La Davosul elvețian, în perioada 19-23 ianuarie 2026, a avut loc Forumul Economic Mondial (WEF), debutul acestuia a coincis cu conflictul transatlantic în jurul Groenlandei, motiv pentru care așteptările atât ale participanților la forum, cât și ale observatorilor au fost concentrate asupra unei deznodământ intrigant. Agenda Forumului de la Davos a fost destul de amplă și densă. Evenimentul a reunit aproximativ 3.000 de participanți din peste 130 de state, inclusiv șefi de stat și de guvern, lideri ai instituțiilor internaționale, ai mediului de afaceri și ai societății civile. Forumul s-a desfășurat sub titlul – „Spiritul Dialogului”. În contextul internațional actual, caracterizat de fragmentare geopolitică, tensiuni comerciale prelungite și conflicte armate prelungite, principalul obiectiv al forumului a fost promovarea cooperării multilaterale și dezvoltarea de răspunsuri comune la riscurile globale majore.
Groenlanda – tema principală a Forumului de la Davos
Problema Groenlandei a fost probabil principalul subiect al Forumului de la Davos, care a reușit să deplaseze într-o anumită măsură accentele și să scoată problema Ucrainei de pe primele poziții. Figura principală a forumului a fost președintele SUA, Donald Trump, care a captat literalmente atenția prin maniera sa neconvenșională de comportament, caracteristică, într-o măsură mai mare, teatrului unui singur actor, decât pentru evenimente internaționale similare de nivel înalt. Ambițiile SUA de a achiziționa Groenlanda au devenit tema principală a discursului lui Trump de miercuri, la Forumul Economic Mondial de la Davos.
Ambițiile lui D.Trump nu vizează doar sfera securității și a problemelor economice, ele se extind și asupra teritoriilor. Acest lucru a devenit așa-numita linie roșie pentru partea europeană. În esență, anexarea Groenlandei de către SUA ar încălca suveranitatea Danemarcei și dreptul Groenlandei la autodeterminare, iar acest lucru ar constitui deja o încălcare gravă a dreptului internațional. Țările care s-au ridicat în apărarea Groenlandei s-au confruntat cu poziția ultimativă a lui Trump, care a amenințat că va majora tarifele. În special, a fost vorba despre introducerea, începând din februarie, a unei taxe vamale de 10% asupra importurilor din 8 țări europene în Statele Unite. În cazul în care această măsură nu va ajuta la atingerea unui acord, până în vara anului 2026 taxele vamale vor ajunge deja la 25%. Fără îndoială, acest lucru i-a șocat pe liderii europeni și i-a determinat să se gândească la posibile măsuri de răspuns.
Participanții la forum au au manifestat un sentiment de ușurare după ce a devenit clar că, în „întrebarea Groenlandei”, Donald Trump a dat semnificativ înapoi. Președintele SUA a exclus folosirea forței și introducerea unor taxe vamale suplimentare. În același timp, maniera agresivă de comportament a președintelui SUA i-a făcut să se gândească serios la imprevizibilitatea consecințelor politicii de forță a lui Trump. Gustul amar, stările sceptice și iritarea în creștere devin o practică obișnuită a noii etape a relațiilor dintre SUA și UE.
Tensiuni crescute între Statele Unite și Uniunea Europeană
Relațiile transatlantice au constituit un subiect central al discuțiilor, pe fondul unor tensiuni crescute între Statele Unite și Uniunea Europeană privind tarifele comerciale, politicile industriale și securitatea strategică. În plan economic, aceste tensiuni au avut un impact imediat asupra piețelor financiare, generând volatilitate și incertitudine, în special în statele membre ale Uniunii Europene.
Având în vedere acest lucru, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat la Davos importanța menținerii unui parteneriat transatlantic bazat pe reguli, cooperare și respect reciproc, avertizând că escaladarea disputelor comerciale ar putea afecta economia globală. Într-o intervenție specială, Președinta Comisiei Europene a explicat modul în care Europa își consolidează noile parteneriate comerciale și se adaptează unei perioade marcate de tarifele americane și de politici protecționiste:
“Europa va rămâne deschisă către lume, iar lumea este pregătită să colaboreze cu Europa. În contextul tensiunilor generate de amenințările continue ale Statelor Unite privind preluarea Groenlandei, Europa trebuie să se adapteze unei noi arhitecturi de Securitate”.
Cancelarul german Friedrich Merz a ținut unul dintre cele mai coerente discursuri de la Davos, declarând că vechea ordine mondială a fost ruptă și cerând Europei să acționeze cu forță, unitate și realism:
“Ordinea mondială, stabilită de-a lungul secolelor și bazată pe dreptul internațional, a fost zdruncinată din temelii. Rolul de lider al Statelor Unite este contestat, iar Washingtonul răspunde printr-o restructurare radicală a politicii sale externe și de securitate. A sosit era „politicii marilor puteri”, iar noua ordine internațională pe care o modelează se bazează pe putere, forță și violență. Totuși, Europa nu trebuie să cedeze presiunii lor; trebuie să fie capabilă să se apere, să concureze și să demonstreze unitate. Nu trebuie să accepte această nouă realitate ca fiind „destinul”. Politica marilor puteri este periculoasă pentru toată lumea – mai întâi pentru statele mici, apoi pentru țările de dimensiuni medii și, în final, pentru marile puteri însele. Pentru a supraviețui, trebuie să ne confruntăm cu această realitate dură și să ne stabilim cursul în mod clar și realist”.
Merz a subliniat esența noii responsabilități a Germaniei pentru securitatea europeană, a avertizat împotriva intimidărilor din partea lui D. Trump și a pledat pentru o Europă mai puternică și suverană în cadrul NATO. Cancelarul a subliniat, de asemenea, poziția Germaniei cu privire la provocările economice globale, securitatea europeană și relațiile transatlantice, subliniind strategiile cheie de cooperare în contextul tensiunilor geopolitice și rolul Germaniei în conturarea viitorului UE.
Emmanuel Macron, Președintele Franței, în discursul său a abordat transformările rapide ale peisajului geopolitic:
“Trăim o schimbare globală profundă”. În fața brutalizării relațiilor internaționale, Franța și Europa trebuie să apere un multilateralism eficient, care servește atât interesele noastre, cât și ale tuturor celor care refuză să se supună legii forței”.
În același timp, oficialii americani au încercat să reducă percepția unei crize iminente, pledând pentru dialog și negocieri continue cu partenerii europeni. Toate acestea subliniază, astfel, faptul că sistemul internațional trece printr-o perioadă profundă de tranziție, caracterizată de fragmentare geopolitică, tensiuni economice și o slăbire vizibilă a fundamentelor juridice ale ordinii internaționale. Riscurile dominante ale perioadei actuale sunt legate în principal de confruntarea economică, protecționism și perturbările lanțurilor de aprovizionare, care au un impact direct asupra stabilității politice și sociale la nivel global. Relația transatlantică reflectă această dualitate structurală și interdependență, care exacerbează tensiunile crescânde și indică transformarea parteneriatului dintre Statele Unite și Uniunea Europeană într-o relație mai tranzacțională.
În acest sens, evaluarea atentă a situației globale actuale făcută de prim-ministrul canadian Mark Carney prezintă un interes deosebit.
El a amintit că, timp de decenii, state precum Canada au prosperat într-o ordine internațională întemeiată pe reguli, beneficiind de instituțiile, principiile și stabilitatea acesteia, dar a subliniat că acest model “nu mai este funcțional”. În perspectivă, Carney a afirmat că Canada va adopta o abordare care îmbină fermitatea principiilor cu pragmatismul, angajându-se să se raporteze activ la realitatea lumii de astăzi, nu să aștepte o lume idealizată.
Ucraina și negocierile pentru pace
Situația din Ucraina și perspectivele negocierilor pentru pace au ocupat un loc prioritar pe agenda forumului. În cadrul WEF 2026 au avut loc discuții bilaterale și multilaterale privind parametrii unui posibil acord de pace, inclusiv garanții de securitate pentru Ucraina și mecanisme internaționale de reconstrucție economică. Statele Unite și Ucraina au continuat negocierile privind sprijinul financiar și militar, precum și un potențial acord de reconstrucție, susținut de parteneri europeni și instituții financiare internaționale.
Prezența președintelui Volodîmîr Zelenski la Davos 2026 a avut o puternică dimensiune politică și simbolică. În discursurile sale, liderul ucrainean a criticat reticența Europei de a adopta măsuri ferme și a subliniat că securitatea continentului este inseparabilă de sprijinul concret acordat Ucrainei. Zelenski a avertizat că lipsa unor decizii rapide riscă să transforme conflictul într-un precedent periculos pentru întreaga arhitectură de securitate europeană.
Din punct de vedere decizional, la Davos au fost discutate elemente-cheie legate de garanțiile de securitate pentru Ucraina, reconstrucția post-conflict și menținerea sprijinului financiar și militar din partea partenerilor occidentali. Deși nu au fost semnate acorduri finale, forumul a servit drept cadru de clarificare a pozițiilor și de testare a opțiunilor politice pentru eventuale negocieri de pace.
Întâlnirea dintre Donald Trump și Volodîmîr Zelenski, desfășurată în marja Forumului de la Davos, a reprezentat unul dintre cele mai mediatizate momente ale ediției 2026. Conversația a durat aproximativ o oră și a avut loc după uși închise. Discuțiile au fost caracterizate de ambii lideri drept „productive”, iar Trump a reiterat necesitatea încetării rapide a conflictului, afirmând că războiul din Ucraina „trebuie să se încheie”.
Cu toate acestea, declarațiile ulterioare ale președintelui ucrainean au evidențiat limitele întâlnirii. Zelenski a subliniat că, deși anumite garanții de securitate au fost clarificate, problema teritorială rămâne nerezolvată, constituind principalul obstacol în calea unui acord de pace durabil. Astfel, întâlnirea dintre Trump și Zelenski nu a dus la deciziile concrete așteptate.
Absența oficială a Rusiei, în ciuda prezenței de facto a reprezentanților săi, la Forumul de la Davos
Recurgând la retorica lui D. Trump, se poate observa că lipsa reprezentării oficiale a Rusiei la Forumul de la Davos demonstrează în mod clar că V. Putin nu are așa-numitele „cărți puternice” în lupta financiară globală. Desigur, acest fapt are un substrat politic. Organizatorii forumului, începând cu anul 2022, nu trimit invitații nici reprezentanților oficiali ruși, nici celor din mediul de afaceri. Totodată, presa internațională a relatat despre posibile contacte indirecte între reprezentanți ai Federației Ruse și delegația americană la Davos, fapt ce indică rolul forumului ca spațiu informal de dialog diplomatic. Trimisul special al lui Vladimir Putin și șeful Fondului Rus de Investiții Directe (FRID), Kirill Dmitriev, care participă în mod regulat la negocierile cu SUA privind reglementarea războiului din Ucraina, nu doar că a fost prezent, ci s-a și întâlnit cu reprezentanți ai echipei lui Trump. În plus, Rusia a primit o invitație la Consiliul Păcii, un organism internațional a cărui cartă a fost semnată de Donald Trump pe marginea actualului Forum Economic Mondial de la Davos. Împreună cu Statele Unite, organismul internaţional, în care preşedintele SUA vede de fapt o alternativă la ONU, va include cel puţin 19 ţări, inclusiv aliaţii SUA din Orientul Mijlociu, Armenia, Azerbaidjan şi Ungaria. Majoritatea ţărilor UE au refuzat să adere la Consiliul pentru Pace.
Strategia de supraveghere și restricționare a Chinei
Având în vedere rolul Chinei în economia globală, participarea sa la Forumul de la Davos nu poate fi ignorată. Prezența Beijingului la Forumul Economic Mondial din acest an a fost marcată de o reținere pronunțată, optând în schimb pentru o strategie de observare răbdătoare a haosului global, în loc să facă declarații grandioase. În timp ce administrația Trump este angajată în dispute cu Europa, China își demonstrează disponibilitatea de a deveni un „partener previzibil” pentru UE.
Într-un discurs special, vicepremierul chinez He Lifeng a cerut extinderea cooperării economice internaționale, subliniind că „tarifele și războaiele comerciale sunt imposibil de câștigat”. El a recunoscut că globalizarea economică nu este lipsită de dezavantaje, dar a avertizat că țările „nu o pot respinge complet și nu se pot retrage într-o izolare autarhică”.
China va rămâne forța motrice a globalizării economice – așa a comentat Ministerul Afacerilor Externe Chinez discursul vicepremierului Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze, He Lifeng. Viceprim-ministrul chinez și-a exprimat, de asemenea, sprijinul ferm pentru liberul schimb, angajamentul față de multilateralism și cooperare reciproc avantajoasă, precum și principiile respectului reciproc și consultării egale.
Principalele subiecte discutate la Davos
– Cooperarea internațională într-o lume marcată de fragmentare
Forumul a evidențiat dificultățile tot mai evidente ale cooperării internaționale, generate de accentuarea rivalităților geopolitice și de slăbirea mecanismelor care au susținut ordinea internațională bazată pe reguli. În acest context, dialogul a fost reiterat ca element indispensabil pentru limitarea riscurilor de escaladare și pentru gestionarea competiției strategice dintre actorii majori, dar refacerea încrederii între state reprezintă o condiție majoră pentru relansarea cooperării, în timp ce instituțiile multilaterale rămân actori centrali în coordonarea eforturilor comune, în special în domeniile securității, comerțului și stabilității financiare.
– Redresarea economică și redefinirea dinamicii creșterii globale
Discuțiile au evidențiat necesitatea reconfigurării strategiilor de creștere economică într-un mediu global caracterizat de incertitudine, presiuni inflaționiste și tendințe protecționiste. Accentul a fost pus pe identificarea unor noi surse de dezvoltare, prin reforme structurale, investiții orientate strategic și adaptarea economiilor la transformările sistemului economic internațional. Totodată, a fost subliniată importanța unei creșteri economice care să genereze beneficii distribuite echitabil, contribuind la reducerea inegalităților și la consolidarea stabilității sociale.
– Capitalul uman ca fundament al rezilienței economice și sociale
Investiția în capitalul uman a fost abordată ca un factor determinant al capacității societăților de a face față schimbărilor economice și tehnologice. Dezbaterile au vizat rolul educației, al formării continue și al politicilor de sănătate în menținerea competitivității forței de muncă. S-a evidențiat faptul că, în lipsa unor politici publice coerente, transformările tehnologice pot accentua clivajele sociale și pot limita accesul unor categorii largi ale populației la beneficiile dezvoltării.
– Inovația tehnologică și cadrul de reglementare
Progresele tehnologice, în special în domeniul inteligenței artificiale, digitalizării și tranziției energetice, au fost analizate atât din perspectiva oportunităților, cât și a riscurilor asociate. Discuțiile au convergent către necesitatea instituirii unor mecanisme de guvernanță capabile să asigure o utilizare responsabilă a noilor tehnologii. S-a subliniat că dezvoltarea tehnologică trebuie integrată într-un cadru normativ care să reflecte valori etice și să servească interesul public pe termen lung.
– Dezvoltarea economică în raport cu limitele mediului
Problematicile legate de schimbările climatice și degradarea mediului au fost tratate ca dimensiuni esențiale ale securității globale contemporane. Conceptul de prosperitate în limitele planetare a pus în evidență necesitatea armonizării obiectivelor economice cu imperativele de mediu. În acest sens, tranziția către economii cu emisii reduse de carbon și asumarea unei responsabilități diferențiate între state au fost prezentate ca elemente-cheie ale răspunsului internațional la criza climatică.
Una dintre concluziile centrale ale Forumului de la Davos a fost recunoașterea faptului că confruntarea economică și fragmentarea sistemului internațional reprezintă principalele riscuri globale în anul 2026, depășind chiar amenințările militare directe . Liderii politici și economici au subliniat impactul negativ al protecționismului, sancțiunilor și războaielor comerciale asupra stabilității globale. De asemenea, forumul a evidențiat necesitatea consolidării cooperării internaționale în domenii precum securitatea energetică, lanțurile de aprovizionare, inteligența artificială și dezvoltarea durabilă . Deși WEF nu produce documente juridic obligatorii, reuniunea a funcționat ca o platformă de coordonare politică informală și de inițiere a unor viitoare acorduri bilaterale și multilaterale.
Republica Moldova, în marja Forumului de la Davos
Republica Moldova a fost reprezentată la Davos de prim-ministrul Alexandru Munteanu, care a participat la sesiuni dedicate economiei, securității regionale și sancțiunilor împotriva Federației Ruse.
„Republica Moldova a ales să iasă din zona gri a geografiei și să se alăture eforturilor europene de apărare a democrației, libertății și păcii”.
Premierul a accentuat rolul Moldovei ca stat de frontieră al Uniunii Europene, direct afectat de războiul din Ucraina, dar care rămâne stabil și angajat în reforme structurale. Discursul său a pus accent pe securitatea regională, pe impactul sancțiunilor asupra economiilor mici și pe necesitatea sprijinirii statelor vulnerabile.
Totodată, Alexandru Munteanu a promovat atractivitatea investițională a Republicii Moldova, subliniind fiabilitatea și securitatea țării pentru investiții, având în vedere predictibilitatea situației economice, reformele din sectoarele justiției și digitalizării, precum și un angajament ferm față de calea dezvoltării europene. Întrevederile bilaterale cu oficiali europeni și reprezentanți ai mediului de afaceri internațional au urmărit atragerea investițiilor și consolidarea sprijinului politic pentru integrarea europeană.
Participarea Republicii Moldova la Forumul Economic Mondial are o importanță strategică semnificativă. În primul rând, consolidează imaginea și prestigiul țării. În al doilea rând, dialogul cu liderii politici de top și reprezentanții comunității de afaceri internaționale deschide noi perspective. În cele din urmă, promovarea atractivității investiționale a Republicii Moldova creează premisele pentru atragerea capitalului străin, ceea ce contribuie la dezvoltarea economică a țării.
Participarea Republicii Moldova are implicații strategice importante. În primul rând, vizibilitatea internațională obținută consolidează poziția Chișinăului ca stat angajat în apărarea valorilor europene și a ordinii internaționale bazate pe reguli. În al doilea rând, dialogul cu oficiali ai Uniunii Europene contribuie la întărirea parcursului de aderare și la menținerea sprijinului politic pentru reformele interne. Nu în ultimul rând, promovarea Moldovei ca destinație sigură pentru investiții creează premisele atragerii de capital străin, cu impact pe termen mediu asupra dezvoltării economice și rezilienței statului într-un mediu regional instabil.
Concluzie:
În ansamblu, Davos-2026 nu a oferit soluții normative sau acorduri obligatorii, însă reflectă cu exactitate starea actuală a relațiilor internaționale, demonstrând că dialogul rămâne un instrument indispensabil pentru soluționarea crizelor globale, chiar dacă, prin el însuși, este insuficient pentru depășirea acestora. Totodată, noua etapă a relațiilor dintre SUA și UE, caracterizată prin intensificarea tensiunilor, a evidențiat clar conștientizarea de către liderii mondiali nu doar a necesității adaptării Europei la o nouă arhitectură de securitate, ci și a nevoii de a identifica capacități de a contracara presiunile, de a-și apăra pozițiile printr-un front unit și coeziv, de a se proteja și de a-și spori nivelul de competitivitate.
În pofida procesului de negocieri, problema ucraineană rămâne nerezolvată, iar deznodământul războiului nu se întrevede deocamdată. Confruntarea economică și protecționismul vor rămâne tendințe dominante ale politicii mondiale în viitorul apropiat. Progresele tehnologice vor impune tot mai mult implementarea unor mecanisme eficiente de guvernanță și de utilizare responsabilă. Este evident că creșterea inegalității globale, accentuarea stratificării sociale, distribuirea inegală a accesului la beneficiile dezvoltării, alături de constrângerile ecologice și degradarea mediului înconjurător – ca riscuri potențiale pentru securitatea globală – se agravează tot mai mult.
Opiniile exprimate în material nu reflectă neapărat poziția Asociației pentru Politică Externă (APE).
