Conform prognozelor principalilor experți și analiști mondiali, anul 2025 se anunța a fi unul deosebit de dificil. Atenția comunității internaționale a fost concentrată asupra schimbărilor de la Casa Albă și asupra transformărilor pe care acestea le-au generat în relațiile internaționale și în politica globală. Adaptarea forțată la noile realități ale vieții internaționale a afectat, în mod practic, toți actorii politicii mondiale. Cum a afectat redistribuirea echilibrului puterii principalele tendințe globale? Care sunt efectele fragmentării geo-economice? Cum au afectat schimbările care au loc în lume politica externă a Republicii Moldova?
Schimbările de la Casa Albă și impactul lor asupra arenei mondiale a politicii externe
Analiza retrospectivă a evenimentelor din anul recent încheiat permite concluzia că „Epoca de aur a Americii”, promisă de președintele SUA, nu s-a materializat încă, iar efectele de tip „șoc” ale politicilor de D. Trump pe plan intern și pe scena politicii externe au fost resimțite de numeroși actori. La nivel global se menține o stare de tensiune geopolitică, în pofida tentativelor de negociere, războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă, iar atenția comunității internaționale rămâne în continuare îndreptată spre Orientul Mijlociu și Africa de Nord, regiuni în care Statele Unite și-au consolidat prezența în anul 2025. Fragmentarea geoeconomică se manifestă cel mai pregnant prin revizuirea blocurilor comerciale și redistribuirea fluxurilor de bunuri. Ritmul creșterii economice mondiale a încetinit, iar politicile migraționale au devenit mai restrictive.
În Statele Unite, opiniile cu privire la politica promovată de D. Trump sunt profund divizate. Susținătorii săi sunt convinși că Partidul Republican va beneficia de sprijin electoral și va obține victoria la alegerile intermediare pentru Congresul SUA din 2026. Totuși, sondajele realizate de Fox News indică faptul că nu toți cetățenii americani sunt mult mai puțin optimiști. Astfel, 72% dintre respondenți evaluează negativ starea economiei SUA, 44% se plâng de deteriorarea situației financiare a populației, iar 58% consideră că atenția președintelui este concentrată asupra unor probleme îndepărtate de preocupările reale ale cetățenilor. Doar 38% dintre cei intervievați s-au exprimat favorabil față de politica economică a lui Trump.
În anul 2025 s-au accentuat dificultățile în relațiile dintre SUA și Uniunea Europeană în domeniul securității și apărării, inclusiv în ceea ce privește sprijinul acordat Ucrainei și parteneriatul strategic cu NATO, precum și divergențele legate de subvențiile pentru tehnologiile verzi și serviciile digitale. Manifestările protecționismului american au avut un impact negativ asupra activității economice și comerciale a companiilor europene, fapt ce a adâncit disputele comerciale dintre cele două părți.
Tensiunea comercială dintre SUA și China a constituit una dintre principalele caracteristici ale relațiilor economice internaționale pe parcursul întregului an. Un impact semnificativ asupra evoluțiilor economice globale l-a avut politica tarifară și eforturile Statelor Unite de a contracara influența economică a celei de-a doua economii a lumii. Drept urmare, în China se observă un declin al sectorului de producție, o creștere a ratei șomajului și, implicit, o amplificare a nemulțumirii populației.
Toate aceste evoluții au condus la încetinirea creșterii economice, la sporirea riscurilor inflaționiste și la consolidarea barierelor comerciale, ceea ce creează premise suplimentare pentru un posibil nou val de criză financiară globală.
Pentru relațiile dintre Republica Moldova și Statele Unite, această perioadă a fost una deosebit de sensibilă. În anul 2025, Republica Moldova a deschis două consulate generale în SUA – la Chicago și Sacramento – eveniment care a reprezentat unul dintre momentele marcante pentru statul moldovean și unul dintre cele mai importante succese ale diplomației Republicii Moldova din ultimele decenii și a permis extinderea semnificativă a accesului cetățenilor la servicii consulare. Toate aceste evoluții contribuie la consolidarea relațiilor diplomatice dintre cele două state și prefigurează extinderea dialogului bilateral, a contactelor și a cooperării.
Totodată, au existat și evenimente care au generat îngrijorări justificate. Ca urmare a reducerii, în afara SUA, a numeroase inițiative de diplomație publică și a închiderii programelor de asistență ale USAID, Republica Moldova a pierdut o parte considerabilă din sprijinul financiar oferit de cel mai mare donator. Numeroase proiecte cu caracter socio-economic și infrastructural, inclusiv unele de importanță strategică — în special din sectorul energetic și din domeniul sănătății — s-au aflat într-o poziție vulnerabilă. De asemenea, inițiative importante destinate localităților rurale au fost restrânse sau sistate. Conștiente de importanța menținerii unor relații constructive cu Statele Unite, autoritățile Republicii Moldova au depus eforturi diplomatice susținute pentru a menține cooperarea bilaterală. Aceste demersuri au avut un impact pozitiv: în septembrie 2025, Guvernul SUA a aprobat proiectul de construcție a liniei electrice Strășeni–Gutinaș, în valoare de 130 de milioane de dolari, destinat consolidării rețelei electrice a Republicii Moldova și sporirii securității energetice a statului. Cu toate acestea, efectele colaterale ale închiderii programelor de asistență financiară au afectat semnificativ situația economică a țării, s-au reflectat asupra pieței muncii, au determinat creșterea șomajului și majorarea numărului de cetățeni social vulnerabili.
Vectorul de politică externă european al Republicii Moldova: realizări și planuri ambițioase
Pentru Republica Moldova, anul 2025 a fost unul extrem de dificil, dar, totodată, productiv. Autoritățile proeuropene au reușit să obțină victoria la alegerile parlamentare și să contracareze un amplu amestec hibrid al Federației Ruse în campania electorală. Rezultatul scrutinului le-a permis structurilor de guvernare să continue cu o și mai mare hotărâre parcursul european al țării. În același timp, Republica Moldova continuă să resimtă povara riscurilor geoeconomice, care exercită un impact distructiv asupra situației politice interne și asupra stabilității socio-economice a statului.
Vectorul european de politică externă continuă să rămână principala prioritate a politicii externe a Republicii Moldova. Planurile ambițioase ale țării de a deveni parte a familiei europene până în anul 2028 se află în prim-planul dezbaterilor purtate de elita politică, comunitatea civică și mediul academic. Sunt create grupuri de experți, comisii, platforme și diverse formate de dialog, cu scopul de a facilita avansarea cât mai rapidă și eficientă pe traiectoria stabilită. Tot mai des este subliniată necesitatea obținerii unor rezultate concrete ale reformelor, care ar contribui la sporirea coeziunii sociale, a nivelului de încredere și a optimismului în rândul populației – condiții esențiale pentru o integrare deplină în UE.
Statele membre ale Uniunii Europene își extind prezența diplomatică pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel, la 12 noiembrie 2025, Norvegia a deschis o ambasadă la Chișinău, fapt ce reflectă aprofundarea relațiilor moldo-norvegiene, care în ultimii ani au cunoscut o dinamică pozitivă datorită sprijinului constant oferit de Norvegia și proiectelor implementate cu succes. De asemenea, în anul 2025, Estonia – stat care de-a lungul timpului a sprijinit Republica Moldova în multiple domenii, în special în sfera guvernării electronice, securității cibernetice și educației — și-a anunțat intenția de a deschide o ambasadă la Chișinău în anul 2026. Mai mult, în noiembrie 2025, în capitala Republicii Moldova a fost inaugurat un birou al Parlamentului European, destinat promovării activității instituției, organizării vizitelor oficiale, sprijinirii reformelor instituționale și consolidării democrației. Extinderea relațiilor diplomatice, deschiderea de ambasade, reprezentanțe și birouri ale structurilor europene demonstrează evoluția diplomației Republicii Moldova, aprofundarea și consolidarea cooperării diplomatice între Moldovea și statele membre ale UE, precum și interesul reciproc pentru funcționarea eficientă a misiunilor diplomatice.
Avansarea pe calea europeană necesită unitate între societatea civilă și populație. Pentru Republica Moldova, această unitate a fost demonstrată clar la secțiile de votare în timpul alegerilor parlamentare din 2025.
Marea majoritate a cetățenilor a votat pentru un viitor pașnic pentru Republica Moldova și dezvoltarea democratică a statului, pe care o asociază exclusiv cu UE. Se poate afirma că în rândul cetățenilor moldoveni este în creștere numărul celor care sunt convinși că cea mai bună soluție pentru asigurarea securității naționale a Republicii Moldova este aderarea la UE. Datele din Barometrul Opiniei Publice demonstrează convingător acest lucru.
Dintre principalele realizări ale Republicii Moldova pe calea europeană în anul 2025, trebuie evidențiate finalizarea procesului de screening, deschiderea clusterelor, aderarea la Zona Unică de Plăți în Euro, precum și progresele în cooperarea energetică și integrare. De asemenea, Moldova a fost inclusă în regimul „Roaming ca acasă”. A fost finalizată revizuirea Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), ceea ce a condus la scutirea anumitor categorii de produse exportate de la taxe vamale și permite extinderea accesului produselor agricole moldovenești (prune, struguri de masă, mere și cireșe) pe piața UE. Aceste măsuri sprijină exportul producătorilor locali, măresc reprezentarea produselor moldovenești în țările europene și contribuie la aprofundarea integrării economice a țării noastre în piața comună a UE. În ansamblu, livrările exporturilor către UE în perioada ianuarie-septembrie 2025 au însumat 1.788,8 milioane de dolari SUA (cu 2,5% mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024), reprezentând 68,1% din volumul total al exporturilor.
Rezultatele reformelor implementate de țară au fost apreciate pozitiv de Comisia Europeană, ceea ce permite Moldovei să deschidă trei clustere principale – valori fundamentale, relații externe și piața internă. Progresul în negocierile privind aderarea la UE rămâne obiectivul principal pentru perioada următoare, ceea ce impune autorităților abordări mai coordonate în implementarea reformelor în domeniile problematice care sunt cele mai greu de transformat.
Dinamica cooperării bilaterale și consolidarea interacțiunii trilaterale cu statele vecine în contextul războiului din Ucraina
După începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, relațiile Republicii Moldova cu statele vecine s-au caracterizat printr-un nivel fără precedent de cooperare bilaterală, sprijin reciproc și solidaritate. În 2025, aceste state s-au apropiat și mai mult, consolidând eforturile comune în contracararea amenințărilor hibride venite din partea Rusiei. S-a reușit alinierea viziunilor asupra măsurilor practice și a posibilităților de implementare eficientă a reformelor necesare pentru aderarea Moldovei și Ucrainei la UE. De asemenea, între Ucraina, România și Moldova s-a consolidat cooperarea în cadrul formatului „Triunghiul de la Odesa”, creat pentru a facilita avansarea interacțiunii trilaterale regionale, modernizarea infrastructurii și sporirea rezilienței energetice.
Relațiile dintre Republica Moldova și România continuă să se aprofundeze, activizând tot mai mult cooperarea sectorială, în special în domeniul energetic și al dezvoltării infrastructurii. Relațiile bilaterale dintre cele două state se caracterizează prin diversitate, multiple forme de cooperare și un nivel ridicat de sprijin reciproc.
Pe parcursul anului 2025, România a rămas principalul partener comercial al Republicii Moldova, reprezentând peste 20% din volumul total al comerțului exterior, iar valoarea schimburilor bilaterale a atins 3 miliarde de euro. În perioada ianuarie–august 2025, România a ocupat poziția de lider printre principalele destinații de export ale produselor moldovenești, cu 29,6% din volumul total al exporturilor. De asemenea, în 2025 s-au accelerat proiectele în domeniul rețelelor electrice (linii de 400 kV) și cooperării în sectorul gazelor naturale, având ca scop reducerea dependenței energetice față de Federația Rusă.
Comună în fața provocărilor geopolitice regionale și cu aspirații europene, cooperarea dintre Moldova și Ucraina a continuat să fie un factor central în 2025, reflectat în dialogul politic dintre cele două state. În cadrul vizitelor bilaterale ale șefilor de stat, problemele prioritare discutate au fost securitatea, cooperarea energetică, dezvoltarea infrastructurii și perspectivele integrării comune în UE. Cooperarea comercial-economică continuă să se refacă, iar dinamica exporturilor în creștere a condus la o intensificare moderată a comerțului bilateral.
Stagnare profundă în relațiile cu Federația Rusă și denunțarea acordurilor cu CSI
Relațiile dintre Chișinău și Moscova se află într-o fază de stagnare profundă, atingând niveluri record comparativ cu perioadele anterioare. Dialogul politic dintre părți este practic inexistent, în timp ce tensiunea și retorica agresivă a Rusiei continuă să crească. Ca răspuns la propaganda și dezinformarea Kremlinului, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat, în noiembrie 2025, denunțarea acordului cu Rusia privind crearea și administrarea centrelor culturale, în baza căruia funcționa la Chișinău Casa Rusă. Autoritățile au întrerupt colaborarea cu Rossotrudnicestvo.
Potrivit datelor Barometrului de Opinie Publică, majoritatea cetățenilor moldoveni apreciază negativ starea actuală a relațiilor dintre Moldova și Rusia – 64,3% dintre respondenți, dintre care 42% le consider încordate, iar 22,9% le califică drept foarte încordate.
Cooperarea comercial-economică dintre Republica Moldova și Federația Rusă este, de asemenea, în scădere. Datele pentru primul semestru al anului 2025 arată clar tendința persistentă de diminuare a schimburilor comerciale. Exporturile de mărfuri moldovenești către Rusia în perioada ianuarie–octombrie 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024, au scăzut cu 11,4%, ajungând la 91 milioane USD. În același timp, ponderea Rusiei în volumul total al exporturilor moldovenești s-a redus în această perioadă de la 3,48% la 3%, iar în importuri – de la 2,35% la 1,88%. Fără a include operațiunile comerciale ale întreprinderilor din regiunea transnistreană, balanța comercială negativă a Moldovei cu Rusia în perioada ianuarie–octombrie 2025 a fost de 74,8 milioane USD, în creștere cu 4,6% față de aceeași perioadă a anului precedent.
Totodată, în 2025, Republica Moldova a continuat procesul de denunțare a acordurilor semnate în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI). Cea mai mare îngrijorare în rândul cetățenilor a generat unul dintre deciziile-cheie privind denunțarea Acordului privind regimul fără vize pentru cetățenii statelor CSI, semnat la Bișkek în 1992. Cu toate acestea, pentru majoritatea cetățenilor moldoveni, regimul de trecere a frontierelor nu se va modifica semnificativ, deoarece Moldova deține acorduri bilaterale de liberă circulație cu majoritatea statelor CSI. Această decizie va afecta doar relațiile cu Tadjikistan și Kârgâzstan, cu care nu există astfel de acorduri bilaterale. În restul țărilor CSI, inclusiv Rusia, cetățenii moldoveni vor putea continua să călătorească fără viză. Odată cu încetarea participării în CSI a Georgiei și Ucrainei, s-a modificat nu doar componența numerică a acestei structuri, ci și lipsa de perspectivă a apartenenței Moldovei la ea, întrucât cooperarea se reduce în mare măsură la interacțiunea cu Federația Rusă. Din acest motiv, autoritățile denunță treptat acordurile depășite. Până în decembrie 2025, aproximativ 67 de acorduri au fost denunțate, reflectând politica Moldovei de retragere din CSI.
În ceea ce privește reglementarea transnistreană, retragerea trupelor rusești, desfășurate ilegal în regiune, precum și procesul de reintegrare, aceste aspecte au rămas în umbră în 2025. Totuși, conflictul transnistrean continuă să reprezinte un obstacol semnificativ în parcursul Republicii Moldova către UE.
Prioritățile diplomației moldovenești în direcția asiatică
În 2025, Republica Moldova a continuat să aprofundeze relațiile și să dezvolte cooperarea cu țările din Asia, concentrându-se în special pe domeniile investițiilor, tehnologiilor și piețelor de export.
Astfel, dialogul bilateral dintre Republica Moldova și China s-a bazat pe promovarea unui format de cooperare pragmatică. Aceasta a vizat: extinderea accesului pe piața chineză, investițiile, energia verde și infrastructura, cooperarea în economia digitală, proiecte în domeniul comunicațiilor avansate, participarea la rețelele logistice globale, precum și dezvoltarea programelor educaționale și culturale. China reprezintă un partener comercial important pentru Moldova, cu o pondere de 10,2% în perioada ianuarie–septembrie 2025.
Republica Moldova a continuat să consolideze cooperarea cu Japonia. Un pas important în noua etapă a parteneriatului economic a fost semnarea, în august 2025, a Memorandumului de înțelegere între Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova și Camera de Comerț și Industrie a orașului Osaka, Japonia. Domeniile principale de cooperare includ: tehnologia informației și digitalizarea, energia verde și dezvoltarea durabilă, industria agroalimentară și viticolă, industria auto și producția de componente, precum și sectorul farmaceutic și sănătatea.
Cooperarea bilaterală dintre Republica Moldova și India pe parcursul anului 2025 s-a bazat pe o colaborare în creștere între cele două state, incluzând comerțul, educația, tehnologiile și schimburile culturale. Membrii Comisiei parlamentare pentru politică externă și integrare europeană au aprobat avizul consultativ privind inițierea negocierilor pentru proiectul Acordului de parteneriat în domeniul migrației și mobilității între Moldova și India. Prevederile acordului vizează drepturile cetățenilor-imigranți, inclusiv dreptul la studii și educație, cercetare științifică și formare profesională, precum și dreptul la muncă. De asemenea, documentul prevede proceduri rapide, transparente și eficiente de identificare și readmisie a persoanelor care nu respectă condițiile de intrare sau de ședere pe teritoriul Republicii Moldova sau al Indiei.
Extinzându-și prezența în Asia, Republica Moldova își consolidează cooperarea cu Coreea de Sud. Autoritățile moldovene au anunțat intenția de a deschide o reprezentanță diplomatică în Coreea de Sud. În 2025, eforturile Moldovei au fost concentrate pe dezvoltarea relațiilor economice. În prezent, în ceea ce privește volumul schimburilor comerciale, Coreea de Sud ocupă locul 26 în rândul partenerilor comerciali ai Republicii Moldova, reprezentând 0,58% din volumul total al comerțului țării.
Pe parcursul anului 2025 s-a înregistrat o intensificare a cooperării economice dintre Republica Moldova și Turcia. Ankara rămâne un partener strategic important din afara UE, derulând proiecte de investiții, oferind asistență tehnică (TIKA), purtând un dialog politic intens și promovând investițiile. Turcia sprijină proiectele regionale, manifestă interes special pentru Găgăuzia şi oferă sprijin divers regiunii. În decursul anului, părțile au discutat în mod repetat aspecte legate de perspectivele intensificării comerțului bilateral, noi oportunități de export și potențialul de dezvoltare a investițiilor reciproce.
Concluzii:
Astfel, printre principalele tendințe globale în 2025 se evidențiază: creșterea amenințărilor la adresa securității și a conflictelor, precum și dificultățile și divergențele dintre liderii mondiali în domeniul apărării și al sprijinului militar pentru Ucraina; fragmentarea geo-economică, încetinirea ritmului de creștere economică mondială și adâncirea disputelor comerciale pe scena internațională; înăsprirea politicilor migraționale.
Toate acestea au influențat scena politicii externe la nivel global, strategiile marilor puteri și ale țărilor aflate sub presiunea transformărilor, accentuând nu doar riscurile de securitate, conflictele și militarizarea, ci afectând și dezvoltarea potențialului economic și bunăstarea cetățenilor. Tendința de redistribuire a echilibrului de putere și a capacității militare, precum și stagnarea principalelor economii ale lumii, se manifestă tot mai evident, sporind nivelul de incertitudine.
Republica Moldova, ca stat mic, avansează treptat pe calea europeană și în 2025 a reușit să obțină realizări semnificative și să facă față interferențelor Rusiei în procesele democratice interne. În ciuda planurilor ambițioase, Moldova continuă să se afle într-o situație extrem de vulnerabilă și instabilă. Ecourile războiului din Ucraina continuă să influențeze negativ dezvoltarea țării. Rămâne de văzut dacă țara va reuși să mențină dinamica pozitivă a proceselor de transformare în 2026. Este esențial să fie pregătită pentru schimbările ce urmează, inclusiv în problema transnistreană, și să evite stagnarea în procesele de reformă.
Opiniile exprimate în material aparțin autorului și nu reflectă neapărat poziția Asociației pentru Politică Externă (APE).
