Consecințele războiului din Ucraina devin din ce în ce mai vizibile pentru Moldova. Pe lângă faptul că numărul acestora crește, trebuie să ne confruntăm cu diverse forme de manifestare a acestora. Un nou atac al Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei a provocat o poluare pe scară largă a râului Nistru. În urma scurgerii de produse petroliere după lovitura Rusiei asupra centralei hidroelectrice de la Novodneстровsk, s-a produs o scurgere de peste 1,5 tone de ulei tehnic. În țară a fost declarată alertă ecologică sau, așa-numitul, regim de alertă ecologică, care a reprezentat o necesitate obiectivă pentru mobilizarea instituțiilor responsabile și declanșarea mecanismelor de reacție pentru limitarea consecințelor poluării și protejarea surselor de apă. Din cauza scurgerii de produse petroliere în Nistru, stațiile de captare a apei au fost oprite, iar aprovizionarea cu apă în nordul Moldovei a fost întreruptă. În plus, s-au înmulțit cazurile de încălcare a spațiului aerian, iar resturile de drone și rachete sunt descoperite din ce în ce mai des nu doar în zonele de frontieră ale Moldovei.
Detalii despre modul în care acționează autoritățile și ce se poate face pentru o mai bună coordonare a acțiunilor în situații de criză și pentru protejarea siguranței cetățenilor – într-un scurt comentariu al Nataliei Stercul, director executiv al Asociației de Politică Externă (APE).
Având în vedere că atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei sunt frecvente și că astfel de incidente se pot repeta, a devenit evidentă importanța consolidării capacității instituțiilor publice responsabile din Moldova, în special a Ministerului Mediului, Agenției pentru Protecția Mediului și a Resurselor de Apă, Inspecției Generale pentru Situații de Urgență și Agenției Naționale de Sănătate Publică. Armata Națională a Moldovei a fost, de asemenea, implicată în gestionarea crizei. În legătură cu poluarea râului Nistru, Guvernul a solicitat activarea mecanismului de protecție civilă al UE, iar partenerii europeni au întins încă o dată o mână de ajutor țării noastre. În același timp, a fost creat un stat major de criză, cu implicarea specialiștilor din instituțiile naționale ale statelor vecine. Practic, o mobilizare totală a eforturilor pentru prevenirea unei catastrofe ecologice în contextul unei turbulențe regionale în creștere.
Și deși s-a reușit evitarea stării de panică, totuși, întrebarea privind gravitatea consecințelor catastrofei ecologice pentru locuitorii Moldovei și a cui este vina pentru aceasta a devenit una dintre temele centrale de discuție în rândul populației țării la începutul primăverii acestui an. În timp ce autoritățile competente se ocupau de remedierea problemei, iubitorii de polemici au discutat intens situația creată. Nu a lipsit nici politizarea evenimentului, însoțită de o nouă rundă de atacuri de dezinformare și acuzații la adresa Ucrainei, și nu a Rusiei, care lovește infrastructura energetică a Ucrainei.
Având în vedere cele întâmplate, șefa statului Maia Sandu a făcut declarații potrivit cărora Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru situația creată pe Nistru: „Atacul Rusiei asupra hidrocentralei Novodnestrovska din Ucraina a dus la deversarea de petrol în râul Nistru, amenințând aprovizionarea cu apă a Moldovei. Am declarat alertă ecologică și luăm măsuri pentru a ne proteja poporul. Rusia poartă întreaga responsabilitate”.
Încălcările spațiului aerian al Moldovei, care s-au înmulțit în ultima perioadă, precum și dronele căzute, resturile de drone și rachetele găsite pe teritoriul Republicii Moldova, constituie, de asemenea, una dintre manifestările vulnerabilității critice a Moldovei în contextul războiului din statul vecin. Reamintim că, de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, în Moldova au fost găsite cel puțin 16 drone și 9 rachete. Unele dintre aceste incidente au avut loc în apropierea localităților și au reprezentat o amenințare potențială pentru locuitorii din zonă. Și atâta timp cât Federația Rusă va continua să atace teritoriul țării vecine, acest lucru va reprezenta un pericol și va extinde limitele vulnerabilității Republicii Moldova.
În aceste condiții, intensificarea eforturilor de punere în aplicare a Strategiei naționale de reducere a riscurilor de dezastre până în 2030, menită să consolideze securitatea infrastructurii statului, să creeze sisteme eficiente de alertă timpurie și să protejeze obiectivele de importanță critică, este considerată esențială. Trebuie asigurată o coordonare strânsă între instituții și alinierea activităților la standardele europene. Acest lucru va contribui la creșterea eficienței reacției în situații de urgență. Tocmai de aceea, faptul că Moldova creează un sistem național de alertă în situații de urgență este considerat o măsură extrem de importantă, necesară pentru protejarea vieții și a siguranței cetățenilor în actuala situație regională extrem de turbulentă și greu de prevăzut.
