Vulnerabilitatea platformelor online, a rețelelor sociale și a spațiului informațional al Republicii Moldova în fața riscurilor de dezinformare: vor putea fi oare acestea depășite?
Finanțarea ilegală a forțelor și formațiunilor politice, combinată cu corupția electorală și cu organizarea de rețele pentru cumpărarea voturilor, precum și destabilizarea societății, s-au dovedit a nu fi singurele obstacole în calea apărării de către Republica Moldova a viitorului său pro-european și a dezvoltării democratice pașnice. Spațiul informațional, platformele online și rețelele sociale s-au dovedit a fi deosebit de vulnerabile la manipulări politice și la campanii masive de dezinformare. Plățile politice și publicitare pentru anumite conținuturi menite să discrediteze nu doar autoritățile pro-europene, ci și cursul de integrare europeană al Republicii Moldova și imaginea Uniunii Europene, au devenit o parte integrantă a arsenalului de instrumente utilizate în mediul online. Utilizarea unei adevărate „armate” de boți, troli și conturi false în perioada alegerilor parlamentare a demonstrat necesitatea adoptării unor măsuri mai radicale privind reglementarea activității platformelor sociale. În condițiile creșterii popularității digitalizării și a utilizării inteligenței artificiale în crearea de conținut pentru rețelele sociale și platformele online, devine evidentă amplificarea riscului de vulnerabilitate la atacurile hibride.
În perioada post-electorală, Republica Moldova continuă să se confrunte cu dezinformarea, cu efectele narațiunilor false promovate de mașinăria propagandistică a Kremlinului și cu manipulările de natură politică. Experiența ciclului electoral recent, în care autoritățile pro-europene au fost nevoite să facă față unor amenințări și riscuri hibride de diverse forme, oferă motive temeinice pentru elaborarea și adoptarea unor măsuri eficiente de contracarare, inclusiv de natură preventivă. Sprijinul Uniunii Europene este determinant în acest proces, mai ales în contextul deschiderii iminente a negocierilor privind aderarea Republicii Moldova la UE. Există temeri că, în această perioadă, conținutul nociv și discursul distorsionat vor circula și mai intens pe platformele media, ceea ce impune adoptarea unui set de acțiuni urgente pentru creșterea rezilienței sistemului online la riscuri.
La cel de-al 8-lea Forum al Păcii de la Paris, desfășurat săptămâna trecută la invitația președintelui Franței, Emmanuel Macron, a participat președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care a susținut un discurs despre amenințările pe care manipularea online le reprezintă pentru democrațiile moderne. „Regimurile autoritare, care suprimă libertatea de exprimare pe plan intern, utilizează aceleași platforme pentru a submina democrația în străinătate. Ele profită de deschiderea societăților noastre pentru a răspândi manipulări, în timp ce le refuză propriilor cetățeni această libertate”, a subliniat șefa statului.
Atacurile deliberate asupra sistemului informațional al Republicii Moldova în perioada alegerilor au combinat metode variate de influență și acțiuni diverse. Astfel, au fost făcute publice informații despre existența așa-numitelor „centre de redistribuire”, care retransmiteau și republicau conținutul media al instituțiilor rusești de stat și al canalelor pro-Kremlin din Telegram pe zeci de site-uri ce se prezentau drept publicații moldovenești locale. Un alt exemplu îl constituie utilizarea de către rețelele digitale rusești a strategiilor de imitație, prin crearea de domenii clonă ale unor agenții de presă legitime, umplute cu materiale fabricate. Ținând cont de toate acestea, autoritățile încearcă să își coordoneze cât mai eficient eforturile cu Uniunea Europeană în vederea contracarării amenințărilor hibride pe termen scurt și mediu, concentrându-se totodată pe o mai bună coordonare a acțiunilor comune pentru elaborarea de răspunsuri la campaniile străine coordonate de dezinformare. În acest sens, Republica Moldova s-a alăturat Grupului de experți de nivel înalt pentru consolidarea rezilienței în Europa de Est – o inițiativă a UE menită să combată dezinformarea. Grupul de experți, format din specialiști din statele membre ale UE și din țările candidate, sprijină statele din regiune în armonizarea legislației naționale cu Regulamentul european privind serviciile digitale (DSA) și în creșterea rezilienței la dezinformare și riscuri online.Această activitate include elaborarea de recomandări practice pentru legislatori și autorități de reglementare din țările candidate privind gestionarea riscurilor sistemice în perioadele electorale, precum și pregătirea unei Cadrului conceptual pentru societatea civilă referitor la evaluarea riscurilor asociate activității „platformelor online foarte mari” (VLOP). O componentă importantă a activității constă în crearea unui depozitar – un așa-numit „repertoriu de provocări și soluții” – care să permită țărilor din regiune să desfășoare eficient reforme legislative și să armonizeze normele naționale cu cele europene. Totodată, acest demers va facilita schimbul de experiență între statele candidate pentru elaborarea unor mecanisme de reziliență la dezinformare adaptate realităților Europei de Est. O platformă de gestionare a riscurilor de natură dezinformativă și a riscurilor legate de funcționarea mediului online, în ceea ce privește răspândirea dezinformării și a falsurilor, ar putea deveni extrem de utilă.
Există, de asemenea, așteptări legate de rezultatele activității centrului regional FACT, creat în acest an de Observatorul european al mass-mediei digitale (EDMO). Trebuie menționat că EDMO și centrele sale regionale sunt independente de orice autorități naționale sau europene și reunesc organizații care respectă cele mai înalte standarde de integritate profesională, etică și independență. Activitatea centrului vizează sprijinirea Ucrainei și a Republicii Moldova în combaterea dezinformării. În cadrul misiunii sale, FACT a monitorizat campania electorală din Republica Moldova, în scopul promovării unor alegeri corecte. Activitatea ulterioară a acestei structuri va fi finanțată, în următorii ani, prin programul „Europa digitală”.
Astfel, se poate observa extinderea spectrului de cooperare dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană în combaterea campaniilor de dezinformare. În perioada următoare, este esențial să se acorde prioritate:
creșterii rezilienței rețelelor sociale și a platformelor online;
elaborării unei reglementări clare privind publicitatea politică și sponsorizarea anumitor canale online în timpul campaniilor electorale;
cooperării consolidate cu țările Europei de Est și creării unor instrumente eficiente de combatere a „armatelor” de boți, troli și conturi false, intens utilizate în perioadele electorale;
instituirii unor condiții juridice mai stricte pentru funcționarea platformelor sociale în mediul online, inclusiv pentru monitorizarea și controlul activității acestora;
adaptării spațiului informațional al Republicii Moldova la noile tendințe, inclusiv la utilizarea tot mai frecventă a inteligenței artificiale și la creșterea influenței marilor platforme online care propagă conținut manipulator furnizat de regimuri autoritare.
