Există o consolidare reală în societatea moldovenească cu privire la aderarea la Uniunea Europeană? Cât de mult susțin statele UE Moldova în aspirațiile sale europene? La aceste întrebări și nu doar ne-a răspuns expertul în drept și co-fondatorul comunității WatchDog Andrei Curăraru.
Există o consolidare reală în societatea moldovenească cu privire la aderarea la Uniunea Europeană? Dacă da, care sunt principalele grupuri care susțin această direcție?
Când vorbim despre viitorul Republicii Moldova, este clar că direcția europeană atrage tot mai mulți susținători. Aproape 60% dintre moldoveni sprijină aderarea la Uniunea Europeană, iar între 55% și 66% spun că vor merge la vot pe 20 octombrie, când va avea loc referendumul. Acesta nu este doar un exercițiu democratic, ci o decizie istorică pentru țara noastră.
Cu toate acestea, trebuie să fim realiști. Doar 14-17% dintre cetățeni consideră că Moldova este cu adevărat pregătită pentru aderare. Problemele care ne îngrijorează cel mai mult sunt corupția și securitatea. De asemenea, avem un segment semnificativ – între 30-34% din populație – care se opune, în mare parte din cauza influenței propagandei pro-ruse.
Printre cei care susțin cu tărie acest drum european se numără forțele politice pro-europene, dar și multe organizații ale societății civile. Pe de altă parte, partidele de opoziție cu simpatii pro-ruse și Rusia însăși nu vor sta cu mâinile în sân. Vor încerca, fără îndoială, să influențeze negativ opinia publică, și, deja, o fac prin metode sofisticate și diverse de la dezinformare la corupție politică și îndoctrinarea tinerilor.
Cum percepeți poziția partidelor politice din Moldova față de integrarea europeană? Există un consens între acestea?
Mai degrabă am putea vorbi de tentative de stabilire a consensului, dar în spatele Pactului pentru Europa se ascund multe subtilități. Deși 14 partide au semnat acest pact, deschiderea lui pentru oricine dorește să se alăture, fără filtre de integritate, ridică semne de întrebare. Aceasta creează posibilitatea ca unele partide să fie de fapt pro-ruse, dar camuflate, semnând pactul doar pentru a obține beneficii electorale, fără a împărtăși cu adevărat valorile europene. Este o vulnerabilitate care poate eroda încrederea pe termen lung – deja nu vedem vreun actor politic care să-l invoce activ.
Pe de altă parte, partidele pro-europene extraparlamentare se simt în afara acestui joc. Multe dintre ele consideră că referendumul este văzut ca un proiect exclusiv al PAS și nu găsesc un motiv solid să facă campanie activă pentru el. Această percepție lasă impresia că drumul european al Moldovei este monopolizat de actuala guvernare, ceea ce riscă să fractureze susținerea din partea întregii tabere pro-europene.
În plus, alegerile prezidențiale, programate în aceeași zi cu referendumul, arată competitivitate intensă între candidați, care transformă evenimentul într-o luptă geopolitică. Referendumul și rezultatul alegerilor vor defini nu doar viitorul Moldovei în Europa, ci și echilibrul puterii politice din țară.
În ceea ce privește partidele pro-ruse, acestea continuă să se opună ferm integrării europene. Partide precum Partidul Socialiștilor și Partidul Comuniștilor, dar și gruparea Șor critică deschis referendumul, pe care îl văd ca pe o încercare de a rupe legăturile Moldovei cu Rusia. Retorica lor se concentrează pe temeri legate de pierderea suveranității și pe presupusele dezavantaje economice pe care Moldova le-ar suferi dacă s-ar distanța de relațiile tradiționale cu Rusia. În paralel, aceste partide susțin o cooperare mai strânsă cu Uniunea Economică Eurasiatică, văzută ca o alternativă la UE. Deși influența lor a scăzut în ultimii ani, ele încă reușesc să mobilizeze un segment semnificativ al electoratului, în special în zonele rurale și în Găgăuzia, unde euroscepticismul este mai pronunțat. Metodele, inclusiv cele ilicite, utilizate de acest grup de partide le pot propulsa în centrul dezbaterilor la capitolul integrare europeană.
Cum influențează factorii economici și sociali din Republica Moldova percepția cetățenilor asupra aderării la UE?
În cazul Moldovei, integrarea europeană a adus deja schimbări semnificative în economie și societate. UE este cel mai important partener comercial al Moldovei, absorbind aproximativ două treimi din exporturi, în principal produse agroalimentare. Prin intermediul Acordului de Asociere și a Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), Moldova a beneficiat de acces mai ușor la piețele europene. Acest lucru a ajutat la reducerea deficitului comercial cu UE și la creșterea competitivității produselor moldovenești, în special în sectorul agricol.
Totuși, există preocupări majore, în special în rândul cetățenilor din mediul rural. Migrația masivă a forței de muncă și dependența de remitențele din UE (care constituie 58% din transferurile financiare către Moldova) au slăbit baza economică a multor sate, unde „brain drain-ul” (exodul intelectualilor – n.r.) afectează comunitățile. Deși 86% dintre investițiile străine directe vin din statele UE, temerile legate de schimbările socio-economice persistă, mai ales printre fermierii mici și întreprinderile locale, care se tem de concurența produselor din UE și de pierderea tradițiilor.
Experiențele altor țări est-europene, cum ar fi România și Polonia, arată că aceste îngrijorări nu sunt nejustificate. În România, de exemplu, zonele rurale s-au confruntat cu provocări similare legate de competiția străină și modernizarea agriculturii. În Polonia, integrarea europeană a adus creșteri economice semnificative, dar a generat, de asemenea, nemulțumiri în rândul agricultorilor și întreprinderilor mici, care s-au simțit vulnerabile în fața concurenței din UE.
Nu există categorii mai politic active decât fermierii din Europa, dar vedem că aceștia constant se adresează la Bruxelles pentru plăți, suport și lobby, fapt ce arată că simt această creștere economică și socială la propriu.
Ce măsuri ar trebui să adopte guvernul și societatea civilă pentru a spori sprijinul cetățenilor pentru integrarea în UE?
Pentru a spori sprijinul public pentru integrarea Moldovei în Uniunea Europeană, este esențial ca guvernul și societatea civilă să colaboreze la crearea unei înțelegeri mai clare a beneficiilor aderării. Multe inițiative curente pun accentul pe dezvoltarea infrastructurii, atragerea de investiții străine și stabilitatea economică, toate acestea fiind pe agenda integrării europene. Însă, pentru ca cetățenii să susțină pe deplin acest parcurs, ei trebuie să vadă impactul acestor schimbări în viața lor de zi cu zi.
La nivel comunitar, proiecte precum CAPACITY4EU și alte inițiative finanțate de UE sunt deja implicate în instruirea societății civile și în creșterea gradului de participare la negocierile de aderare. Aceste acțiuni oferă o voce organizațiilor locale și asigură că fiecare segment al populației este informat și implicat în discuții. În special, în zonele rurale, unde percepția asupra integrării europene este mai sceptică, implicarea locală este esențială. Aici, campaniile de informare ar trebui să fie adaptate, arătând cum subvențiile agricole și accesul la piața europeană pot transforma agricultura locală.
Un alt element critic este combaterea dezinformării. Influența rusă și campaniile de dezinformare continuă să alimenteze fricile legate de aderare. De aceea, guvernul trebuie să își întărească capacitățile de comunicare strategică și să colaboreze cu media independentă pentru a oferi informații corecte și transparente. Această colaborare poate ajuta la eliminarea temerilor legate de pierderea identității naționale sau de consecințele economice negative ale integrării.
Cum pot fi abordate diviziunile din societate cu privire la direcția europeană, având în vedere diversele influențe geopolitice?
Diviziunile din societatea moldovenească cu privire la integrarea europeană sunt adânc înrădăcinate și alimentate de influențele geopolitice, în special de Rusia, care folosește campanii de dezinformare și sprijin financiar pentru partidele pro-ruse. Regiunea transnistreană și UTA Găgăuzia rămân vulnerabile la narativele Moscovei, care se bazează pe nostalgii sovietice și temeri legate de pierderea suveranității culturale și economice. În același timp, elitele pro-europene din orașe și tinerii sunt atrași de beneficiile concrete oferite de integrarea în UE, cum ar fi accesul la piețele occidentale și oportunitățile economice. Totuși, nu există o „soluție magică” pentru aceste diviziuni, iar prezența unor influențe externe destabilizatoare face necesare măsuri adaptate și pe termen lung.
Magnetismul UE crește odată cu condițiile stricte impuse pentru pre-aderare și accesul la fondurile europene care sprijină dezvoltarea Moldovei. Aceste fonduri, folosite eficient, pot contribui la atenuarea diviziunilor prin îmbunătățirea infrastructurii și crearea de locuri de muncă, dar simpla aderare nu va rezolva problemele structurale profunde. Moldova trebuie să se pregătească pentru provocările economice ale aderării și să integreze principiile democratice nu doar prin retorică, ci prin aplicarea lor zilnică. O soluție durabilă trebuie să includă investiții în educație și cultură pentru a construi coeziunea socială și a diminua vulnerabilitatea față de influențele externe.
Din perspectiva dumneavoastră, cum reacționează Uniunea Europeană la parcursul european al Republicii Moldova? Există sprijin real din partea statelor membre și a instituțiilor europene?
Noua conducere a Uniunii Europene a adoptat o poziție mult mai fermă și unită în ceea ce privește extinderea, inclusiv aderarea Republicii Moldova. În urma războiului din Ucraina, extinderea UE este privită acum ca o necesitate geopolitică, nu doar un proces economic sau politic. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reafirmat în mai multe ocazii că viitorul Moldovei este „în Uniunea Europeană”, iar extinderea UE este un răspuns direct la amenințările venite dinspre Rusia.
Totuși, unele state membre, cum ar fi Ungaria, au exprimat rețineri față de acest proces. Sub conducerea lui Viktor Orbán, Ungaria a încercat să încetinească negocierile de aderare pentru țări ca Ucraina și Moldova. Olivér Várhelyi, comisarul pentru extindere din Ungaria, a fost criticat pentru faptul că a urmărit o politică mai favorabilă Rusiei, ceea ce a dus la dezbateri aprinse în cadrul Consiliului European.
Cu toate acestea, în ciuda acestor opoziții, lideri importanți precum Emmanuel Macron și Olaf Scholz susțin puternic extinderea, considerând-o esențială pentru autonomia strategică a Europei. Germania și Franța, tradițional sceptice față de extindere, și-au schimbat pozițiile, recunoscând că includerea Moldovei în UE va contribui la stabilitatea regiunii și la întărirea frontierei estice.
Această nouă dinamică a permis UE să deschidă negocierile de aderare cu Moldova în iunie 2024, într-un context în care sprijinul pentru extindere a devenit mai puternic decât în anii anteriori, când oboseala față de extindere era prevalentă în rândul statelor membre. Totuși, această fereastră de oportunitate nu va fi deschisă pe termen nelimitat – realizarea cadrului de negocieri este calea optimă de a asigura ca statele membre, inclusiv scepticii, să privească Moldova favorabil.
