipulând populația, că relația cu Federația Rusă ar fi mai avantajoasă pentru societatea moldovenească decât cea cu Uniunea Europeană. Aceste declarații false au drept scop ca partidele respective să obțină cât mai multe dividende politice și electorale, însă ele alimentează divizarea societală și stopează creșterea gradului de coeziune a societății moldovenești. Pentru a reduce din această divizare este foarte importantă creșterea nivelului de trai al populației în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, îndeosebi asta se referă la categoriile social-vulnerabile. Dacă se va reuși aceasta, ca și consecință, va crește numărul celor care vor susține parcursul european în defavoarea celor care se orientează spre Rusia. Drept rezultat, inevitabil, va scădea ponderea partidelor politice moldovenești proruse în societate, iar în așa mod parcursul european al Republicii Moldova va deveni unul ireversibil.
Cum poate colaborarea cu partenerii internaționali și cu organizațiile regionale în domeniul securității să contribuie la dezvoltarea economică a Republicii Moldova?
– Relațiile Republicii Moldova cu partenerii de dezvoltare, care ajută foarte mult statul nostru, este una foarte bună. Partenerii de dezvoltare reprezintă un element cheie în dezvoltarea economică a Republicii Moldova, iar procesul de integrare europeană este proiectul de țară pe care statul nostru trebuie să-l urmeze dacă dorește ca societatea moldovenească să se consolideze și să ajungă la bunăstare. Integrarea Republicii Moldova în UE, inerent, ar duce la sporirea rezilienței instituțiilor statului, crescând capabilitatea lor să reacționeze la amenințările și riscurile venite atât din interior, cât și din exterior.
Pentru asigurarea securității Republicii Moldova este foarte importantă relația cu Organizația Tratatului Atlanticului de Nord. Țara noastră are o colaborare bună cu NATO, relațiile cu care au fost instituționalizate prin Parteneriatul pentru Pace acum 30 de ani. Totuși, trebuie de făcut precizarea că relația dintre Republica Moldova și NATO este limitată de statutul de neutralitate al statului nostru. Pe lângă aspectele legate de sectorul de apărare, NATO își angajează membrii săi într-o economie de piață liberă, pentru a reduce factorii de risc, precum sunt naționalizarea și exproprierea, și a favoriza atragerea investitorilor străini.
Pe lângă UE și NATO, Republica Moldova a dezvoltat relații bune cu organizații specializate pe anumite domenii, cum ar fi cele cu profil economic (Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială, etc.) sau cele care activează în domeniul democrației și a respectării dreptului omului (ONU, OSCE și Consiliul Europei). Relațiile cu aceste organizații au sprijinit statul nostru în cele mai dificile momente ale istoriei sale, ele ajutând Republica Moldova în drumul său anevoios și prelungit spre edificarea unei societăți democratice.
Există riscul ca anumite reforme în domeniul securității să aibă un impact negativ asupra economiei sau să creeze probleme în alte sectoare? Cum poate fi gestionat acest risc?
– În mod logic, reforma în domeniul securității nu are cum afecta negativ dezvoltarea economică. Ba dimpotrivă, ea are drept scop să contribuie și să ajute la dezvoltarea economică a Republicii Moldova. Mai degrabă există riscuri pentru reforma în domeniul securității, care are un substrat economic. Asta se referă la tentativa unor actori din afara Republicii Moldova care, prin intermediul propagandei și dezinformării, având în calitate de instrument actori politici din interior, să compromită reforma în domeniul securității. Drept exemplu, este promovat narativul precum că reforma în sectorul de apărare ar fi una zadarnică, deoarece Republica Moldova este un stat mic, cu capacități militare reduse. De aceea „decât să se cheltuie bani pentru radare sau pentru altă tehnică militară, mai bine ar ajuta cu acești bani populația, direcționându-i spre pensii, indemnizații sau compensații la tarife”. Acest narativ este promovat în paralel cu cel care accentuează statutul de neutralitate al Republicii Moldova.
Aceste tentative crase de a compromite reforma în domeniul securității trebuie să fie combătute prin ample campanii de informare în rândurile cetățenilor, prin care să li se explice că un stat cu securitatea vulnerabilă nu se poate dezvolta economic. Dezvoltarea oricărei țări, inclusiv economică, pornește de la sporirea rezilienței instituțiilor sale.
Realizarea acestui material a fost posibilă datorită suportului generos din partea poporului american prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Conținutul acestuia ține de responsabilitatea autorilor opiniilor expuse și nu reflectă în mod necesar viziunea USAID sau a Guvernului Statelor Unite.
Articolul poate fi accesat și pe pagina Agora.md: https://agora.md/2024/04/23/directorul-cid-nato-ion-tabarta-despre-cum-riscurile-de-securitate-si-institutiile-nefunctionale-afecteaza-economia-republicii-moldova
