Liberalizarea vizelor pentru UE – oportunitate de dialog cu Tiraspolul? Radio Europa Liberă. 31.01.2011.

118

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. În ediția de astăzi:

Călătoriile fără vize în Europa pot deveni realitate și pentru locuitorii raioanelor de est ale Republicii Moldova, dacă administrația transnistreană va colabora la securizarea actelor.

„Cred că Transnistria va colabora. Însă noi ne-am învățat deja să ocolim cu succes mai multe propuneri venite din partea Europei, înlocuindu-le cu soluții mai puțin standard”.

Spune invitatul ediției de astăzi, politologul din Bender, Grigori Volovoi.

Val de crime violente la Tiraspol. Autoritățile și populația par să fie tot mai îngrijorate.

„Acum mergi pe stradă și ți-e frică și ori că-ți fură geanta, ori îți dau pur și simplu cu ceva în cap”.

Autoritatile moldovene acordă pasapoarte locuitorilor din Transnistria intr-un regim facilitat, dar pregatirile pentru liberalizarea vizelor cu Uniunea Europeana ridica in fata Chisinaului o dilema: pot sau nu pot avea incredere in actele de identitate emise de autoritatile transnistrene, pe baza carora sunt perfectate pasapoartele moldovenesti? Cu alte cuvinte, cum să se asigure că nu vor cere pașapoarte cu drept de calatorie liberă în Uniunea Europeană locuitorii ai Transnistriei falși, cu acte false. Prin urmare, secuzirarea actelor de identitate devine o problemă pe care Chișinăul, cu asistența Uniunii Europene, va încerca să o discute cu Tiraspolul. Va colabora administrația transnistreană la îndeplinirea planului de acțiuni al Republicii Moldova, așa încât și locuitorii regiunii transnistren să poată beneficia din plin de călătoriile fără vize în Europa? Este întrebarea pe care am adresat-o politologului din Bender Grigori Volovoi, președintele Fundației Centrului pentru Drepturile Omului în Transnistria.

Grigori Volovoi: „Cred că Transnistria va colabora. Însă noi ne-am învățat deja să ocolim cu succes mai multe propuneri venite din partea Europei, înlocuindu-le cu soluții mai puțin standard. Spre exemplu, pentru liniștea Europei, putem susține că avem toate cele necesare, că suntem pregătiți, dar în realitate toate vor rămâne așa cum sunt: un conflict nesoluționat, o Moldovă divizată, probleme imense legate de trecerea frontierei administrative dintre Moldova și Transnistria ș.a.m.d. Uniunea Europeană nu pare să fie interesată acum de aceste lucruri, deși ar trebui să-și concentreze eforturile anume în această direcție. Pentru că acte pot fi inventate de orice fel sau se poate conveni asupra lor la orice nivel. În cele din urmă, se pot întâlni din nou la un meci de fotbal și conveni cu Igor Smirnov asupra unei soluții administrative privind securitatea actelor, însă conflictul va rămâne cum a fost și e puțin probabil ca Uniunea Europeană să se bucure de o atare situație”.

Europa Liberă: Grigori Volovoi nu exclude că Rusia și Ucraina ar putea să obțină regimul liberalizat de vize înaintea Republicii Moldova, situație ce va reduce substanțial atractivitatea pașaportului moldovenesc pentru locuitorii regiunii transnistrene. Opinie care nu este împărtășită însă de unii experți de la Chișinău, care spun că deși Ucraina, spre exemplu, a început mai devreme negocierile cu Uniunea Europeană, Moldova, care este o țară mică, a reușit să îndeplinească până acum mult mai multe condiții tehnice pentru liberalizarea regimului de vize.

Referitor la posibila torpilare de către administrația transnistreană a planului de acțiuni, premierul Vlad Filat a declarat recent că nu este îngrijorat de o asemenea perspectivă. Dacă problema transnistreană ar fi fost un obstacol, nu s-ar fi ajuns la demararea dialogului privind eliminarea vizelo. Premierul a spus că potențialele riscuri au fost demult aduse la cunoștința experților Uniunii Europene. Totodată, el a ținut să sublinieze că liberalizarea regimului de vize va fi precedată de etapa creării unei zone de comerț liber cu Uniunea Europeană, iar aceasta, a lăsat să se înțeleagă Vlad Filat, va oferi noi avantaje și oportunități regiunii transnistrene.

Directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă din Chișinău, Victor Chirilă crede însă că guvernul moldovean nu trebuie să pornească de la premisa că Tiraspolul nu va accepta o colaborare, ci să aplice tactica pașilor mici, în condițiile în care o soluție politică și cuprinzătoare a conflictului nu este acum posibilă.

Victor Chirilă: „Eu nu pot să prezic care va fi atitudinea transnistrenilor. Bine, trecutul, să spunem așa, nu ne face să fim prea optimiști. Dar eu pornesc de la interesul autorităților de la Chișinău. Și interesul autorităților de la Chișinău este ca să facă tot posibilul ca să angajeze pe reprezentanții administrației de la Tiraspol să soluționeze acele probleme legate de securitatea documentelor, combaterea migrației ilegale, controlul la frontiera moldo-ucraineană, în special pe perimetrul transnistrean. Să le soluționeze, în primul rând, începând de la un dialog echitabil, corect cu aceștia. Este important să demonstrăm celor de la Bruxelles că guvernul de la Chișinău nu stă cu mâinile în buzunare, că guvernul de la Chișinău face eforturi necesare pentru ca problemele menționate să fie rezolvate în coordonare cu administrația de la Tiraspol.

Eu cred că liberalizarea regimului de vize este o oportunitate pentru a lărgi diapazonul de discuții, de comunicare cu reprezentanții administrației transnistrene și acest lucru trebuie exploatat. Și cred că, în cele din urmă, reticența lor va fi învinsă, dar pentru acest lucru va fi nevoie de flexibilitate, va fi nevoie de răbdare, și creu eu că va fi nevoie de foarte multă inteligență și, fără îndoială, dialog. Dialog și iarăși dialog. Cred că este unica soluție pentru a-i angaja pe reprezentanții regiunii transnistrene în soluționarea unor probleme concrete, în implementarea unor proiecte concrete în diferite domenii, inclusiv în domeniul liberalizării regimului de vize”.

Europa Liberă: deci, liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană este doar un singur element dintr-un posibil cadru mai larg de cooperare între Chișinău și Tiraspol.

Victor Chirilă: „Autoritățile de la Chișinău trebuie să înțeleagă un singur lucru și eu cred că ei înțeleg, pentru că se vorbește foarte mult despre acest moment că regiunii transnistrene i se va oferi un statut special, o autonomie largă, în cadrul viitorului stat reintegrat Republica Moldova. Ori această autonomie largă presupune și anumite responsabilități pentru administrația de la Tiraspol. Responsabilități în diferite domenii, fie că vorbim de domeniul social, de domeniul eliberării certificatelor de stare civilă, domeniul culturii. Eu cred că, înțelegând acest lucru, și înțelegând care ar trebui să fie aceste responsabilități, să implementăm niște proiecte care vor recunoaște aceste responsabilități, în viitor. Eu nu vorbesc de cedări politice. Eu vorbesc de niște lucruri care oricum dânșii vor trebui să le îndeplinească în viitor. Și mă refer aici la eliberarea documentelor de stare civilă. Pentru noi, de exemplu, când vorbim despre eliberarea documentelor de stare civilă în contextul liberalizării regimului de vize, este important să știm că aceste documente sunt sigure, că ele nu sunt false, că cei care eliberează aceste documente nu sunt corupți și, astfel, vulnerabili la falsificarea respectivelor documente”.

Europa Liberă: cum putem afla acest lucru? Până unde ar putea să ajungă compromisul, pentru că acum 10 ani între Chișinău și Tiraspol s-a semnat un acord de recunoaștere reciprocă a actelor, care însă a eșuat, după introducerea de către regiunea transnistreană a propriilor pașapoarte?

Victor Chirilă: „Putem începe un dialog cu ei, să stabilim o anumită cooperare în acest domeniu, ca să înțelegem și noi care este procedura. Probabil că va trebui să revenim și la respectivul acord pe care dl Voronin l-a semnat în 2001 ca să putem să mai precizăm lucrurile. Știm foarte bine de ce acel acord nu a fost implementat. Pentru că partea moldoveană l-a negociat foarte prost, pentru că partea moldoveană nu a prevăzut, și nu știu de ce nu a prevăzut, că partea transnistreană va încerca ca în lista acelor documente pe care Moldova le va recunoșate să includă și pașaportul eliberat de regiunea transnistreană. Or acest lucru este inacceptabil, pentru că această regiune nu este recunoscută ca stat independent de nimeni, mai ales de Republica Moldova. Or, autoritățile, la acea dată, au înțeles că documentele de stare civilă oricum trebuie să fie recunoscute, pentru că, și aici nu vorbesc despre pașaport, ci de alte documente, – de certificare de naștere, certificate de căsătorie, etc., – pentru că acest lucru facilitează, de exemplu, obținerea pașapoartelor Republicii Moldova sau facilitează alte chestiuni legate de justiție, etc. Și oricum niște pași concreți, minimi, trebuie făcuți, dar trebuie făcuți în coordonare cu ambele părți și, de asemenea, având în vedere viitoarea structură politică care i se va oferi regiunii transnistrene. Deci, acești pași trebuie să vină să dea substanță acelui statut special, de autonomie largă, – cum se va numi el, – astfel încât, în cele din urmă, să creem, să umplem cu substanță acest statut, această viziune. Deci,fără îndoială că aici nu vorbesc despre compromisuri politice. Trebuie să recunoaștem niște responsabilități care reies din cadrul statutului special care intenționăm să-l acordăm regiunii transnistrene. Este vorba despre niște chestiuni care pe de altă parte vor facilita viața, vor aduce beneficiu cetățenilor de rând din regiunea transnistreană”.

Europa Liberă: deci e un fel de reintegrare sectorială.

Victor Chirilă: „Eu aș spune reintegrare sectorială, care ar da substanță viitorului statut special pentru regiunea transnistreană. Este important ca acest statut să fie construit de jos în sus, – probabil la început, – și nu de sus în jos, pentru că vedem că acest lucru nu este posibil deocamdată, – părțile au viziuni diferite. Dar, bine, nu aș pute accent pe acest lucru. Important este să se rezove niște probleme cu care se confruntă cetățenii Republicii Moldova, indiferent pe ce mal al Nistrului trăiesc”.

Europa Liberă: opinia expertului Victor Chirilă, directorul executiv al Asociației pentru politică externă din Chișinău.
————————————————————————————-
În ultimele luni, în regiunea transnistreană a crescut numărul crimelor violente și jafuri, atacuri banditești și omoruri. Autoritățile și populația par să fie tot mai îngrijorate, pentru că, pe de o parte, organele miliției, care în general nu se bucură de o imagine prea bună în societate, duc lipsă serioasă de cadre, iar pe de altă parte, închisorile transnistrene și așa sunt supra-aglomerate, ceea ce forțează autoritățile să amnistieze și să elibereze din închisori, în fiecare an, tot mai mulți deținuți.

După sărbători, în stânga Nistrului valul criminalității și-a atins apogeul. Cele mai multe jafuri și omoruri au avut loc se pare în primele 10 zile ale anului. În plus, au fost găsite cadavrele a două femei, care au fost ucise cu o deosebită cruzime. Fragmentele corpului uneia dintre ele au fost găsite la balconul unui bloc de locuit din Tiraspol. De săvârșirea crimei este suspectat fiul ei, care e consumator de droguri. Fragmentele celeilalte victime au fost găsite într-o livadă de meri de la marginea Tiraspolului. Jertfa unei alte crime oribile comise de curând este și o fetiță de 11 ani, care a mers să cumpere pâine și a fost găsită după trei zile în cimitirul din Tiraspol, cu urme de viol și craniul fracturat. Într-o fântână din Pervomaisk a fost găsit și cadavrul unui bărbat cu urme de moarte violentă.

Procurorul Transnistriei Anatoli Gurețki, remarcând că o parte a celor mai grave crime s-a produs în Tiraspol, a spus că „organele de drept întreprind toate măsurile necesare pentru descoperirea acestor crime”. Câteva din ele au fost descoperite, iar celelalte sunt investigate în regim operativ, a spus procutorul fără să facă și alte precizări.

Într-un raport privind situația din anul 2010, șeful direcției de interne din Tiraspol, Iuri Ursul a spus că cele mai periculoase zile în stânga Nistrului sunt miercuri și vineri, între ora 14 și 18.

Am încercat să aflăm dacă locuitorii regiunii transnistrene cred statisticilor oficiale privind descoperirea crimelor și dacă se simt în siguranță în casele lor și în stradă?

„Fără miliție nu ne descurcăm. La ei vom apela, oricum. Dar am auzit că parcă-i mai bine și putem să mergem pe stradă. Când e întuneric și ne e frică, fugim, ne grăbim”.

„Cred că organele de drept își dau străduința. Peste tot există succese și neajunsuri. De aceea, ar trebui să le mulțumim și lor”.

„Nu cred nici miliției, nici nimănui. Pentru că e coruptă ca și toți ceilalți. Acum mergi pe stradă și ți-e frică și ori că-ți fură geanta, ori îți dau pur și simplu cu ceva în cap, sau te vor înjura de nu mai știi cine ești. Mai bine mergi și taci, și gata”.

Opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol și Bender.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție și vă dorește toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.