La 7 mai, la Praga, va fi lansat oficial „Parteneriatul Estic” – un program care presupune consolidarea relațiilor dintre Uniunea Europeană și șase foste republici sovietice: Ucraina, Moldova, Belarus, Georgia, Armenia și Azerbaidjan. Programul vizează să sporească susținerea financiară și cooperarea UE cu aceste țări, dar nu prevede acordarea calității de membru al UE. Parteneriatul va oferi regim liberalizat de comerț, va ridica restricții de deplasare, va încuraja schimburi culturale și programe de asistență. De la partenerii estici se așteaptă continuarea reformelor politice și economice.
– Care sunt beneficiile și care sunt dezavantajele pe care le implică aderarea Moldovei la Parteneriatului Estic?
– Există o percepție greșită la Chișinău, în special în rândul autorităților, vizavi de Parteneriatul Estic. PE face parte din politica europeană de vecinătate, dintr-un proces evoluționist menit să consolideze dimensiunea estică a politicii europene de vecinătate, să o aducă mai aproape de necesitățile și așteptările statelor din regiune.
Parteneriatul Estic este un pas extrem de benefic pentru noi. Vine cu mai mult decât cu perspectiva integrării economice, facilitării comerțului. Vine cu ideea unei asocieri politice, prin semnarea unor acorduri de asociere cu statele din Europa de Est. Parteneriatul nu prevede o perspectivă clară de integrare europeană, dar practic 90% din conținutul noului acord de asociere va semăna cu cele semnate anterior de UE cu statele din Europa Centrală sau din Balcanii de Vest. Asta ne poate ajuta să ne apropiem de momentul în care să forțăm UE să ne acorde această perspectivă.
Parteneriatul Estic formulează clar perspectiva negocierii, semnării unui acord aprofundat și comprehensiv de liber schimb, vine cu ideea liberalizării graduale a regimului de vize, prin inițierea unui dialog al cărui rezultat se așteaptă a fi acordarea unei foi de parcurs care va conține pașii necesari a fi îndepliniți ca să obținem această perspectivă.
O altă perspectivă, la fel de importantă, este integrarea sistemului nostru energetic în sistemul UE, fapt ce în viitor va consolida securitatea energetică a Moldovei. Negocieri în acest sens se duc deja între noi și UE, spre sfârșitul acestui an așteptându-se ca RM deja să fie admisă în comunitatea energetică europeană.
O altă oportunitate este cooperarea multilaterală, până în prezent politica de vecinătate bazându-se pe parteneriate bilaterale și UE și statul vizat. Odată cu implementarea Parteneriatului Estic se va crea o componentă multilaterală care va prevedea dialoguri la diferite niveluri și la cel de șefi de state odată la 2 ani, la nivel de miniștri de externe odată pe an etc. Sunt prevăzute și proiecte regionale axate pe 4 tematici: democrația și buna guvernare, integrarea economică, securitatea energetică și facilitatea contactelor interumane.
În ceea ce privește dezavantajele, acestea sunt practic aceleași pe care le vedem și în politica europeană de vecinătate. Cel mai important este lipsa unei condiționalități clare. Nu există o legătură clară între obiective, condiționări și sancțiuni. Vedem acest lucru pe exemplul RM. S-au pus foarte multe obiective, ni s-au oferit diferite facilități comerciale. Una din condiții a fost respectarea drepturilor omului, a principiilor democratice, funcționarea democratică a instituțiilor.
Până nu demult, RM era privită favorabil în acest sens în UE. Dar vedem că în rapoartele Comisiei Europene și ale societății civile se menționa de fiecare dată că rămânem în urmă la anumite capitole ce țin de democrație, libertatea expresiei, independența justiției sau cea a mass-media, combaterea corupției sau mediul de afaceri nu tocmai atrăgător pentru investitorii străini. Încurajările care veneau din UE prin diferite forme nu au adus rezultatul scontat. Se ofereau anumite beneficii, dar situați în fond rămânea aceeași. Autoritățile moldovene aveau o retorică și un limbaj bun despre integrarea europeană, promiteau marea și sarea autorităților europene, dar mimau implementarea legilor adoptate, a reformelor asumate. Adesea angajamentele luate rămâneau neimplementate. Pentru o condiționalitate mai puternică este nevoie de perspective concrete, atrăgătoare, în special pentru cetățenii RM. Altfel, sancțiunile pe care UE s-ar putea să le introducă în țara noastră nu vor avea niciun efect.
Totuși, în ciuda acestor deficiențe, politica de vecinătate și Parteneriatul Estic sunt niște ancore pentru RM pe calea integrării europene. Noi trebuie să depunem mai multe eforturi. UE ne oferă anumite instrumente pentru a ne pregăti, dar deocamdată nu este gata să se implice la același nivel cum a făcut-o în cazul mai multor state care deja s-au integrat, din mai multe considerente, inclusiv interne.
O lacună a celor două proiecte este faptul că mai mult s-au axat pe autorități și mai puțin pe motivarea cetățenilor statelor unde proiectele au fost implementate.
– În aceste condiții, cât de pregătiți credeți că suntem pentru asumarea noilor responsabilități?
– Este clar că nu suntem pregătiți pentru a avea o perspectivă clară de integrare europeană. În ultimele săptămâni constatăm că și la capitolul democrație avem mari lacune. De aceea, orice cerere a noastră adresată UE cu privire la perspectiva clară de aderare la EU este hilară. Autoritățile nu se bucură de încredere în UE și argumentele acestora au fost mult șubrezite în ultimul timp. Dar, nu înseamnă că trebuie să amânăm această idee.
Nu este îndeajuns să cerem și să spunem că suntem gata. Este nevoie să demonstrăm prin fapte, să arătăm că implementăm reformele pe care ni le-am asumat prin planul de acțiuni, și nu doar la nivel retoric. Trebuie să schimbăm percepția oamenilor vizavi de instituțiile statului, în primul rând față de poliție – se pare că nu ne mai reprezintă și nu ne mai apără interesele și dar și față de mass media, despre care în continuare se crede că este supusă autorităților, în domeniul corupției.
Trebuie să avem voință politică ca să schimbăm aceste realități și să lăsăm la o parte jocurile de a oscila între est și vest. Este nevoie de o decizie politică clară față de vectorul nostru de dezvoltare.
– Președintele în exercițiu al RM, Vladimir Voronin, a recunoscut că autoritățile de la Chișinău au fost mai rezervate față de Parteneriatul Estic . Cum comentați poziția Chișinăului?
– Inițial, oficialii moldoveni au avut o poziție ambiguă. Autoritățile erau nemulțumite că RM era pusă în același coș cu Belarus, Azerbaidjan și Armenia și țări care nu-și doresc să adere la UE și unde reformele democratice nu sunt implementate. După ultimele evenimente, aceste argumente nu mai rezistă nici unei critici. Percepția europenilor și a partenerilor din Europa de Est este că între Moldova și Belarus nu mai există mare diferență. Imaginea noastră este foarte proastă în exterior, de aceea, argumentele de până acum a autorităților nu mai au nici o rațiune. Într-un interviu acordat în februarie unui ziar rusesc Voronin a numit Parteneriatul Estic un fel de CSI 2, o încercare de a izola Federația Rusă. Acest lucru a trimis semnale extrem de negative la Bruxelles. Probabil declarațiile președintelui moldovean erau legate și de contextul electoral de atunci, de dorința de a-și asigura sprijinul Federației Ruse.
Chiar și acum RM nu are o poziție oficială clară față de Parteneriatul Estic. Nu Vladimir Voronin va pleca la lansare, ci Andrei Stratan, deși nu este clar în calitate de cine va pleca, deoarece la 4 mai și-a depus mandatul de ministru de externe. În plus, domnul Stratan este persoana care a avut și are rezerve față de acest parteneriat.
Mă aștept că de acum încolo vom avea surprize, vom avea declarații în continuare critice la adresa inițiativei, se vor înainta în continuare diferite cereri, precum a fost cea recentă prin care Vladimir Voronin a spus că așteaptă un semnal clar de la UE, care să-i ofere o perspectivă clară de liberalizare a regimului de vize, pentru că cetățenii RM ar fi umiliți să circule în UE prin România. Astfel de cerințe tranșante adresate Uniunii Europene vor avea mai curând efectul discreditării UE în fața cetățenilor RM, prin intermediul principalelor canale de televiziuni, despre care se știe că sunt controlate de autorități. Nu exclud că astfel se va pregăti terenul pentru o reorientare cardinală a politicii externe a RM.
Totuși, un refuz oficial sigur de a participa la Parteneriatul Estic nu va fi, pentru că autoritățile de la Chișinău sunt conștiente că ideea integrării se bucură încă de popularitate în rândul cetățenilor. În plus, economic suntem extrem de legați de UE. De acolo vin foarte multe investiții.
– Ce va avea de câștigat Uniunea Europeană de pe urma acestui proiect?
– Stabilitatea politică, economică și socială a regiunii în primul rând. Ei înțeleg că stabilitatea UE este strict legată de cea a statelor de la frontiere. Uniformizarea spațiului conform criteriilor UE înseamnă mai puține contradicții. Este o inovație a UE și un fel de extindere a spațiului UE, dar fără perspectiva de integrare. Cel puțin, aceasta se vede din evoluția lucrurilor din Moldova, Ucraina și Georgia.
De asemenea, în ultimul timp se observă un interes tot mai mare pentru jocurile geo-politice din partea UE, în special o curtare a liderilor autoritari din regiune și Azerbaidjan, Kazahstan, Turkmenistan. Mulți explică acest lucru prin necesitatea UE de a-și asigura securitatea energetică, pentru că aceste state sunt producătoare de resurse energetice. De țări ca Belarus este nevoie pentru tranzitarea resurselor energetice. Politica tot mai blândă față de aceste regimuri, faptul că UE închide ochii la violări ale drepturilor omului este calificat de mulți experți drept un joc geopolitic pentru a nu permite Rusiei să-și întărească influențele în această regiune. Dar acest lucru implică anumite riscuri pentru UE, care este încă văzută ca o putere ce sprijină regimurile democratice. Diferența între politica externă a UE și cea a Rusiei poate să nu mai existe. Și atunci ne pomenim cu o dezamăgire față de Bruxelles, lucru care la Chișinău deja se observă, din moment ce oficiali europeni au spus că este inadmisibilă incendierea a două clădiri, dar nu au utilizat acest cuvânt și în ceea ce privește încălcarea drepturilor omului.
