Partidele din Moldova se pregătesc intens de alegeri din 2009 și acest lucru nu-l observă doar cine nu dorește. De fapt, prima jumătate a anului 2008 a trecut în totalitate sub semnul alegerilor chiar dacă acestea urmează să aibă loc abia în 2009, poate chiar la jumătatea acestuia. Fiecare se pregătește în felul său – Partidul Comuniștilor se regrupează din interior, încearcă să-și îmbunătățească imaginea prin mișcări spectaculoase gen schimbarea Guvernului, creează bariere în calea altor partide pentru a le face mai greu accesul în Parlament. La rîndul lor, partidele de opoziție se "adulmecă" reciproc, încercînd să găsească posibili parteneri împreună cu care ar ajunge mai ușor în Parlament. Sînt și partide de opoziție care caută parteneri pentru perioada imediat următoare după alegeri. Acestea i-au în calcul o posibilă plecare a comuniștilor în opoziție, dar, fiind conștienți că nici o formațiune politică nu ar fi în stare să preia guvernarea de una singură, încearcă să dibuie conturul unei eventuale coaliții postelectorale. Așa sau altfel, viața politică în Moldova, indiferent de sezonul de vară tradițional "mort", a intrat în fierbere și intensitatea acestui proces va crește continuu pînă la alegeri.
Occidentul este cu ochii pe Moldova, iar interesul lui față de preconizatele alegeri pare să fie unul destul de mare. Aceasta nu mai este o frază de serviciu pe care ne-am deprins să o auzim constant pe parcursul anilor. De data aceasta situația înainte de alegeri este cu adevărat una specifică și interesul Occidentului pare să fie unul real. În ultimii ani au avut loc mai multe evenimente, inclusiv de ordin geopolitic, care-i determină pe occidentali să trateze cu mai multă seriozitate Moldova și procesele democratice ce au loc aici. În primul rînd, Moldova a devenit vecin al NATO și UE, iar aceste două organizații tot timpul au privit atent ce se întîmplă "peste gardul vecinului". În al doilea rînd, în ultimii trei ani Moldova a demarat un proces fără precedent de apropiere de Uniunea Europeană și standardele ei. Acest proces a fost susținut destul de activ de factorii de decizie de la Bruxelles și Strasbourg, care acum ar dori să vadă continuitatea reformelor demarate. Iar aceasta înseamnă întîi de toate un nivel mai înalt al proceselor democratice interne din Moldova. În al treilea rînd, în ultimii ani în Moldova s-au investit sume considerabile și, evident, europenii care au luat deciziile de rigoare și-ar dori să vadă că banii lor nu au fost aruncați în vînt. De altfel, este chiar în interesul acelorași oficiali europeni să demonstreze eficiența utilizării sumelor acordate Moldovei, altfel riscă să fie acuzați de incompetență.
În aceste condiții, nici nu este de mirare că Europa reacționează prompt la orice schimbare importantă care are tangență cu procesele democratice și, în special, cu apropiatele alegeri. Iar cea mai mare îngrijorare la moment pentru europeni este legislația electorală. Consiliul Europei și Uniunea Europeană au recomandat deja factorilor de decizie de la Chișinău să ia în calcul și o posibilă revedere a legislației electorale. Este vorba în special de pragul electoral, majorat în acest an de la 4% la 6%; de blocurile electorale, interzise acum cîteva luni; de interdicția impusă persoanelor cu dublă cetățenie de a ocupa funcții publice, inclusiv de deputat. Occidentul nu putea să nu reacționeze, deoarece este evident că aceste restricții, deși nu pot fi numite deschise antidemocratice, s-au introdus cu un singur scop – de a consolida șansele comuniștilor de a rămîne la guvernare. Or, tendința unui partid de a se folosi de situația dominantă pe care o are la un moment dat în interes personal, deja este un proces care în Occident se numește uzurpare a puterii. Probabil, Occidentul ar fi "închis ochii" la aceste derapaje antidemocratice, la fel cum a închis ochii la multe situații și evenimente ce au avut loc în alegerile din 2005 și care au avantajat în mod evident Partidul Comuniștilor. De data aceasta au apărut însă două elemente noi care-i determină pe europeni să fie puțin mai duri. În primul rînd, ei "s-au ars" deja odată cu comuniștii. Or, după ce aceștia în 2004-2005 au întors spatele Rusiei și au pornit spre Europa, în 2007, dar în special în 2008, au procedat exact invers. Desigur, guvernarea de la Chișinău nu s-a certat cu Europa în halul în care a făcut acest lucru cu Rusia mai înainte, dar, este evident că, pe fonul îmbunătățirii relației cu Moscova, dialogul cu Bruxellesul și cu Strasbourgul a rămas pe planul doi. A fost o lecție dură pentru occidentali, care-i determină acum să fie mai atenți cînd mizează pe careva forțe politice în Moldova. Și dacă în 2005 ei nu prea avea alternative și, într-un fel, erau impuși să mizeze pe comuniști (deoarece doar această formațiune avea șanse reale să ajungă la guvernare), apoi acum situația este puțin diferită. De aceea, Occidentul își permite să aibă puțin alt comportament și altă atitudine față de procesele democratice ce au loc în Moldova.
În al doilea rînd, Occidentul e determinat să fie puțin mai dur și mai critic față de evenimentele de la Chișinău și de opoziția moldovenească. Deși cu întîrziere aceasta a înțeles că opinia factorilor de decizie occidentali e formată în mare parte de clasa politică de la Chișinău. Pînă acum, delegațiilor europene ce vizitau Moldova li se prezenta preponderent un punct de vedere – ei veneau, discutau cu diferiți oficiali, vizitau două-trei instituții, își făceau o anumită impresie (preponderent bună) și plecau să scrie rapoarte despre Moldova, care, evident erau în linii mari favorabile guvernării de la Chișinău. Occidentalii de multe ori exagerau chiar cu aprecierile pozitive în numele bunelor relații cu oficialii de la Chișinău. Ei înțelegeau că, în condițiile în care Moldova e vecina UE și NATO, dialogul e absolut necesar. Iar dacă strici relațiile cu comuniștii, posibilitățile de dialog se reduc. Acum, situația s-a schimbat, Moldova fiind înainte de alegeri. În plus, opoziția a devenit extrem de activă la capitolul formării impresiei oficialilor europeni despre situația din Moldova. Potrivit unor informații neoficiale, unele partide de opoziție nu se jenează să le spună deschis occidentalilor că menținerea comuniștilor la putere și buna imagine pe care aceștia o au nemeritat la capitolul integrare europeană este rezultatul atitudinii binevoitoare a Europei. Se zice chiar că un partid de opoziție le-a reproșat europenilor zecile de milioane de dolari acordate de aceștia Moldovei, care ar putea fi folosite de comuniști pentru a-și îmbunătăți imaginea înainte de alegeri.
Sînt și forțe politice de opoziție care cer deschis Uniunii Europene, Consiliului Europei, SUA să condiționeze ajutorul pe care-l acordă Moldova printr-un climat democratic favorabil desfășurării unor alegeri libere și corecte. Un apel în acest sens a adresat occidentalilor Partidul Liberal-Democrat din Moldova. Aceeași formațiune a delegat un reprezentat al său, care a mers la Parlamentul European unde a depus un proiect de rezoluție privind situația democrației din Moldova. Nu este exclus că acest document ar putea fi adoptat în viitorul apropiat și, luînd în calcul cine este autorul, se poate de presupus că nu va fi unul favorabil guvernării comuniste.
Alte partide de opoziție, cum ar fi, spre exemplu, Partidul Național-Liberal, deja indică asupra posibilității nerecunoașterii de către Occident a rezultatelor alegerilor parlamentare, dat fiind tendința comuniștilor de a îngrădi accesul opoziției în Parlament.
Există opinia că Occidentul are o poziție mai dură în raport cu comuniștii anume în mare parte datorită presiunii pe care o exercită asupra sa opoziția de la Chișinău. Iar adresarea ambasadorilor țărilor din UE, acreditați la Chișinău, cu solicitarea de a revedea legislația electorală, ar putea fi tratată atît ca o îngrijorare a Occidentului vizavi de desfășurarea alegerilor în mod libere și corect, cît și ca un răspuns la ușoara presiune exercitată de opoziție.
Așa s-au altfel dar comuniștii s-au pomenit în fața unei realități destul de dure: sau modifică legislația electorală sau riscă să atragă asupra sa criticele Occidentului, inclusiv fiind posibilă și nerecunoașterea rezultatelor alegerilor. Deocamdată, e greu de spus cum vor proceda comuniștii, dar un lucru e cert: vor lua sau nu vor lua noi decizii în acest sens, ei se vor gîndi mult asupra urmărilor. Chiar dacă nu vor revedea legislația electorală, guvernanții vor fi mai atenți pe viitor în acțiunile lor, deoarece vor ști că Occidentul e cu ochii pe ei, iar atitudinea acestuia nici pe departe nu e atît de binevoitoare ca în 2005. www.infotag.md
