Politicienii Moldoveni Exclud Posibilitatea Revenirii la Planul Rusesc de Reglementare a Problemei Transnistrene, Propus în 2003 și Supranumit Planul Kozak. NewsIn.

90

Președintele Comisiei juridice din Parlamentul de la Chișinău, Vladimir Țurcanu, unul dintre liderii importanți ai Partidului Comuniștilor, spune că „trebuie să fim foarte atenți atunci când comentăm declarația lui Lavrov”. „Dacă el a avut în vedere că Chișinăul și Tiraspolul sunt de acord să revină la principiile juridice din planul Kozak, care prevăd delimitarea competențelor dintre cele două părți, atunci noi suntem într-adevăr de acord. Eu sunt sigur că Lavrov a vorbit despre unele principii care au fost conținute în planul Kozak, ceea ce nu înseamnă planul Kozak în varianta lui completă. Dacă este vorba despre principii, eu aș fi fost de acord. Dar dacă este vorba despre planul în integritatea lui, noi în mod clar nu putem să acceptăm așa ceva”, a declarat Vladimir Țurcanu.

Referindu-se la declarațiile unor oficiali europeni potrivit cărora după evenimentele din Abhazia și Osetia de Sud următoarea la rând va fi Transnistria, Țurcanu a apreciat că acestea nu sunt decât speculații și că același Lavrov a declarat că pentru Transnistria nu va fi în niciun caz aplicat același principii și metode ca față de cele două regiuni separatiste din Georgia. „Varianta Abhaziei și Osetiei de Sud nu poate fi aplicată față de Transnistria, deoarece rădăcinile acestor conflicte sunt total diferite”, a declarat Vladimir Țurcanu.

Președintele Partidului Democrat, Dumitru Diacov, nu crede că declarația lui Lavrov privind posibilitatea revenirii la Planul Kozak este una convenită cu Chișinăul. „Eu cred că Lavrov și-a spus părerea sa în sensul că noi trebuie să discutăm, și să discutăm și unele dintre problemele care au fost conținute și în planul Kozak. Sigur că planul Kozak, așa cum a fost el prezentat în 2003, nu poate fi acceptat în acest mod deoarece la mijloc sunt integritatea teritorială, supraviețuirea statului. Noi dacă facem integrarea Transnistriei cu Republica Moldova, vrem să avem un stat viabil, nu unul care își crează singur probleme”, a declarat Dumitru Diacov. Președintele PD este de părere că acum Rusia e prea antrenată în problematica caucaziană ca să discute cu Chișinăul. „Din câte am înțeles chiar și președintele a plecat în concediu, ceea ce înseamnă că nu există un proces activ în problema transnisteană acum”, susține Discov.

Întrebat care este scopul acestor declarații ale Moscovei, în condițiile în care poziția nu pare să fie coordonată cu Chișinăul , Diacov a spus că „nu e important ce spune Moscova, e important ce face Chișinăul, dacă Chișinăul este decis să-și apere pozițiile sale, să apere intresele Republicii Moldova”. „Eu nu am multe argumente să spun că Chișinăul și acel Chișinău oficial pe care noi nu prea îl iubim și este acum în stare să facă gafe din acest punct de vedere. Eu cred că și Chișinăul oficial, și președintele Republicii Moldova, care din păcate participă la niște discuții cam netransparente și se gândește totuși la viitorul republicii și nu cred că se vor repeta niște greșeli care au fost trecute în istorie în 2003”, susține Dumitru Diacov.

În opinia liderului PD, conflictele din Transnistria și cele din Abhazia și Osetia de Sud sunt totuși conflicte diferite. „Nu avem noi aici problemă națională, nu avem problemă religioasă, nu avem probleme de alt gen. În zona noastră a fost mereu pace, a fost liniște și nu avem motive de isterie. Și cred că nici rușii nu sunt astăzi în stare să pună problema foarte radical”, susține Discov.

Mai puțin optimis în ceea ce provește perspectiva recunoașterii Transnistriei de către Rusia a fost Vicepreședintele Parlamentului, Iurie Roșca, președinte al Partidului Popular Creștin Democrat.

„Noi nu putem să excludem astfel de evoluții pentru că administrașia de la Moscova a devenit previzibilă în sensul încălcării regulilor de comportament internațional și a normelor de drept internațional. Prin urmare, nu putem exclude faptul că într-o zi nefastă pentru Republica Moldova puterea de la Kremlin ar recurge la recunoașterea regiunii secesioniste. Dar nici sub amenințarea unui astfel de pericol Republica Moldova nu poate să admită subordonarea critică a țării noastre intereselor neoimperiale ale Federației Ruse”, a decalrat Iurie Roșca.

În opinia președintelui PPCD, revenirea la Planul kozak este una imposibilă „pentru că niciun politician responsabil din Republica Moldova nu ar dori să provoace o criză de proporții așa cum s-a întâmplat în noiembrie 2003, când administrașia Rusiei a încercat să promoveze așa-zisul Memorandum Kozak”. Scopul acestui document a fost legalizarea prezenței militare rusă și distrugerea sistemului constituțional al Republicii Moldova, în sensul preluării controlului asupra deciziilor în politica internă și externă prin schimbarea modelului de organizare internă a țării.

Mai mult decât atât, a subliniat Roșca, este de remarcat faptul că președintele Vladimir Voronin, după întâlnirea cu omologul său rus, a precizat clar, atât în declarațiile de presă, cât și la recepția oficială dată pentru diplomații occidentali și lideri de partide că în abordarea problemei transnistrene Chișinăul rămâne fundamentat pe principiile Legii din 22 iulie 2005, care este conformă intereselor naționale ale Republicii Moldova.

„Întrevederea Voronin și Medvedev, chiar dacă a fost una plină de amabilități și eleganțe verbale și promisiuni reciproce, nu înseamnă deloc că cel doi aveau în cap același model de soluționare a diferendului transnistrean, motiv pentru care nu cred că este cazul să ne panicăm în mod deosebit. Și asta, măcar pentru faptul că Legea cu privire la principiile de reglementare a diferendului transnistrean este una cu un statut deosebit și poate fi schimbată doar într-un regim special care presupune o procedură juridică destul de complicată”, a declarat Roșca.

Vicepreședintele Parlamentului nu crede în acestă chestiune că opinia publică poate fi luată prin surprindere, iar opoziția nu are de ce să aștepte surprize neplăcute din partea guvernării, „care are nevoie de consens politic asupra acestei probleme delicate mai ales în ajunul alegerilor parlamentare din primăvara 2009”.