Primăvara este asociată în mod tradițional cu reînnoirea și începutul unui nou ciclu de viață. De regulă, pentru politica externă a statelor, aceasta este o perioadă de intensificare a activității diplomatice. Pentru Republica Moldova, prima lună de primăvară s-a dovedit a fi una dificilă. Alarma ecologică după lovitura rusă asupra hidrocentralei de la Nistru, starea de urgență în domeniul energetic, noile incidente de încălcare a spațiului aerian al Moldovei – toate acestea nu pot să nu provoace o profundă îngrijorare cu privire la consecințele deteriorării situației în domeniul securității naționale și publice. În același timp, Republica Moldova continuă să depună eforturi în promovarea vectorului european, aprofundează contactele diplomatice și extinde cooperarea bilaterală cu țările care îi susțin aspirațiile europene.

Asociația pentru Politică Externă (APE) prezintă clasamentul principalelor evenimente ale politicii externe a Republicii Moldova din martie 2026.

  1. Moldova a declarat alertă de mediu pentru 15 zile în urma atacului Rusiei asupra hidrocentralei de la Nistru

Moldova a declarat o alertă de mediu pe fondul amenințărilor la adresa alimentării sale cu apă din cauza poluării râului Nistru în urma atacului Rusiei asupra unei centrale hidroelectrice din Ucraina. În urma atacului, volume semnificative de produse petroliere au fost deversate în râul Nistru, principala sursă de apă potabilă a Republicii Moldova, creând un risc grav pentru sănătatea publică, inclusiv intoxicații acute și posibile efecte cancerigene. Volumul total de produse petroliere deversate în râul Nistru depășește 1,5 tone, ceea ce reprezintă un risc grav și imediat pentru mediu, resursele de apă, biodiversitate, sănătatea publică, securitatea aprovizionării cu apă, precum și pentru interesele vitale ale statului și ale cetățenilor Republicii Moldova. Incidentul a provocat o criză ecologică majoră, afectând mediul, sănătatea publică și alimentarea cu apă într-o serie de așezări din regiunile nordice ale țării. Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o Declarație de condamnare a Federației Ruse pentru poluarea transfrontalieră a râului Nistru și prejudicierea securității aprovizionării cu apă și sănătății publice a populației Republicii Moldova.

  1. Ca urmare a atacurilor rusești din sudul Ucrainei și a deteriorării unei linii electrice esențiale, Moldova a declarat stare de urgență în sectorul energetic pentru 60 de zile

În contextul atacurilor militare ale Rusiei asupra infrastructurii din sudul Ucrainei care au dus la scoaterea din funcțiune a liniei electrice aeriene de 400 kV Vulcănești – Isaccea, autoritățile Republicii Moldova au decis să instituie stare de urgență în sectorul energetic. Decizia este fundamentată de analiza riscurilor, de necesitatea unor intervenții urgente pentru protejarea infrastructurii critice și mobilizarea resurselor suplimentare. Linia 400 kV Vulcănești-Isaccea este principala arteră de import din sistemul ENTSO-E – rețeaua europeană care coordonează operatorii sistemelor de transport al energiei electrice din Europa. Aceasta asigură în mod normal între 60% și 70% din consumul malului drept al Republicii Moldova. În acest context, declararea stării de urgență nu este doar o formalitate, dar un mecanism juridic care oferă pârghiile necesare pentru a preveni un prejudiciu masiv al sistemului energetic.

  1. Noi cazuri de încălcare a spațiului aerian al Moldovei

Poliția de frontieră a Moldovei a anunțat, pe 17 martie, că a descoperit resturi ale unei drone în sudul țării, într-un câmp din apropierea satului Tudora, la aproximativ 500 de metri de granița de stat cu Ucraina. Satul Tudora este situat lângă localitatea moldovenească Palanca, prin care trece singura cale terestră către sudul regiunii Odesa. În noaptea de 18 martie 2026, în zona punctului de trecere a frontierei Palanca, a fost înregistrată zborul unui aparat de zbor fără pilot de tip Shahed peste teritoriul Republicii Moldova. La 30 martie, Serviciul de operațiuni aeriene al Armatei Naționale a înregistrat o încălcare neautorizată a spațiului aerian al Republicii Moldova de către o aeronavă fără pilot de tip „Shahed”. Drona a traversat frontiera de stat dinspre localitatea Komarovka, regiunea Odesa (Ucraina), intrând pe teritoriul Republicii Moldova în zona localității Șipca. Aparatul de zbor fără pilot a fost monitorizat în timpul survolării mai multor localități, printre care Dubossari și Orhei, deplasându-se în direcția nord la o altitudine de aproximativ 1700 de metri și cu o viteză de circa 180 km/h. Autoritățile din Republica Moldova au transmis note de protest ambasadorului acreditat al Federației Ruse, subliniind că, deși dronele nu vizează direct Republica Moldova, traiectoriile lor, legate de atacurile asupra Ucrainei, creează un risc crescut pentru securitatea națională.

  1. Republica Moldova a lansat negocierile tehnice pe toate capitolele de aderare la Uniunea Europeană

Pe data de 17 martie Republica Moldova a făcut încă un pas concret pentru viitorul său European – au fost deschise negocierile tehnice și pentru ultimele trei grupuri de capitole de negociere: Competitivitate și creștere incluzivă, Agenda verde și conectivitate, precum și Resurse, agricultură și coeziune. Pentru cetățenii Republicii Moldova, aceste negocieri înseamnă schimbări reale: o economie mai puternică, investiții în drumuri și infrastructură modernă, un mediu mai curat, standarde alimentare mai sigure, educație mai bună și servicii publice de calitate. Faptul că Moldova area astăzi negocieri pe toate cele 33 de capitole este o recunoaștere a muncii depuse în ultimii ani, a încrederii pe care partenerii europeni o au în Moldova și în oamenii ei, precum și un progres decisiv în direcția obiectivului său strategic de aderare la Uniunea Europeană.

  1. Întrevederi ale președintei M. Sandu cu conducerea de vârf a Republicii Lituania în cadrul unei vizite oficiale la Vilnius

Șefa statului, Maia Sandu, a efectuaе, în perioada 10–11 martie 2026, o vizită oficială la Vilnius, la invitația Președintelui Republicii Lituania, Gitanas Nausėda cu ocazia celei de-a 36-a aniversări a restabilirii independenței Lituaniei față de Uniunea Sovietică. Agenda vizitei cuprinde întrevederi cu omologul lituanian, cu Prim-ministra Inga Ruginienė și cu Președintele Parlamentului, Juozas Olekas. Discuțiile au vizat parcursul european al Republicii Moldova, consolidarea securității și rezilienței în regiune. Lituania va continua să sprijine capacitățile de apărare ale Moldovei și va oferi asistență militară în valoare de 6 milioane de euro între 2026 și 2028. O atenție deosebită a fost acordată sprijinului continuu pentru Ucraina, precum și cooperării bilaterale, inclusiv oportunităților de investiții pentru companiile lituaniene în țara noastră. Șefa statului a avut și o întâlnire cu experți în domeniul relațiilor internaționale și afacerilor europene.

  1. Prima vizită oficială a unui șef de stat moldovean în Republica Slovacă

Președinta Maia Sandu a efectuat pe data de 26 martie prima vizită oficială a unui șef de stat moldovean în Republica Slovacă, la invitația Președintelui Peter Pellegrini. Vizita a marcat 33 de ani de relații diplomatice între cele două state și a deschis un nou capitol în cooperarea bilaterală — prin semnarea unor acorduri, desfășurarea forumului de afaceri moldo-slovac și reafirmarea sprijinului Bratislavei pe calea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. În cadrul vizitei au fost semnate trei instrumente bilaterale. Acordul privind securitatea socială și două Memorandumuri de Înțelegere: între Agenția de Investiții a Republicii Moldova și Agenția Slovacă pentru Dezvoltarea Investițiilor și Comerțului (SARIO), respectiv între Camerele de Comerț și Industrie ale celor două țări. Aceste instrumente creează cadrul instituțional pentru atragerea investițiilor slovace în Moldova și aprofundarea relațiilor comerciale bilaterale.

  1. Prioritățile de reintegrare ale Republicii Moldova au fost discutate la Bruxelles

În timpul unei vizite la Bruxelles ]n perioada 12-13 martie 2026, viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, s-a întâlnit cu comisarul european pentru extindere, Marta Kos. Discuția s-a concentrat pe posibilitățile unei soluționări transnistrene, politica de reintegrare și cooperarea Chișinăului cu Uniunea Europeană în contextul procesului de integrare europeană. Viceprim-ministrul a pus un accent deosebit pe pașii consecvenți întreprinși de Chișinău pentru eliminarea barierelor existente și restabilirea unui spațiu național unificat în domeniile economiei, politicii sociale, educației, energiei și sistemului fiscal. În cadrul discuțiilor, viceprim-ministrul Valeriu Chiveri a prezentat și cele mai recente evoluții privind procesul de reglementare transnistreană, inclusiv dinamica dialogului la nivelul reprezentanților politici și al grupurilor de lucru sectoriale, precum și subiecte cheie de interes pentru cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului. În urma întâlnirii, părțile și-au confirmat disponibilitatea de a continua cooperarea pentru avansarea procesului de reintegrare, ținând cont de suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova.

  1. Întrevederea șefei statului cu delegația Comisiilor pentru afaceri europene din statele baltice, nordice și Polonia

Președinta Maia Sandu a primit pe data de 30 martie delegația comună a Comisiilor pentru afaceri europene din Estonia, Letonia, Lituania, Suedia, Finlanda și Polonia, aflată într-o vizită de lucru la Chișinău. Discuțiile au vizat prioritățile și evoluțiile ce țin de integrarea europeană a Republicii Moldova, precum și situația de securitate din regiune. Un subiect important în cadrul întrevederii s-a referit la necesitatea de a menține sprijinul pentru Ucraina pe agenda internațională.

Сele două părți au subliniat importanța continuării și consolidării eforturilor în sfera justiției, precum și în domeniul securității, inclusiv prin intensificarea acțiunilor de combatere a manipulării informației. Șefa statului a reiterat angajamentul ca reformele în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană să avanseze într-un ritm accelerat, astfel încât să livreze rezultate concrete și să răspundă pe deplin așteptărilor cetățenilor.

  1. A treia ediție a Conferinței privind securitatea în regiunea Mării Negre, sub egida Platformei Internaționale Crimeea, a avut loc în Republica Moldova

La 23 martie, în capitala Moldovei a avut loc o conferință internațională la care au participat delegații din peste 30 de state, reprezentanți ai organizațiilor internaționale, ai mediului de afaceri, ai societății civile și ai mediului academic, pentru a discuta problemele de securitate din regiunea Mării Negre. În contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al consecințelor pe care acesta le are asupra situației de securitate din regiunea Mării Negre și a Mării Azov, discuțiile s-au axat pe strategiile de securitate regională, libertatea navigației, impactul asupra infrastructurii critice, importanței cooperării regionale, lecțiilor învățate, precum și elaborării de recomandări practice privind consolidarea securității regionale și a rezilienței regiunii la noile provocări și amenințări. Evenimentul a fost organizat în comun de ministerele afacerilor externe și apărării din Republica Moldova și Ucraina, cu sprijinul Uniunii Europene.

  1. Guvernul Moldovei a aprobat ieșirea din CSI

Moldova a demarat procedura de ieșire definitivă din organele statutare ale Comunității Statelor Independente (CSI). În cadrul ședinței din 11 martie, guvernul a aprobat denunțarea documentelor de bază — acordul privind crearea Comunității, protocolul la acesta și statutul. Proiectele de legi aprobate vor fi prezentate de guvern în parlament pentru examinare și votare. În cazul aprobării de către parlament, proiectul de lege va fi trimis spre semnare președintei Maia Sandu.