Februarie, marcat de condiții aspre și temperaturi scăzute, a fost totuși o perioadă intensă din punctul de vedere al activității de politică externă a principalilor actori ai sistemului internațional, al statelor din regiune și al Republicii Moldova. Participarea la evenimente internaționale de nivel înalt a alternat cu vizite oficiale ale reprezentanților elitei politice din diverse state în țara noastră, cu discuții privind posibilele modalități de accelerare a integrării europene a Moldovei și Ucrainei, precum și cu inițiative orientate spre consolidarea unei arhitecturi regionale solide de reziliență cibernetică și combatere a amenințărilor hibride.
Asociația pentru Politică Externă (APE) prezintă clasamentul principalelor evenimente ale politicii externe a Republicii Moldova din februarie 2026.
1. Sprijinul țărilor baltice pentru accelerarea integrării europene a Republicii Moldova
Vizita șefilor organelor legislative ale celor trei state baltice în Republica Moldova a fost o dovadă suplimentară a nivelului ridicat de sprijin pe care aceste țări îl au pentru accelerarea parcursului european al Republicii Moldova. Acest format de vizite este rar și, prin urmare, este văzut ca un angajament de consolidare a cooperării și extindere a colaborării.
În cadrul acestei vizite, șefii parlamentelor Estoniei, Letoniei și Lituaniei s-au întâlnit cu Președintele Republicii Moldova la 3 februarie 2026. Șefa statului a subliniat că „experiența Estoniei, Letoniei și Lituaniei demonstrează în mod elocvent avantajele integrării europene – consolidarea democrației, dezvoltarea economică accelerată, creșterea nivelului de trai, precum și eficiența și transparența instituțiilor publice”. În cadrul discuțiilor a fost abordată și situația de securitate din regiune. A avut loc un schimb de opinii privind modalitățile de contracarare a riscurilor generate de războiul hibrid, inclusiv atacurile cibernetice, dezinformarea și ingerințele externe îndreptate împotriva proceselor democratice.
De asemenea, sesiunea parlamentară de primăvară a debutat cu vizita oficială a președinților parlamentelor țărilor baltice, unde conducătorii legislativelor auavut discursuri ceremoniale.
Președintele Parlamentului Republicii Moldova, în cadrul unei conferințe de presă comune alături de președintele Riigikogu din Estonia, Lauri Hussar, președinta Saeima din Letonia, Daiga Mieriņa, și președintele Seimas din Lituania, Juozas Olekas, a declarat că pentru Republica Moldova țările baltice reprezintă nu doar parteneri de încredere, ci și un model de consecvență și voință politică în procesul de aderare la Uniunea Europeană. A fost subliniat în mod deosebit sprijinul concret oferit de țările baltice în contextul integrării europene și al reformelor realizate în țară, precum și importanța acestuia pentru Republica Moldova.
2. Moldova în marja Summitului Mondial al Guvernelor
Summitul Mondial al Guvernelor 2026 a avut loc la Dubai în perioada 3-5 februarie, sub titlul: „Modelarea guvernelor viitorului”. Summitul reunește în mod tradițional guverne, organizații internaționale, experți internaționali de renume și reprezentanți de marcă ai sectorului privat. Evenimentul promovează cooperarea internațională, identifică soluții inovatoare pentru provocările viitoare și împuternicește următoarea generație de guverne. Republica Moldova a participat la Summitul Mondial al Guvernelor, fiind reprezentată de ministrul Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin. Participarea la summit este de o importanță deosebită pentru Republica Moldova, deoarece îi permite să se angajeze în dialogul internațional și să-și extindă experiența de interacțiune și cooperare, ceea ce este extrem de important în contextul global actual, caracterizat de transformare și inovare accelerate.
3. Vizita delegației Venice Commission în Republica Moldova (4–5 februarie 2026)
O delegație a Comisiei de la Veneția a sosit la Chișinău pentru a discuta cu autoritățile moldovene modificări legislative menite să consolideze lupta împotriva corupției electorale. Vizita și schimbul de opinii cu diferite instituții de stat și organizații din societatea civilă reflectă importanța cooperării juridico-instituționale cu organisme europene pentru consolidarea statului de drept. Delegația a avut un amplu schimb de opinii cu președintele Parlamentului, cu membrii Comisiei juridice, numiri și imunități – inclusiv reprezentanți ai majorității și ai opoziției –, precum și cu reprezentanți ai Consiliul Superior al Magistraturii și ai Curtea Constituțională a Republicii Moldova. Discuțiile au inclus, de asemenea, consilierul prezidențial în domeniul justiției, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova, reprezentanți ai procuraturii și ai instanțelor judecătorești, Centrul Național Anticorupție, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, precum și membri ai societății civile și ai organizațiilor internaționale prezente în Republica Moldova. Proiectul de Opinie urma să fie supus spre adoptare în cadrul celei de-a 146-a Sesiuni Plenare a Comisia de la Veneția, programată pentru 6–7 martie 2026.
4. Prima vizită officială a premierului Alexandru Munteanu în Ucraina
Prima vizită de lucru a premierului Alexandru Munteanu în Ucraina vecină a fost o confirmare a solidarității și respectului noului guvern moldovean față de poporul ucrainean care luptă pentru independență și libertate. Angajamentul față de un dialog activ cu Ucraina este unul dintre obiectivele strategice în contextul integrării europene a celor două state. Programul vizitei include discuții cu partenerii ucraineni pe tema parcursului european al Republicii Moldova, consolidarea cooperării bilaterale și securitatea regională. În timpul vizitei, au fost semnate acorduri între Republica Moldova și Ucraina care sunt de interes reciproc și vor facilita o cooperare bilaterală mai strânsă în interesul cetățenilor ambelor țări. Mai exact:
– Acordul dintre Republica Moldova și Ucraina privind cooperarea în domeniul repatrierii copiilor neînsoțiți la locul habitual de trai al acestora. Documentul va permite agențiilor guvernamentale să acționeze mai rapid și va asigura interacțiunea directă între instituțiile competente, în conformitate cu standardele internaționale pentru protecția drepturilor copilului.
– Un protocol care facilitează crearea punctului de trecere a frontierei auto Cosăuți -Yampil dintre Republica Moldova și Ucraina, cu statut de punct de trecere deschis traficului internațional. Un pod peste râul Nistru va fi construit între localitățile Cosăuți -Yampil, simplificând trecerea frontierei pentru locuitorii din regiune și transportatori.
– Un document privind dreptul la muncă remunerată pentru membrii de familie ai angajaților misiunilor diplomatice și consulare. Aceștia vor putea desfășura activități profesionale în țara gazdă pe durata misiunii lor diplomatice, în funcție de calificările lor.
5. Participarea la Munich Security Conference
Munich Security Conference rămâne una dintre cele mai importante platforme internaționale pentru dialog și coordonare în domeniul securității regionale și globale. Republica Moldova a fost reprezentată la Conferința de Securitate de la München, care a avut loc pe data de 13-15 februarie 2026 de o delegație condusă de președinta Maia Sandu și de membri ai Guvernului, unde a subliniat importanța securității regionale și cooperării internaționale pentru apărarea suveranității. În cadrul conferinței, oficialii moldoveni au avut discuții bilaterale privind securitatea comunitară, cooperarea cu partenerii occidentali și contracararea amenințărilor hibride.
Participarea Republicii Moldova la acest forum reconfirmă implicarea activă a țării în dialogul internațional privind securitatea. Evenimentul oferă o oportunitate relevantă de a interacționa direct cu lideri globali pe teme ce vizează protecția cetățenilor și menținerea stabilității regionale, precum și de a promova politici strategice coordonate care consolidează poziția Moldovei ca actor responsabil și predictibil în regiune.
6. Întrevederea Președintei Maia Sandu cu senatori americani
Șefa statului, Maia Sandu, a avut o întrevedere cu o delegație a Senatul Statelor Unite ale Americii, condusă de senatoarea Jeanne Shaheen. Din delegație au făcut parte și senatorii Richard Blumenthal, Sheldon Whitehouse și Chris Coons.
Discuțiile au vizat consolidarea cooperării bilaterale, evoluțiile de securitate din regiune și eforturile Republicii Moldova de a-și întări reziliența și de a avansa pe calea integrării europene.
Președinta a mulțumit pentru sprijinul constant acordat de Statele Unite, inclusiv prin investiții în securitatea națională și în sectorul energetic. De asemenea, interlocutorii au analizat situația din Ucraina și au subliniat necesitatea intensificării măsurilor economice restrictive împotriva Federației Ruse pentru a contribui la încheierea războiului.
7. Discuție la Dublin despre agenda europeană a Republicii Moldova
Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, pe data de 17 februarie a efectuat o vizită de lucru în Irlanda. La Dublin, oficiala a participat la masa rotundă cu tema „De la stat candidat la stat membru al UE. Moldova, extinderea UE și pașii următori”, organizată de Institutul pentru Afaceri Europene și Internaționale, în prezența analiștilor politici, reprezentanților mediului academic și experților societății civile irlandeze. În cadrul discuțiilor, viceprim-ministra a prezentat stadiul actual al negocierilor de aderare, modul în care autoritățile gestionează simultan implementarea reformelor interne și provocările existente, precum și prioritățile stabilite pentru acest an pe agenda europeană. Totodată, Cristina Gherasimov a subliniat că modelul Irlandei în materie de dezvoltare economică, atragere a investițiilor și creștere a nivelului de trai constituie o experiență valoroasă din care Republica Moldova poate prelua bune practici. Aceasta extinde reprezentarea Republicii Moldova în țările UE și planurile sale de a avansa pe calea europeană. Modelul irlandez în ceea ce privește dezvoltarea economică, atragerea investițiilor și îmbunătățirea nivelului de trai este o experiență valoroasă din care Republica Moldova poate adopta cele mai bune practici.
8. Moldova exploră cooperarea parlamentară cu Kazahstan
Posibilitățile de extindere a cooperării interparlamentare dintre Republica Kazahstan și Republica Moldova au fost discutate la 18 februarie 2026. Ambasadorul Kazahstanului în Republica Moldova, Almat Aidarbekov, și vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova, Doina Gherman, au avut o ședință comună, în cadrul căreia părțile au reafirmat dezvoltarea stabilă a relațiilor bilaterale și angajamentul lor pentru aprofundarea dialogului interparlamentar. În cadrul discuțiilor, au fost prezentate realizările Kazahstanului în diplomația internațională și indicatorii cheie ai dezvoltării socio-economice pentru anul 2025. O atenție deosebită a fost acordată rezultatelor reformelor realizate în Kazahstan la inițiativa președintelui Kassym-Jomart Tokayev.
Vicepreședinta Parlamentului Republicii Moldova, Doina Gherman, a subliniat prioritățile de dezvoltare ale țării, printre care integrarea europeană, politica externă, securitatea și apărarea, creșterea economică, reziliența energetică, combaterea schimbărilor climatice, extinderea protecției sociale și implicarea diasporei. A fost subliniat interesul Moldovei pentru aprofundarea relațiilor bilaterale și disponibilitatea sa de a explora noi domenii de cooperare reciproc avantajoase. Ambele părți și-au reafirmat angajamentul de a consolida cooperarea Kazahstan–Moldova, subliniind necesitatea unui dialog politic regulat și a intensificării contactelor interparlamentare.
9. Alianţa Cibernetică pentru Rezilienţă Regională – un nou cadru de cooperare strategică între Romania, Ucraina și Moldova
România,Ucraina şi Moldova au semnat vineri un Memorandum de înţelegere trilateral privind înfiinţarea Alianţei Cibernetice pentru Rezilienţă Regională, care are scopul de a consolida rezilienţa împotriva ameninţărilor cibernetice şi a ameninţărilor hibride cu componentă cibernetică. Memorandumul a fost semnat 19 februarie 2026, în cadrul Forumului Internaţional de Rezilienţă Cibernetică de la Kiev, de către Centrul Naţional de Coordonare a Securităţii Cibernetice de pe lângă Consiliul Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei, Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică al României şi Agenţia de Securitate Cibernetică a Republicii Moldova. Scopul Alianţei este de a consolida rezilienţa împotriva ameninţărilor cibernetice şi a ameninţărilor hibride cu componentă cibernetică, prin cooperare strategică, schimb de cunoştinţe, tehnologii avansate, răspuns coordonat la incidente cibernetice transfrontaliere şi asistenţă reciprocă în protejarea valorilor democratice. Semnarea marchează nu doar un acord formal, ci începutul unei noi arhitecturi regionale de reziliență cibernetică în Europa, cu Alianța Cibernetică pentru Reziliență Regională drept element central.
10. Acțiuni de solidaritate cu Ucraina, în contextul împlinirii a patru ani de la declanșarea invaziei ruse la scară largă
Evenimentele de solidaritate desfășurate în capitala Republicii Moldova, dedicate celei de-a patra aniversări a războiului de amploare al Federației Ruse împotriva Ucrainei, au devenit un simbol al sprijinului și recunoștinței față de ucraineni pentru apărarea păcii și libertății. Președintele Republicii Moldova a publicat un mesaj special: “În zorii unei zile care a schimbat istoria, Ucraina a ales să reziste. Și a rămas în picioare. Dârzenia poporului ucrainean este o lumină pentru întreaga lume liberă. Ne înclinăm în fața memoriei celor care și-au pierdut viața în cei patru ani de război. Împărtășim durerea celor care au pierdut pe cineva drag. Purtăm în amintire suferința celor care au fost răniți sau au fugit din calea armelor. Nu uităm chinul prizonierilor de război torturați și umiliți în captivitate”.
Președintele Parlamentului Republicii Moldova a menționat în discursul său: “De patru ani – peste 1400 de zile – oamenii din Ucraina trăiesc în frig, în întuneric, departe de casă sau sub amenințarea bombelor. De patru ani, Ucraina luptă cu dârzenie pentru libertate, pentru țară, pentru viitor. Am condamnat agresiunea brutală a Federației Ruse încă din prima zi și rămânem fermi în sprijinul nostru pentru poporul ucrainean”.
În plus, reprezentanții parlamentarilor moldoveni au participat la evenimentele comemorative organizate la Kiev pentru a marca a patra aniversare a războiului. Între timp, Marcel Spatar, președintele Comisiei pentru Inițiative Umanitare, a participat la Sesiunea Specială a Forumului pentru Securitatea Mării Negre de la Odesa.
În noaptea de 24 februarie, clădirea Parlamentului Republicii Moldova a fost iluminată în culorile drapelului național ucrainean, ca semn de solidaritate cu această țară și de sprijin pentru poporul ucrainean. Proteste de solidaritate cu Ucraina au avut loc în aproape fiecare țară europeană.