Natalia Stercul: Neutralitatea nu exclude apărarea / Rolul societății civile este decisiv în procesul de integrare europeană / Războiul a unit și mai mult pozițiile statelor în chestiuni de Securitate
K.P.: În ultimii ani, Republica Moldova și-a accelerat parcursul european, iar dumneavoastră ați subliniat că integrarea în UE reprezintă o alegere civilizațională. În actualul context geopolitic, cât de mult mai este această alegere una strategică și cât de mult a devenit o necesitate de securitate?
Natalia Stercul: În actualul context geopolitic turbulent, integrarea în UE, ca opțiune civilizațională de politică externă a Republicii Moldova, nu poate fi separată de aspectele legate de securitatea regională. Odată cu izbucnirea războiului pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei, regiunea Mării Negre a devenit una dintre cele mai instabile și vulnerabile regiuni. Moldova, ca stat vecin cu Ucraina, resimte din ce în ce mai acut consecințele războiului în cele mai diverse manifestări și forme – criza refugiaților, cazuri din ce în ce mai frecvente de încălcare a spațiului aerian al Moldovei, căderea dronelor și a resturilor de rachete, efectele economice distructive, creșterea riscurilor și amenințărilor hibride, inclusiv pericolul ecologic pentru populație, instituirea regimului de urgență în sectorul energetic pe fondul riscurilor de întreruperi ale energiei electrice ca urmare a atacurilor rusești asupra infrastructurii critice a Ucrainei. Lista consecințelor este destul de lungă, iar povara tuturor acestor probleme, directe și indirecte, o poartă țara noastră. Chestiunea caracterului strategic al alegerii civilizaționale a Moldovei este incontestabilă: finalizarea procesului de negociere și aderarea la UE.
K.P.: Ați vorbit frecvent despre rolul societății civile și al cetățenilor în procesul de integrare europeană. În condițiile polarizării interne și ale dezinformării, cât de pregătită este societatea moldovenească să susțină consecvent acest parcurs pe termen lung?
Natalia Stercul: Rolul societății civile este decisiv în procesul de integrare europeană. Avem probleme interne, printre care polarizarea și divizarea societății, însă nu trebuie să ignorăm politizarea excesivă a acestor probleme, pe care forțele pro-ruse o utilizează pentru a-și desfășura manipulările politice în interiorul Moldovei. Acest lucru are efecte distructive asupra dezvoltării democratice și a reformelor. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că, în ultimii ani, având în vedere situația regională tensionată, societatea civilă din Moldova a devenit mai matură și mai orientată spre democrație, astfel încât calea europeană de dezvoltare a Moldovei va fi susținută în continuare de societatea civilă. Având în vedere planurile ambițioase ale Moldovei de a finaliza procesul de negocieri de aderare până în 2028 și de a începe efectiv procesul de aderare la UE până în 2030, sprijinul societății civile va fi consecvent în această direcție. Cu toate acestea, este important să se înțeleagă sensibilitatea acestei chestiuni din perspectiva influenței ruse și a încercărilor de a contracara cursul european al Moldovei, de aceea nu se poate evita apariția dificultăților și a provocărilor pe acest drum. Este important să se mențină vigilența și să se avanseze în obținerea de rezultate practice și a beneficiilor tangibile ale procesului de reformare pentru cetățeni.
K.P.: Relația dintre Republica Moldova și România a devenit mai intensă în ultimii ani, atât pe dimensiunea energetică, cât și politică. Dincolo de cooperarea practică, credeți că această relație evoluează spre un parteneriat strategic matur sau rămâne vulnerabilă la schimbări politice interne de pe ambele maluri ale Prutului?
Natalia Stercul: Maturitatea parteneriatului strategic dintre Moldova și România este evidentă, întrucât se confirmă în mod constant prin dialogul politic, caracterul durabil și stabilitatea relațiilor comerciale și economice bilaterale, sprijinul acordat în domenii strategice și promovarea agendei europene a Moldovei. Sprijinul pentru reforme și securitatea energetică sunt factori determinanți în acest proces. În cursul anului 2025, România și-a confirmat statutul de principal partener de investiții al Moldovei: volumul comerțului bilateral a depășit 3 miliarde de euro, iar investițiile românești s-au ridicat la aproximativ 35 de milioane de euro. Războiul din Ucraina și problemele de securitate regională au creat premisele pentru o mai bună coordonare a aspectelor legate de securitate și protecția frontierelor, precum și de reziliența cibernetică. Coeziunea și coordonarea acțiunilor în relațiile dintre state pot fi considerate în prezent o dimensiune strategică a maturității acestora.
K.P.: În același timp, relația cu Ucraina a căpătat o dimensiune de securitate mult mai pronunțată după 2022. Cum evaluați astăzi cooperarea Chișinău-Kiev: este una conjuncturală, determinată de război, sau există premise reale pentru o alianță regională mai solidă pe termen lung?
Natalia Stercul: După anexarea Crimeii, relațiile dintre Moldova și Ucraina au început să se caracterizeze printr-o mai mare simetrie a acțiunilor, inclusiv în ceea ce privește problema Transnistriei și cooperarea transfrontalieră. Interacțiunea bilaterală dintre cele două state a atins un nou nivel și a fost susținută de un dialog politic pragmatic. Războiul a unit și mai mult pozițiile statelor în chestiuni de securitate, identificarea riscurilor și amenințărilor și combaterea acestora. Exprimarea solidarității, comunitatea de poziții privind agenda europeană au creat o bază foarte solidă pentru examinarea comunității viziunilor comune pe termen lung. Avansarea pe calea europeană în așa-numita „aliniere” cu Ucraina oferă motive să credem că cooperarea dintre state se va consolida și că aceasta nu poate fi considerată în niciun caz una conjuncturală. Dimpotrivă, căutarea posibilităților de integrare în politica comună de apărare și securitate a UE, reconstrucția postbelică a Ucrainei și participarea Moldovei la aceasta, precum și unirea eforturilor trilaterale în formatul acțiunilor comune România – Moldova – Ucraina vor fi factori determinanți în perspectiva pe termen mediu.
K.P.: Conform Constituției, Republica Moldova rămâne un stat neutru, dar tot mai conectat la inițiative europene de securitate. Cum vedeți echilibrul dintre neutralitate și cooperare în domeniul apărării în actualul context regional?
Natalia Stercul: Neutralitatea nu exclude apărarea. Fiind un stat mic, Moldova nu își poate permite să-și consolideze potențialul militar sau să-și dezvolte industria de apărare. Principiul neutralității exclude posibilitatea participării la blocuri militare și conflicte. Cu toate acestea, acest lucru nu înseamnă în niciun caz că țara nu trebuie să-și consolideze potențialul de apărare și să-și modernizeze armata națională, să se ocupe de pregătirea personalului militar și să fie implicată în menținerea securității și stabilității în regiune, precum și să-și aducă contribuția la menținerea securității internaționale.
K.P.: Din perspectiva politicii externe, Republica Moldova încearcă să mențină relații funcționale atât cu UE, cât și cu alți actori regionali. Este încă posibilă o politică externă echilibrată sau contextul actual obligă Chișinăul să adopte o aliniere mai clară și mai fermă?
Natalia Stercul: Prioritățile politicii externe definesc clar viziunea statului nostru, care se concretizează prin aderarea la Uniunea Europeană, menținerea securității, a stabilității și consolidarea capacităților de apărare națională. Este posibilă o politică echilibrată față de alți actori, însă aceasta nu va contraveni direcțiilor prioritare. Ieșirea din CSI este deja definitivă, relațiile cu Federația Rusă se află la cel mai scăzut nivel, iar cooperarea politică este practic înghețată din cauza reorientării geopolitice a Moldovei către UE. Pare puțin probabil ca, pe termen scurt, să se producă vreo schimbare în această direcție. Cu toate acestea, cooperarea bilaterală cu țările membre ale CSI pare pe deplin posibilă. Astfel, în special, Moldova intenționează să coopereze mai strâns cu Kazahstanul, extinzând colaborarea în domeniul logisticii, agriculturii, economiei digitale, prelucrării, investițiilor și inovațiilor. Se vor consolida inițiativele regionale de menținere a securității și stabilității în regiunea Mării Negre, de transformare a logisticii și de oportunități de investiții. Moldova va participa la toate aceste procese. Se vor dezvolta în continuare direcțiile prioritare de cooperare comercială și economică ale Moldovei cu țările asiatice. În esență, caracterul multilateral al politicii externe a Moldovei se va menține.
K.P.: Privind spre următorii ani, care considerați că este cel mai mare risc pentru politica externă a Republicii Moldova: oboseala extinderii la nivel european, instabilitatea internă sau presiunile geopolitice externe?
Natalia Stercul: Pe fondul încetinirii ritmului de creștere economică și al creșterii inflației, presiunea amenințărilor externe va persista. Acest lucru poate deveni o sursă de nemulțumire a populației, care va resimți din ce în ce mai mult dificultățile de natură economică, dificultățile suplimentare cauzate de întreruperile în funcționarea obiectivelor de infrastructură de importanță critică, stările de urgență, noile riscuri și amenințări, ceea ce îi va determina să ceară autorităților măsuri și soluții eficiente. De aceea, cred că în următorii ani va trebui să ne concentrăm într-o mai mare măsură asupra problemelor de adaptare politică internă și economică la noile dificultăți. Agenda europeană a Moldovei va fi complicată de greutățile de natură economică și aici este important nu doar să obținem sprijinul partenerilor externi, ci și să consolidăm eforturile comune ale autorităților, mediului de afaceri și societății pentru a face față provocărilor economice viitoare.
Karadeniz Press – o agenție de știri independentă și un centru de analiză geopolitică în regiunea Mării Negre
