Asociația pentru Politică Externă (APE) prezintă topul evenimentelor-cheie din politica externă a Republicii Moldova în luna septembrie 2026.
În septembrie, politica externă a Republicii Moldova a fost axată pe consolidarea securității și integrarea instituțională în spațiul euroatlantic. Evenimentul-cheie pe arena internațională l-a constituit participarea Republicii Moldova la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU și la summitul „Platforma Crimeea”. Pe dimensiunea europeană, un moment de referință a fost anunțarea „foilor de parcurs” individuale, fapt ce a oferit procesului de negocieri un algoritm etapizat și clar. Caracterul sistemic al apropierii de Occident a fost reconfirmat și de lansarea elaborării noului Cadru de Cooperare al ONU pentru perioada 2028–2032, menit să subordoneze pe deplin proiectele internaționale din republică calendarului de aderare la Uniunea Europeană.
Vectorul securității regionale și al infrastructurii transfrontaliere în septembrie a căpătat un caracter pur aplicat, ca răspuns la incidentele tot mai frecvente în spațiul aerian al țării. Confruntându-se cu survolări și explozii ale unor noi modificări de drone în zonele de frontieră, Chișinăul a mobilizat operativ asistența externă de apărare, obținând din partea UE alocarea unui grant nerambursabil pentru achiziționarea unui sistem modern de rachete antiaeriene cu rază medie de acțiune. Acest pas a fost însoțit de actualizarea programelor de interacțiune cu NATO și de intensificarea măsurilor de control pe direcția transnistreană.
În raport cu malul stâng al Nistrului, autoritățile au aplicat instrumente de descurajare sincronă – diplomatică și fiscală – a influenței hibride, unde nota de protest adresată Moscovei din cauza alegerilor neautorizate în Duma de Stat a coincis cu introducerea noilor reguli de import și de percepere a TVA pentru mediul de afaceri transnistrean. Pe fundalul unei interconectări infrastructurale accelerate cu România prin proiectele TEN-T, rezultatele generale ale lunii au consemnat trecerea diplomației moldovenești la o protejare fermă a suveranității și la consolidarea subiectivității internaționale.
Moldova la a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU
În septembrie, agenda Moldovei în marginile Adunării Generale a fost axată pe protejarea suveranității, consolidarea legăturilor transatlantice și promovarea intereselor naționale pe trei direcții-cheie:
– Discursul prim-ministrului Moldovei la a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU
La 26 septembrie, șeful guvernului moldovean a vorbit la New York în cadrul dezbaterilor generale ale ONU. Accentul principal a fost pus pe reziliența Moldovei în fața unui război hibrid de amploare din partea Rusiei (pentru care Kremlinul, conform estimărilor Chișinăului, a cheltuit o sumă echivalentă cu aproape 2% din PIB-ul Moldovei). Vasile Tofan a declarat cu fermitate că integrarea europeană a devenit un proiect național ireversibil. De la tribuna ONU a fost lansată o cerere fermă privind retragerea completă și necondiționată a trupelor ruse din Transnistria și a fost exprimată o solidaritate necondiționată cu Ucraina. De asemenea, Moldova și-a înaintat oficial candidatura pentru funcția de președinte al celei de-a 82-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, demonstrând dorința de a participa la formarea agendei globale.
– Participarea Moldovei la cel de-al 6-lea summit al „Platformei Crimeea”
La 24 septembrie, în marginile sesiunii Adunării Generale a ONU de la New York, vicepremierul, ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi, a participat activ la cel de-al șaselea summit al Platformei Internaționale „Crimeea”. Șeful diplomației moldovenești a reconfirmat poziția principială și lipsită de ambiguitate a Chișinăului: Moldova susține cu fermitate suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în granițele sale recunoscute internațional, inclusiv Crimeea. În discursul său, Popșoi a condamnat dur agresiunea rusă și a menționat că consecințele acesteia lovesc direct în securitatea energetică, alimentară și economică a întregii Europe, inclusiv a Moldovei. În urma summitului, Moldova a sprijinit oficial Declarația Comună a participanților, confirmânduși disponibilitatea de a continua acordarea de asistență umanitară, primirea refugiaților și asigurarea coridoarelor de tranzit pentru exportul de cereale ucrainene.
– Sincronizarea proiectelor ONU cu obiectivele de integrare europeană a Republicii Moldova în cadrul Cadrului de Cooperare pentru 2028–2032
În marginile sesiunii, prim-ministrul Moldovei, Vasile Tofan, a avut o întrevedere cu Secretarul General al ONU, António Guterres. Partea moldovenească a apreciat înalt asistența organizației în reformarea justiției și a administrației publice și a discutat despre elaborarea noului Cadru de Cooperare pentru perioada 2028–2032, care va sincroniza proiectele ONU cu obiectivele de integrare europeană ale Moldovei. Acest ciclu programatic servește ca un motor suplimentar pentru modernizarea internă și sporirea subiectivității geopolitice a Chișinăului pe arena internațională.
Vizita de lucru a vicepremierului Mihai Popșoi în Canada (Toronto)
În perioada 27–28 septembrie, ministrul afacerilor externe al Moldovei a efectuat o vizită strategică în Canada, unde a purtat negocieri bilaterale cu ministrul afacerilor externe al Canadei, Anita Anand. Părțile s-au concentrat pe parteneriatul comercial-economic și investițional, discutând totodată aplicarea practică a Acordului privind securitatea socială, semnat anterior, care va permite cetățenilor ambelor țări să-și cumuleze stagiul de cotizare pentru calcularea pensiilor. Chișinăul a finalizat deja procedura de ratificare și coordonează cu Ottawa ultimii pași pentru intrarea în vigoare a documentului.
În Canada, Mihai Popșoi a participat la conferința ministerială „Căile spre pace” (Pathways to Peace), unde șeful diplomației moldovenești a susținut un discurs special dedicat mecanismelor de returnare și protecție a copiilor ucraineni deportați, a prizonierilor de război și a civililor deținuți. Continuând cursul de diversificare a relațiilor externe, Mihai Popșoi a semnat la New York acordul oficial privind stabilirea relațiilor diplomatice între Republica Moldova și Republica Togoleză (Togo), fapt ce deschide noi canale de cooperare în cadrul instituțiilor internaționale.
Creșterea numărului de încălcări ale spațiului aerian al Moldovei
În septembrie 2026, problemele privind protecția suveranității naționale și consolidarea capacității de apărare au trecut pe prim-plan în legătură cu riscurile continue generate de acțiunile militare din Ucraina vecină. Ministerul Apărării și Ministerul Afacerilor Interne ale Moldovei au publicat date actualizate privind securitatea frontierelor aeriane. Conform comunicatelor oficiale, de la începutul acțiunilor militare pe scară largă în regiune, spațiul aerian al Republicii Moldova a fost traversat în total de 81 de obiecte zburătoare (inclusiv incidentele recente). În această statistică sunt incluse atât rachete de croazieră, cât și vehicule aeriene fără pilot (de tip „Shahed”/„Geran” sau drone-momeală).
Autoritățile de apărare au recunoscut că nu toate aparatele de zbor reușesc să fie detectate la timp. Radarele actuale aflate în dotarea Armatei Naționale (inclusiv radarul francez GM200 achiziționat anterior) sunt optimizate pentru detectarea rachetelor balistice și de croazieră mari, la altitudini mari. Cu toate acestea, dronele de dimensiuni mici, fabricate din materiale compozite și care zboară la altitudini extrem de mici, rămân adesea „invizibile” pentru sistemele radar. Detectarea unor astfel de obiecte în luna septembrie s-a produs preponderent în baza declarațiilor locuitorilor din localitățile de frontieră.
O provocare serioasă pentru securitate a devenit apariția unor noi modificări tehnologice ale dronelor. Astfel, la 24 septembrie, în raionul Florești, în apropierea satului Cernița, a fost depistată o dronă rusească de tip „Gerbera”. Potrivit datelor Inspectoratului General al Poliției, acesta este primul caz de depistare a unui aparat de acest tip pe teritoriul Moldovei. O particularitate a acestei modificări o constituie prezența unei camere de bord. În timpul zborului, drona s-a lovit de un copac, s-a prăbușit la pământ și a explodat.
În plus, la 30 septembrie, pe fundalul unui atac masiv al Federației Ruse asupra infrastructurii ucrainene, granițele aeriene ale Moldovei au fost încălcate concomitent de trei drone. Autoritățile de apărare reiterează că nu toate aparatele de zbor reușesc să fie detectate la timp. Radarele actuale aflate în dotarea Armatei Naționale (inclusiv radarul francez GM200 achiziționat anterior) sunt optimizate pentru detectarea rachetelor balistice și de croazieră mari, la altitudini mari. Cu toate acestea, dronele de dimensiuni mici, fabricate din materiale compozite și care zboară la altitudini extrem de mici, rămân adesea „invizibile” pentru sistemele radar. Detectarea unor astfel de obiecte în luna septembrie s-a produs preponderent în baza declarațiilor locuitorilor din localitățile de frontieră.
Pentru închiderea operativă a vulnerabilităților și protejarea infrastructurii critice împotriva țintelor aeriene neautorizate, Bruxelles-ul a acordat Chișinăului un sprijin direct fără precedent. În cadrul Instrumentului European pentru Pace (EPF), Ministerul Apărării al Republicii Moldova a primit din partea Uniunii Europene un grant nerambursabil în valoare de 120 de milioane de euro.
Aceste fonduri sunt destinate oficial achiziționării unui sistem modern de rachete antiaeriene cu rază medie de acțiune, care va permite forțelor de apărare aeriană să intercepteze atât ținte balistice complexe, cât și drone de atac de dimensiuni mici.
Divergențe diplomatice în lipsa consensului privind regiunea transnistreană
În septembrie 2026, relațiile dintre Chișinău și Tiraspol, precum și dialogul bilateral cu Moscova, au intrat într-o fază de noi divergențe diplomatice. Cauza a constituit-o acțiunile neautorizate de pe malul stâng al Nistrului și noile măsuri economice ale autorităților centrale. Printre acestea se numără:
– Situația controversată privind alegerile în Duma de Stat a Federației Ruse
Sursa principală de tensiune politică a fost decizia structurilor transnistrene de a deschide pe teritoriul aflat sub controlul lor 16 secții de votare pentru alegerile în Duma de Stat a Federației Ruse, contrar poziției oficiale a Chișinăului. Autoritățile au permis organizarea votului exclusiv pe teritoriul Ambasadei Federației Ruse la Chișinău, declarând că organizarea secțiilor neautorizate reprezintă o sfidare directă la adresa suveranității și integrității teritoriale a țării.
– Nota de protest înmânată ambasadorului rus
În legătură cu cele întâmplate, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova l-a convocat pe ambasadorul Federației Ruse, Oleg Ozerov, și i-a înmânat o notă oficială de protest. Autoritățile diplomatice moldovenești au condamnat ferm acțiunile Moscovei și Tiraspolului, calificându-le drept o ingerință în afacerile interne ale unui stat suveran. Chișinăul oficial a subliniat că desfășurarea proceselor electorale de către un alt stat în regiunea transnistreană nu produce efecte juridice și îndepărtează perspectivele unei reglementări pașnice a conflictului.
– Armonizarea legislației fiscale și noile reguli financiare
În paralel cu disputele diplomatice, de la 1 septembrie 2026 au intrat în vigoare noile reguli de reglementare fiscală pentru agenții economici din regiunea transnistreană. În cadrul integrării treptate a malului stâng în spațiul economic unic al Republicii Moldova, au fost implementate mecanisme modificate de percepere a TVA și a accizelor pentru primele 11 categorii de mărfuri, inclusiv alcool, tutun și automobile. Chișinăul a calificat acest pas drept o etapă necesară pentru crearea unor condiții echitabile de activitate antreprenorială, în timp ce Tiraspolul a acuzat tradițional autoritățile centrale de „blocadă economică”.
Noile foi de parcurs de la Comisia Europeană și integrarea cu UE
Luna septembrie 2026 a fost marcată de trecerea dialogului strategic dintre Chișinău și Bruxelles la un nivel calitativ nou, susținut de inițiative în domeniul reformelor instituționale, al economiei și al securității paneuropene.
– Noile foi de parcurs de la Comisia Europeană
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a confirmat în discursul său anual că viitorul Moldovei este în UE și a anunțat pregătirea în viitorul apropiat a unor „foi de parcurs” speciale pentru țările candidate care au înregistrat cele mai mari progrese. Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a salutat această declarație, menționând că obținerea unui astfel de plan etapizat va oferi procesului de reforme mai multă claritate și predictibilitate.
– Planul de creștere economică cu Bruxelles-ul
Pe parcursul lunii, s-au desfășurat negocieri active privind lansarea practică a Planului de creștere economică, agreat cu Comisia Europeană. Acest program include reforma administrației publice, diversificarea sectorului energetic și transformarea digitală, fapte care deschid direct Moldovei accesul la fonduri europene de amploare. Eficiența reformelor în cadrul acestui mecanism este monitorizată în cadrul ședințelor comune ale Comitetului de Monitorizare, de deciziile căruia depind plățile ulterioare de granturi și investiții.
Parteneriatul strategic cu România și proiectele transfrontaliere
În septembrie 2026, vectorul-cheie al cooperării bilaterale dintre Chișinău și București a fost reprezentat de o actualizare de proporții a cadrului normativ pentru dezvoltarea accelerată a logisticii transfrontaliere, integrarea coridoarelor de transport și sporirea securității economice a regiunii.
La 24 septembrie, Parlamentul Republicii Moldova a ratificat oficial noul acord cu România, semnat de părți în vara anului 2026. Documentul extinde cadrul de interacțiune în domeniul infrastructurii de transport și are drept scop conectarea deplină a rețelei rutiere a Moldovei la Rețeaua Trans-Europeană de Transport (TEN-T) prin integrarea cu autostrada românească A8 „Unirii” (Târgu Mureș – Iași – Ungheni). Pe termen lung, aceste obiective vor deveni parte a coridorului de tranzit Ungheni – Chișinău – Odessa.
Documentul actualizat repartizează clar sarcina financiară pentru obiectivul-cheie – podul rutier de frontieră peste râul Prut. Guvernul României își asumă volumul principal al investițiilor, în valoare de aproximativ 5 de milioane de euro. Din aceste fonduri, Bucureștiul va finanța integral edificarea podului propriu-zis, a punctului vamal pe partea sa, precum și construcția a 4,7 km de autostradă adiacentă și a terminalului logistic intermodal feroviar „Berești” pe teritoriul Moldovei. La rândul său, Chișinăul alocă 5 milioane de euro pentru construcția unui tronson de drum de jumătate de kilometru, destinat să conecteze culeea noului pod cu traseul național R16.
Pe lângă construcția capitală, acordul pune temelia juridică pentru implementarea mecanismelor de control coordonat la frontieră. Acest fapt va permite reducerea semnificativă a timpului de perfectare a procedurilor vamale, va fluidiza fluxurile comerciale dintre state și va minimiza cozile în punctele comune de trecere a frontierei
Participarea Moldovei la cel de-al 22-lea Summit European de la Salzburg
La sfârșitul lunii septembrie, Biroul pentru Integrare Europeană al Moldovei a impulsionat dialogul direct cu instituțiile europene și statele membre ale UE în marginile unei importante platforme internaționale de discuții din Austria.
La 28 septembrie, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a participat la cel de-al 22-lea Summit European de la Salzburg, organizat de Institutul Regiunilor Europene. În discursul său, șefa Biroului a subliniat reziliența sporită a republicii în fața crizelor actuale și a evidențiat contribuția practică pe care Moldova o poate aduce la consolidarea și stabilitatea unei Uniuni Europene reînnoite.
Părțile au discutat în detaliu progresul actual al Chișinăului în procesul de negocieri și etapele următoare ale apropierii de UE. Gherasimov a dat asigurări partenerilor că Moldova continuă să-și îndeplinească cu responsabilitate angajamentele asumate, pentru a fi pe deplin pregătită în momentul aderării oficiale.
Negocierile cu conducerea NATO și modernizarea sectorului de apărare
La sfârșitul lunii septembrie, Chișinăul a desfășurat o etapă importantă de negocieri cu Alianța Nord-Atlantică, axată pe creșterea rezilienței naționale și modernizarea instituțiilor de forță ale țării în cadrul unor programe de sprijin pe termen lung.
La 22 septembrie, secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe, Valeriu Mija, a avut o întrevedere cu șeful Direcției cooperare în domeniul apărării și securității din cadrul Secretariatului Internațional al NATO, Piers Cazalet, în marginile vizitei acestuia la Chișinău. Părțile au discutat în detaliu mersul implementării Programului de Parteneriat Adaptat Individual (ITPP) pentru anii 2025–2028, concentrându-se pe consolidarea capacităților instituționale ale organelor de securitate în fața amenințărilor regionale actuale. Informații suplimentare despre stadiul cooperării și programele comune sunt disponibile pe portalul oficial al Oficiului de Legătură NATO în Republica Moldova.
O atenție deosebită în cadrul dialogului a fost acordată evaluării proiectelor curente din cadrul pachetului de asistență DCB (Consolidarea Capacităților de Apărare), precum și planificării pașilor comuni pentru anul 2027. Partea moldovenească a exprimat recunoștință pentru sprijinul tehnic și sub formă de granturi oferit de alianță, care contribuie direct la dezvoltarea capacităților operative și la consolidarea bazei materiale a instituției de apărare a țării.
Lansarea Comitetului Consultativ Comun al Regiunilor UE și Republica Moldova
La mijlocul lunii septembrie, agenda externă a Chișinăului în domeniul integrării europene a cunoscut o nouă dezvoltare instituțională, menită să conecteze direct autoritățile locale din Moldova la instituțiile europene. Astfel, la 15 septembrie, la Chișinău a avut loc prima ședință de lucru a Comitetului Consultativ Comun între Comitetul Regiunilor al UE și Republica Moldova. Acest organism, creat în baza deciziei din luna mai a Consiliului de Asociere RM–UE, este menit să asigure un dialog permanent și un schimb de experiență între conducătorii orașelor și satelor din Moldova și colegii lor din statele Uniunii Europene pentru adaptarea la standardele europene de guvernanță.
În cadrul deschiderii platformei, președinta Maia Sandu a subliniat că dezvoltarea țării depinde în mod direct de crearea unor administrații locale puternice și eficiente. Șefa statului a îndemnat primarii să utilizeze activ noul instrument pentru preluarea celor mai bune practici europene și consolidarea pozițiilor Moldovei la Bruxelles. Președinta a pus un accent deosebit pe importanța reformei administrației publice și pe mecanismele de amalgamare voluntară a localităților, fapt ce sporește semnificativ șansele comunităților locale de a atrage finanțări directe și țintite din fondurile UE.
Negocierile MAE cu PNUD privind Programul de Țară pentru anii 2028–2032
La 17 septembrie, secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe, Corina Călugăru, a avut o întrevedere oficială cu reprezentanta rezidentă a Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în Republica Moldova, Daniela Gasparikova, pentru a detalia mecanismele de asistență pe termen lung destinate reformelor naționale cheie. Părțile au apreciat înalt proiectele comune curente, axate pe consolidarea securității cibernetice a MAE, creșterea rezilienței instituționale a organelor de stat, dezvoltarea economiei verzi, eficiența energetică și integrarea socială a refugiaților, detaliile oficiale fiind disponibile pe pagina Ministerului Afacerilor Externe.
Tema principală a dialogului a fost lansarea procesului de elaborare a viitorului Program de Țară PNUD-Moldova pentru perioada 2028–2032. A fost realizat un prim schimb substanțial de opinii privind direcțiile cheie care vor forma baza acestui document strategic extrem de important. Noul program va fi orientat în totalitate spre sprijinirea practică a agendei naționale de reforme, avansarea către Obiectivele de Dezvoltare Durabilă și accelerarea integrării europene a Republicii Moldova.
