Invazia Rusiei în Ucraina a dus la condamnarea acțiunilor sale de către, practic, întreaga comunitate internațională și a provocat o reacție imediată, exprimată prin activarea mecanismelor de sancțiuni colective inițiate de țările occidentale, cărora li s-au alăturat numeroase state ale lumii. Dezvoltarea și introducerea de sancțiuni personale și sectoriale de către SUA, UE și alte state vizează izolarea Rusiei, slăbirea puterii sale politice, a dezvoltării sale militaro-industrială, economice și excluderea acesteia din procesele comerțului internațional.
Izolarea totală – perspectivă reală pentru Rusia
Acțiunile militare ale Rusiei pe teritoriul Ucrainei au devenit unul dintre cele mai fără precedent acte de agresiune din partea sa în ultima vreme. Astăzi putem observa declinul imaginii Rusiei. De fapt, aceasta devine o țară cu care „nimeni nu va da mâna” pe arena internațională. Ratingul președintelui Vladimir Putin și al cercului său este în scădere rapidă, nu numai în străinătate, dar și în interiorul Rusiei. Subminarea sprijinului acordat regimului Putin în societatea rusă ca urmare a sancțiunilor va crește pe măsura apropierii de colapsul economic, de scăderea semnificativă a producției, de instabilitatea pe piața financiară, scăderea PIB-ului și creșterea inflației. Cetăţenii Rusiei nu vor ierta autorităților reprimarea dură a protestelor paşnice împotriva operaţiunilor militare din Ucraina, închiderea posturilor de televiziune, posturilor radio ale opoziţiei, introducerea cenzurii, adoptarea de proiecte de lege care încalcă dreptul la libertatea de exprimare. Frica paralizează deja societatea rusă din interior, iar conștientizarea consecințelor izolării statului va crește rapid. Toate acestea vor duce la o înstrăinare și mai mare a societății de autoritățile ruse. Sărăcirea populației, creșterea fără precedent a nivelului de sărăcie, izolarea totală reprezintă o perspectivă reală pentru viitorul apropiat al Rusiei.
Aproape chiar din prima săptămână a războiului Rusiei împotriva Ucrainei, cursul de schimb al rublei ruse s-a diminuat semnificativ, acțiunile companiilor rusești au scăzut și au apărut restricții la tranzacțiile financiare. Companiile străine încetează să lucreze în Rusia și își închid unitățile de producție. Treptat, comunitatea mondială își consolidează eforturile și tot mai multe state susțin sancțiunile împotriva Rusiei. Astăzi, acestea nu sunt doar SUA și țările UE, dar și Canada, Japonia, Taiwan, Coreea de Sud, Singapore, Australia și altele.
Sancțiunile – de la bunuri personale la rachete
Într-o perioadă relativ scurtă de timp, au fost introduse 4 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei. Primul pachet a fost convenit imediat după ce Rusia a recunoscut republicile autoproclamate din Donețk și Lugansk ca entități statale independente. Al doilea, unul dintre cele mai dure din istorie, a urmat a doua zi după invadarea Ucrainei de către Rusia sub pretextul unei așa-zise operațiuni militare speciale de „demilitarizare” și „denazificare” a Ucrainei. Acesta a abordat sfera industriei militare și toate acele domenii care pot contribui la îmbunătățirea tehnologică a apărării ruse, menținerea armatei ruse, inclusiv restricții suplimentare la exportul de bunuri cu dublă utilizare. Aceste restricții au afectat Ministerul Rus al Apărării, serviciul de informații externe, complexele de rachete cosmice și elicoptere, precum și corporațiile producătoare de avioane. Al treilea pachet de sancțiuni comune din partea SUA, UE, Canadei și Regatului Unit a fost unul dintre cele mai mari și a afectat sectorul financiar, energetic, de transporturi și tehnologie, precum și politica de vize. Acest pachet a fost introdus pe 26 februarie și a prevăzut, de asemenea, înghețarea rezervelor Băncii Centrale a Federației Ruse în țările G7, restrângerea completă a programului „pașapoarte de aur” pentru investitorii din Rusia și deconectarea băncilor ruse de la sistemul SWIFT. Extrem de dureroase au fost sancțiunile pentru aviația rusă, industria aviației, transportatorii aerieni și operatorii de turism. Multe state și-au închis spațiul aerian pentru Rusia. Pe 9 martie, UE a anunțat un al patrulea pachet de sancțiuni, prin care a fost extinsă lista persoanelor cărora li se vor aplica sancțiuni personale, iar furnizarea de tehnologii pentru navigația maritimă și comunicațiile radio de asemenea au fost limitate. Personal, președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, și altor zeci de oficiali ai Kremlinului, oameni de afaceri, antreprenori, propagandiști, li s-a interzis intrarea în UE și SUA, iar bunurile lor au fost înghețate.
Țările UE iau în considerare și posibilitatea unui embargo asupra petrolului și gazelor împotriva Rusiei, propusă de SUA, deoarece restricțiile la importurile de țiței ar fi extrem de dureroase pentru Rusia. Această problemă a fost discutată în cadrul Summit-ului Liderilor UE, desfășurat la Versailles în perioada 10-11 martie, cu scopul de a dezvolta un plan care să vizeze reducerea dependenței de petrol și gaze în acest an și posibilitatea de a abandona complet importurile din Rusia în următorii câțiva ani. Germania, ca parte a sancțiunilor, a refuzat să certifice gazoductul Nord Stream 2 care ocolește Ucraina, dar s-a opus embargoului petrolului, deoarece în prezent nu există modalități alternative de a furniza Europei resurse energetice. La rândul său, Rusia a amenințat așa-numita „soluție oglindă” – impunerea unui embargo asupra pompării gazului prin gazoductul Nord Stream 1. Totodată, compania britanică de petrol și gaze Shell a anunțat retragerea din proiectele rusești și încetarea achizițiilor de țiței. Sancțiuni împotriva importului de petrol rusesc încă nu au fost introduse din cauza lipsei de coordonare a pozițiilor pe această temă.
Izolarea financiară a Rusiei
De asemenea, se iau măsuri pentru izolarea Federației Ruse de practic întregul sistem financiar internațional. Banca Mondială nu a creditat Rusia din 2014 după anexarea Crimeei, iar pentru Republica Belarus liniile de credit au fost suspendate după reprimarea violentă a protestelor în masă din 2020, cu toate că unele programe au rămas în continuare active. Acum, Banca Mondială își restrânge toate programele în Rusia și crește volumul de asistență pentru Ucraina.
Pe lângă aceasta, Rusia își va pierde toate avantajele aderării la Organizația Mondială a Comerțului. Produsele companiilor rusești nu se vor mai bucura de statutul de națiune cea mai favorizată. Sprijinul financiar al Rusiei de la Fondul Monetar Internațional va fi oprit. Printre structurile internaționale care au susținut sancțiunile s-a numărat și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), care a luat o serie de măsuri pentru a limita participarea Rusiei la această structură.
Politica de sancțiuni la adresa Rusiei nu a fost niciodată atât de dură, în ciuda faptului că multe subiecte ale politicii mondiale se află într-o stare de așa-numită „depresie geopolitică”, cauzată de înțelegerea că structura ordinii mondiale este în curs de revizuire și existentul status quo nu mai poate fi întors înapoi. Modificările viitoare vor afecta nu numai alinierea forțelor din regiunea Mării Negre, Europa de Sud-Est, alinierea forțelor politice în UE, ci și în regiunea Asia-Pacific. Invariabil pozițiile de conducere sunt încă atribuite Statelor Unite, care, de fapt, s-au dovedit din nou a fi „învingătorii” în lupta eternă dintre Est și Vest, indiferent de rezultatul războiului din Ucraina. Marea politică se construiește întotdeauna pe promovarea intereselor naționale prin strategii și tactici de politică externă, dar parte integrantă a acestora, în ciuda diferențelor de poziții, ar trebui să fie căutarea compromisurilor pentru menținerea păcii și securității. Rusia, însă, a ales să răspundă cu război, utilizând forța împotriva unui stat vecin și a unui „popor fratern”, care nu se va mai numi așa niciodată.
