Cooperarea dintre Republica Moldova și Fondul Monetar Internațional (FMI) – ce presupune aceasta astăzi? În centrul atenției acestui material analitic se află provocările macroeconomice și fiscale actuale cu care se confruntă Moldova, inclusiv deficitul bugetului de stat, criza energetică și încetinirea ritmului de creștere economică. Analiza este realizată prin prisma actualei vizite din octombrie a misiunii FMI în Moldova, menită să evalueze reziliența politicilor publice în fața noilor șocuri regionale. O atenție deosebită este acordată semnificației de politică externă a parteneriatului; în special, se fundamentează de ce respectarea angajamentelor financiare asumate față de FMI reprezintă un semnal strategic privind predictibilitatea Moldovei pentru Uniunea Europeană și o condiție obligatorie pentru obținerea asistenței macrofinanciare. Sunt trasate etapele practice necesare pentru reformele structurale, a căror implementare va predetermina stabilitatea macroeconomică și ritmul de integrare europeană a țării.
Scurt istoric al stabilirii și dezvoltării cooperării
Istoria relațiilor dintre Republica Moldova și Fondul Monetar Internațional (FMI) a început în august 1992, când statul se afla într-un colaps economic profund și într-o hiperinflație devastatoare. Principala realizare istorică a etapei inițiale de cooperare a fost introducerea monedei naționale. Sub controlul strict al fondului, s-a reușit stoparea inflației și lansarea mecanismelor de piață de bază: privatizarea și liberalizarea prețurilor.
Perioada de interacțiune a Moldovei cu FMI din 2001 până în 2020 poate fi numită turbulentă, deoarece relațiile au evoluat sinuos. Programele de finanțare au fost înghețate în repetate rânduri din cauza deciziilor populiste ale guvernelor succesive, a lipsei de voință în reformarea sistemului judiciar și a scandalurilor majore de corupție, inclusiv „furtul miliardului” din sistemul bancar în 2014, care a subminat pentru mult timp încrederea partenerilor externi.
Trebuie remarcat faptul că subiectul FMI este puternic mitologizat în Moldova. Forțele pro-kremlin și cele populiste promovează frecvent narativul despre o „robire financiară”, „guvernare externă” și „credite de jaf care vor fi delapidate”. Analfabetismul economic și dezinformarea devin un teren fertil pentru speculații geopolitice. În condițiile unui deficit de date obiective, societatea cade ușor pradă tendințelor de panică, ceea ce subminează stabilitatea internă și încetinește procesul de integrare europeană. Informarea corectă și proactivă a populației devine o chestiune de importanță primordială.
Intervalul de timp cuprins între anii 2020 și 2026 a devenit cel mai dinamic și critic din întreaga istorie de 34 de ani a interacțiunii Chișinăului cu fondul. Confruntându-se cu o serie de șocuri tectonice, Moldova și-a reconfigurat radical modelul de cooperare cu FMI. Astfel, în aprilie 2020, în punctul culminant al pandemiei de COVID-19, FMI a alocat Moldovei o asistență financiară dă urgență în valoare de 235 de milioane de dolari pentru acoperirea deficitului bugetar și susținerea sistemului medical. În decembrie 2021, după schimbarea conducerii politice a țării, a fost aprobat un nou program amplu de cooperare pe 40 de luni, în valoare totală de aproximativ 800 de milioane de dolari (mecanismele ECF/EFF).
Declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei a dus la o criză energetică de proporții și a aplicat o lovitură grea economiei Moldovei. Inflația în anul 2022 a crescut vertiginos până la 28,7%, iar PIB-ul a intrat în recesiune. FMI a reacționat prompt, majorând finanțarea programului, ceea ce a permis Băncii Naționale să mențină stabilitatea leului, iar guvernului — să lanseze fondul de compensații pentru populație. În această perioadă, FMI a acționat de facto în calitate de garant al supraviețuirii macrofinanciare a republicii.
Spre sfârșitul anului 2025, situația s-a complicat. În octombrie 2025, Republica Moldova a finalizat oficial programul de 40 de luni, care fusese semnat în decembrie 2021 și sprijinit financiar de FMI prin intermediul Mecanismului de creditare extinsă (ECF) și al Mecanismului de finanțare extinsă (EFF). Inițial, programul prevedea debursări în sumă de 558,3 milioane de dolari, însă ulterior accesul Moldovei la resurse a fost majorat până la aproape 800 de milioane de dolari. Cu toate acestea, Guvernul Moldovei nu a mai primit ultimele tranșe în valoare de 170 de milioane de dolari, acordul expirând înainte ca misiunile de evaluare ale Fondului să deblocheze aceste sume. Acest eșec de a accesa integral finanțarea, pus pe seama întârzierilor în implementarea unor reforme structurale rigide și a neîndeplinirii la timp a tuturor angajamentelor de guvernanță, a demonstrat că, în pofida sprijinului geopolitic masiv, FMI își menține exigența tehnocratică fermă
Rămânând fără un program financiar direct, dar având nevoie de un pilon de stabilitate pentru integrarea europeană, în mai 2026, Moldova a încheiat cu FMI un nou acord – programul PCI (Policy Coordination Instrument) pe o perioadă de 36 de luni. Specificul PCI constă în faptul că acesta nu prevede alocarea automată de credite. Scopul său este de a servi drept un „certificat de calitate” gratuit al reformelor pentru investitorii externi și de a coordona riguros politica fiscală.
Vizita misiunii FMI în Moldova în octombrie 2026
În perioada 21–28 octombrie 2026, la Chișinău, sub conducerea Alinei Iancu, se desfășoară lucrările unei noi misiuni a FMI. Aceasta a fost precedată de o etapă pregătitoare importantă: între 1 și 16 octombrie, în capitală a activat misiunea tehnică a fondului, care a elaborat un audit detaliat privind modernizarea administrării fiscale și combaterea economiei subterane. Rezultatele analizelor FMI au condus la o revizuire în scădere a prognozelor pentru Republica Moldova. Acestea vizează:
– încetinirea creșterii PIB – prognoza de creștere economică pentru anul 2026 este fixată la un nivel modest de 1,5%, iar pentru anul 2027 – a fost diminuată de la 3,2% la 2,3%;
– criza energetică și inflația: țara traversează o nouă etapă a crizei energetice, tarifele la gazele naturale crescând de 1,7 ori în perioada august-septembrie. De la sfârșitul lunii septembrie, în sectorul energetic este instituită starea de urgență. Inflația medie anuală este prognozată la un nivel de până la 8,1%.
– presiunea fiscal – deficitul bugetului de stat al Moldovei balansează la un nivel de circa 6% din PIB, în timp ce obiectivul pe termen lung al noului program PCI cere reducerea acestuia până la 3,5% către anul 2029.
Temele-cheie ale negocierilor în cadrul vizitei din octombrie a misiunii FMI în Moldova sunt: auditul riscurilor fiscale, pregătirea bugetului pentru perioada de iarnă și evaluarea volumului compensațiilor energetice direcționate pentru populație.
Ce înseamnă cooperarea cu FMI pentru Moldova astăzi?
În primul rând, o cooperare strânsă cu FMI reprezintă un semnal politic de încredere pentru Uniunea Europeană. Îndeplinirea cu succes a indicatorilor programului PCI al FMI este o condiție obligatorie pentru obținerea asistenței macrofinanciare din partea UE. Aprobarea recentă a amplului Plan de Creștere economică european, în valoare de 1,8 miliarde de euro, este direct legată de respectarea regulilor și normativelor FMI. Pe fundalul deschiderii primelor clustere oficiale de negociere cu UE, relațiile stabile cu fondul confirmă predictibilitatea Moldovei în calitate de candidat la aderarea la UE.
În plus, activitatea misiunii tehnice a FMI a demonstrat necesitatea reorientării focusului către extinderea bazei de impozitare (inclusiv reforma TVA și a impozitului pe venit), automatizarea proceselor și eliminarea zonelor „gri” din economie. Aceasta este singura cale de a corecta dezechilibrul structural în care importurile Moldovei domină critic în raport cu exporturile. În condițiile stării de urgență în sectorul energetic și ale unui deficit bugetar de 6% din PIB, Guvernul Moldovei va fi nevoit să implementeze parametri ficși ai indicatorilor-țintă. Acest lucru înseamnă, de asemenea, că sprijinul și compensațiile pentru perioada de iarnă vor fi strict direcționate către cele mai vulnerabile pături ale populației.
Principala perspectivă a actualului program PCI constă în pregătirea sistemului financiar al Moldovei pentru integrarea deplină în Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) și în armonizarea legislației naționale cu normele UE. Finalizarea cu succes a acestei etape va permite Moldovei să pretindă la noi linii de creditare destinate investițiilor, și nu doar stabilizării, din partea instituțiilor internaționale, ceea ce va reduce costul capitalului împrumutat pentru sectorul real al economiei și pentru proiectele de infrastructură.
Pentru ca interacțiunea cu FMI să aducă beneficii maxime și să nu conducă la înghețarea tranșelor, așa cum s-a întâmplat la sfârșitul anului 2025, autoritățile trebuie să își intensifice activitatea în trei direcții-cheie. În primul rând, Fondul insistă categoric pe protejarea autorității de reglementare împotriva ingerințelor politice și a tentativelor de ajustare a cursului de schimb valutar în favoarea campaniilor electorale. De asemenea, Moldova trebuie să consolideze controlul asupra investițiilor publice și să îmbunătățească calitatea prognozei bugetare. Deciziile privind acordarea de subsidii de urgență sau redistribuirea fondurilor trebuie luate pe baza unei analize fiscale profunde, și nu în baza unor decizii politice conjuncturele. În cele din urmă, FMI condiționează direct sustenabilitatea economică pe termen lung a Moldovei de curățarea sistemului judiciar. Fără crearea unor garanții solide pentru protecția drepturilor investitorilor și fără inevitabilitatea pedepsei pentru infracțiunile financiare, orice reforme fiscale vor produce doar un efect pe termen scurt. Cu alte cuvinte, capacitatea autorităților de a menține un echilibru între povara socială și disciplina fiscală rigidă va predetermina poziția țării pe arena internațională pentru următorii trei ani.
Opinia exprimată în acest material aparține autorului și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Asociației de Politică Externă.
