Kalman Mizsei: Problema transnistreană trebuie soluționată în interese oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Infotag. 01.07.2010.

98

Infotag: Domnule Mizsei, ați fost numit Reprezentant Special al Uniunii Europene în RM la 1 martie 2007. Avînd în vedere că vă aflați în țară, ce puteți spune despre situația creată în jurul reglementării problemei transnistrene, care pentru Moldova este una din sarcinile prioritare?

Kalman Mizsei: Acest proces este unul dificil, deoarece în regiune există interese atît in favoarea cît și împotriva reglementării. Afară de aceasta, în rîndul participanților numeroși la acest proces nu există o cultură adînc înrădăcinată a găsirii unor soluții de compromis reciproc avantajoase. În același timp, aș vrea să menționez că guvernul moldovean, care a fost constituit toamna trecută, se străduie să deschidă un nou capitol în această problemă prin intensificarea eforturilor pentru întărirea încrederii cu autoritățile din Transnistria. Este de dorit ca în coaliție să apară o disciplină suficientă pentru ca toți să vorbească în spiritul întăririi încrederii. Și autoritățile transnistrene ar trebui să aibă mai multă încredere în edificarea unor poduri cu Chișinăul, precum și să folosească aceste poduri, pentru binele oamenilor de acolo. Totuși, sper că unele inițiative noi, care apar acum, vor putea accelera acest proces.

Infotag: Sînt șanse pentru reglementarea conflictului? Negocierile la nivel înalt nu se mai poartă de mai bine de trei ani. Care sînt perspectivele Chișinăului și Tiraspolului?

Kalman Mizsei: Da, șanse sînt. Cu cît mai bună va fi cooperarea între UE, Rusia și Ucraina, cu atît mai multe sînt șansele de dialog, care, la rîndul său, poate duce la soluționarea conflictului. De asemenea, interesele Chișinăului și Tiraspolului în acest proces sînt foarte importante și cu cît participanții la formatul „5+2” comunică între ei mai mult, cu atît mai multe interese comune se pot realiza și pe baza cărora am putea începe procesul de negocieri.

Infotag: Cum apreciați Declarația comună a Președinților Rusiei și Ucrainei, Înțelegerea dintre Angela Merkel și Dmitri Medvedev, precum și „proaspăta” declarație a ministrului Afacerilor Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, privind posibilitatea participării UE la operațiunea de menținere a păcii în Transnistria și posibilitatea reluării procesului de negocieri în formatul „5+2”?

Kalman Mizsei: Cred că există multe componente promițătoare în fiecare din ele. Se vede o asemănare a abordărilor. Cu toții vedem importanța formatului de negociere „5+2”, precum și a întăririi încrederii între Chișinău și Tiraspol, cu toții înțelegem necesitatea partenerilor externi de a contribui la acest proces și cu toții conștientizăm importanța respectării drepturilor omului și participării societății civile în procesul în cauză. Și cu toții înțelegem că numai un statut lărgit și garantat pentru Transnistria poate deschide calea spre reglementare.

Infotag: Există opinia precum că formatul „5+2” este ineficient pentru atingerea unui consens. Există vreo alternativă?

Kalman Mizsei: Nu formatul „5+2” este responsabil de stagnarea negocierilor, ci factorii politici interni ai țărilor-participante, precum și atitudinile unei țări față de alta. Cred că în ultimii 4 ani cu toții am învățat cîte ceva, iar cînd vom relua negocierile, aceste lecții vor fi luate în considerație. Participanții la formatul „5+2” sînt participanții potriviți. Unicul lucru incorect ar fi împărțirea participanților în participanți de prima și de a doua categorie, pe baza diferențierii între garanți și observatori. UE este cel mai important vecin al Moldovei și, respectiv, aceasta așteaptă să devină un partener egal cu alții în cadrul procesului. Importanța noastră economică crește și în Transnistria și, în opinia mea, Tiraspolul înțelege că nu venim cu intenții rele, ci cu dorința de a ajuta la crearea unei situații din care toți vor avea de cîștigat.

Infotag: Pe cît de mult problema transnistreană este o piedică pentru integrarea europeană a Moldovei? Ar poate oare Republica Moldova să se integreze în UE după exemplul Ciprului sau în alt mod, conservînd conflictul transnistrean?

Kalman Mizsei: Aș spune că problema transnistreană și integrarea europeană sînt strîns legate. Mai întîi, cu cît mai mult va domina supremația legii în dreapta Nistrului, cu atît mai convinși vor fi transnistrenii că nu vor fi discriminați într-un stat comun. În al doilea rînd, mai multe reforme economice în Moldova înseamnă prosperare, lucru la fel de bun pentru transnistreni. În al treilea rînd, cu cît mai multă răbdare democratică va manifesta Chișinăul în politica sa internă și în viața socială, cu atît mai convingătoare vor fi acestea pentru Transnistria. Toate acestea reprezintă, de asemenea, condiții pentru integrarea mai rapidă în Uniunea Europeană.

În ce privește problema Ciprului, această experiență impune și mai mult țările membre ale UE să conștientizeze că ar vrea cît mai repede să vadă reglementarea conflictului transnistrean. Dar acest proces necesită timp și cred că reglementarea transnistreană se va produce mai repede.

Infotag: Cît de eficiente sînt sancțiunile impuse liderilor de la Tiraspol pentru circulația în spațiul european?

Kalman Mizsei: În primul rînd, aș vrea să spun că atunci cînd au fost introduse restricțiile de circulație eu nu eram Reprezentant Special al UE. De cînd am venit în această funcție am lucrat asupra găsirii modalităților de întărire a încrederii, inclusiv prin crearea unei mediu mai favorabil, care să permită diminuarea acestor restricții. Sper că și autoritățile transnistrene vor face tot ce depind de ele pentru a-și aduce contribuția în acest proces. În particular, am vrea să vedem următoarele: reluarea procesului de negocieri, circulația liberă a persoanelor, inclusiv a reprezentanților conducerii Moldovei, și soluționarea acceptabilă a problemei școlilor moldovenești cu predare în grafie latină din stînga Nistrului. Acest lucru ar îmbunătăți considerabil atmosfera, fapt care, la rîndul său, ar ajuta la multe altele. Negocierile reușite pot avea loc dacă partenerii vor avea încredere între ei. Restricțiile la circulație nu se referă la metodele de edificare a încrederii. Acestea dau naștere la izolare, ceea ce nu este bine. Așadar, trebuie cu toții să lucrăm asupra faptului ca aceste politici să aparțină trecutului. Avem nevoie de implicare, nu de izolare.

Infotag: Este oare posibilă reglementarea cu actualii lideri transnistreni?

Kalman Mizsei: Trebuie să lucrăm cu oamenii care se află la conducere. Am avut întrevederi cu toți reprezentanții conducerii din Transnistria și pot spune că nu am întîlnit nici o persoană cu care să fie imposibil de lucrat. Dar acest lucru trebuie să se desfășoare în bază de parteneriat și trebuie să existe o aspirație neîntreruptă pentru întărirea încrederii, altfel va fi dificil să-i scoatem pe unii din propriul bunker. Trebuie să-i convingem că acesta nu este un război împotriva lor, ci o situație de colaborare din care pot obține avantaje. Prea mult timp ei au fost tratați mai mult ca dușmani, decît ca parteneri. Dar și ei trebuie să facă mai mult: să răspundă la gesturile pozitive. Uneori ei se gîndesc că, fiind respinși, pot face ce vor. Dar ei nu trebuie respinși și, pe de altă parte, trebuie să înceapă să se comporte responsabil. Repet: este foarte important ca ei să simtă să noi îi tratăm ca pe niște actori în acest joc.

Infotag: Poate fi considerată o utopie ideea reglementării conflictului fără acordul Rusiei și Ucrainei?

Kalman Mizsei: Aceste două țări reprezintă o parte indispensabilă în procesul de negocieri. Este o întrebare bună, căci unii consideră că participarea celor două țări este una problematică. Uniunea Europeană întotdeauna a avut o atitudine de respect față de Rusia și Ucraina. La rîndul său, moneda are două părți și parteneriatul presupune un comportament responsabil, îndreptat spre concentrarea serioasă a eforturilor pentru soluționarea conflictului.

Infotag: Ce atitudine are Bruxellesul față de declarațiile liderilor de la Tiraspol precum că populația din stînga Nistrului vrea să fie în componența Rusiei? Și ce atitudine față de aceasta au participanții la procesul de negocieri, de exemplu, UE și SUA?

Kalman Mizsei: Mai întîi, Transnistria este departe de situația cînd pe o perioadă îndelungată de timp oamenii ar avea acces la informații obiective și apoi și-ar putea exprima voința. În al doilea rînd, există o asemenea noțiune ca dreptul internațional, care spune clar că Transnistria este o parte a Moldovei, deoarece ea a fost parte a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești în momentul destrămării Uniunii Sovietice. Nistrul trebuie să unească, nu să despartă. Dar iarăși, responsabilitatea o are și cealaltă parte. Populația regiunii, vorbitoare de limba rusă și limba ucraineană, trebuie să simtă că ea poate să-și utilizeze limba maternă în mod liber. Politica Moldovei în acest sens este una bună. Ceea ce trebuie îmbunătățit este retorica unor politicieni. Limba rusă are un rol important pe ambele maluri ale Nistrului. Pe de altă parte, politica lingvistică și culturală a Transnistriei trebuie să ofere etnicilor moldovenilor dreptul la limba lor maternă. În practică, urmărim rusificarea de tip sovietic, care trebuie înlocuită. În acest context, o posibilitate ar fi atingerea unui progres în problema școlilor moldovenești cu predare în grafie latină pînă la începutul noului an de învățămînt.

Infotag: În acest caz, am putea oare considera că Rusia este participant la negocierile în formatul „5+2” la fel ca și Ucraina sau OSCE?

Kalman Mizsei: Fiecare participant își are rolul său aparte și Rusia, desigur, este un partener-cheie în acest proces, la fel ca și în alte multe procese de edificare a unui continent comun liber. Sînt convins că reglementarea transnistreană va deveni unul din elementele edificatoare ale unei noi Europe libere și de cooperare, care, de fapt, se întinde pînă la Vladivostok. Noi, locuitorii Uniunii Europene, avem multe în comun cu rușii și avem nevoie de proiecte care vor ajuta ambele părți să simtă acest lucru. Conflictul transnistrean are nevoie de o unire a eforturilor, care să ne adune pe toți și care ne va ajuta să simțim că am lucrat corespunzător pentru binele oamenilor care locuiesc aici, că am creat condiții pentru prosperare. Acest lucru va conferi încredere ambelor părți ca împreună să găsim soluții la scopuri comune și mai ambițioase, care ne vor conduce spre o Europă unită, comună, democratică și umanistă.

Infotag: Care este prognoza Dvs. asupra scenariului reglementării transnistrene în următorii 1-3-5 ani?

Kalman Mizsei: Știți, dacă toți ar vrea, am putea avea rezultate sesizabile chiar peste un an. Peste 5 ani la sigur vor fi. Această situație de pe Nistru este anacronică și trebuie să găsim o soluție umanistă chiar acum.

Infotag: Cum apreciați situația internă a Moldovei?

Kalman Mizsei: De la alegerile parlamentare precedente multe lucruri au fost făcute în țară. Politica economică este prudentă, necătînd la faptul că trebuie acordată în continuare mai multă atenție reformelor structurale care vor ajusta baza normativă la cea europeană. De asemenea, trebuie acordată mai multă atenție dezvoltării garanțiilor sistemice pentru diminuarea nivelului corupției. Politica integrării europene la fel a primit un impuls nou, sesizabil, în frunte cu o conducere competentă în persoana Prim-ministrului și Ministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene. De asemenea, a crescut pluralismul mijloacelor de informare în masă. Însă coaliția, care poartă numele „pentru Integrare Europeană”, trebuie să fie foarte precaută în ceea ce privește problemele standardelor democratice și supremația legii.

Urmăresc cu regret ceea ce s-a întîmplat și mai bine spus ceea ce nu s-a întîmplat și cu discuțiile parlamentare privind modalitatea de alegere a Președintelui. Trebuie să spun că elita politică moldovenească a mai scăpat o șansă de a arăta mai europeană. Democrația înseamnă negocieri și compromisuri înțelepte. Nu a fost făcută nici o tentativă serioasă de a găsi o soluție de compromis. Retorica continuă să fie una dușmănoasă, încît pune la îndoială atașamentul democratic al oponenților. Democrația nu poate exista fără opoziție, iar drepturile acesteia trebuie respectate. Opoziția trebuie tratată ca un partener, și nu ca pe un dușman. Pe de altă parte, opoziția are nu numai drepturi, și ci obligații: retorica sa trebuie să ia acest lucru în considerație. Motivul pentru care vorbesc așa detaliat despre aceasta constă în faptul că tot ce face guvernul moldovean pentru reformare va fi consecvent doar atunci cînd toleranța va apărea de ambele părți. Acest lucru este extrem de important pentru democrație, iar democrația este extrem de importantă pentru integrarea europeană a Moldovei. Elita politică moldovenească de ambele părți trebuie să facă acest ultim pas astfel încît noi să putem constata că procesul democrației este ireversibil. De asemenea, trebuie încetată practica rescrierii legilor electorale de către partidul sau coaliția de guvernămînt înainte de fiecare alegeri. Regulile de participare la alegeri trebuie formulate cu mult înainte de alegeri, pentru ca oamenilor să nu li se creeze impresia că aceasta se face în favoarea celor aflați la putere. Dar, în general, Moldova are pe ce se sprijini. Ea este cel mai evident candidat la integrarea europeană la est de UE, iar negocierile pentru obținerea statutului de membru asociat înaintează cu o viteză record grație nivelului de pregătire a negociatorilor voștri, grație mandatului guvernamental clar pe care l-au primit și grație manierelor lor cu adevărat europene. Și acest lucru este foarte important.