Interviu cu Victor Guzun: Estonia, unul din cei mai activi suporteri ai Moldovei. Radio Europa Liberă. 13.02.2012

182

Europa Liberă: Domnule ambasador, sunteți șeful misiunii diplomatice într-o țară pare-se de aproape trei ori mai mică ca populație ca Republica Moldova, dar europeană. Cum le-a reușit estonienilor să ajungă în marea familie europeană și ce ar trebui să învețe moldovenii din experiența lor?

Victor Guzun: „Estonia a ajuns unul dintre primele state în comunitatea europeană, este de fapt unul dintre cele mai integrate state. Iar de la 1 ianuarie 2011 a adoptat și moneda unică, euro. Și Estonia se află printre liderii europeni în ceea ce ține de stabilitatea macroeconomică și financiară europeană, chiar și printre statele vechi ale Uniunii Europene. Estonia a ajuns membru atât de integrat datorită faptului că și-au dorit foarte mult acest lucru. Dar nu și-au dorit doar, ci au și înfăptuit toate reformele necesare. A avut loc un fel de avânt al întregii populații, al întregii clase politice, al societății civile, al comunității de afaceri. A fost de fapt o mișcare națională, nu doar a elitelor politice. Estonia se dezvoltă pe o cale ascendentă, iar din acest punct de vedere acest stat, Estonia, poate fi un exemplu bun, dacă nu poate cel mai bun pentru Republica Moldova în calea sa de integrare europeană.”

Europa Liberă: Au încercat să păstreze și relațiile cu Federația Rusă, cu spațiul CSI? Sau le-au rupt?

Victor Guzun: „Legăturile economice, politice există. Rusia are în balanța comercială a Estoniei de circa nouă-zece procente, de la an la an e diferită, iar chiar cum spunea primul ministru Andrus Ansip este o cotă acceptabilă, pentru că din punctul de vedere al Estoniei, piața externă trebuie să fie diversificată. Estonia și Rusia au relații la nivel de parteneri egali. Am asistat cu câteva luni în urmă la semnarea unui nou act în ceea ce ține de pensii. Dialogul politic este unul ascendent, aș spune, cu toate că există unele probleme, pentru că în Estonia există o minoritate destul de mare rusească, care locuiește în Tallinn și într-o regiune Ida-Virumaa la frontieră cu Rusia și această problemă etnică într-un fel sau altul pune anumită presiune asupra relațiilor externe, relații dintre aceste două state. Ei au în vogă o altă problemă, cu referire la reforma școlară și reforma universitară din Estonia. Ne referim aici curriculum de aproximativ 65 la sută obligatoriu din acest an pentru toate școlile, inclusiv cele cu predare în limba rusă. Există însă unele probleme, însă dinamica relațiilor bilaterale dintre Estonia și Rusia este una ascendentă și pe picior egal, ceea ce trebuie probabil să construim și noi.”

Europa Liberă: Dar relațiile moldo-estoniene în ce măsură corespund aspirațiilor celor două state?

Victor Guzun: „Estonia și Republica Moldova au relații foarte bune și ele sunt în continuă de dezvoltare. Anul trecut a fost unul prolific din acest punct de vedere, pentru că am semnat patru acorduri bilaterale, am avut, după o pauză de 13 ani, vizita primului ministru al Republicii Moldova, primele forumuri de afaceri, unul la Chișinău și unul aici, la Tallinn. Am avut un volum record de schimburi comerciale, pot să spun, avem o creștere atât la importuri, cât și la exporturi. Sperăm să deschidem și un consulat onorific în acest an la Tartu, în capitala de Sud și capitala academică a Estoniei. Dar la nivel multilateral, Estonia este unul dintre cei mai mari suporteri ai Republicii Moldova și cei mai activi. Majoritatea inițiativelor de susținere a Republicii Moldova vin din această zonă, mă refer la statele baltice, Polonia și alți parteneri ai Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Cum le-a reușit estonienilor să lupte cu sărăcia și să devină prosperi?

Victor Guzun: „S-au reorientat rapid la piața economică, la piața europeană. Și în mod special mă refer aici la partenerii nordici și Finlanda, Suedia și Suedia fiind de fapt primul partener economic al Estoniei, Marea Britanie, Danemarca, vecinii săi, mă refer la statele baltice și Letonia și Lituania. În al doilea rând, este vorba de deschiderea economiei pentru investiții externe. Spre exemplu, practic întregul sistem bancar estonian este parte a sistemului bancar suedez, băncile comerciale fiind băncile comerciale suedeze și finlandeze. Mă refer, în al doilea rând, la stabilitatea financiară pentru că coroana estoniană a fost echivalată printr-un mecanism unic cu euro. Imediat după introducerea monedei unice europene a crescut practic cu 40 la sută nivelul investițiilor străine și solicitările externe de investiții. Estonia are un sistem economic neoliberal, cu taxe comerciale care permit deschiderea de noi afaceri. Aș mai spune aici deschiderea statului pentru afaceri și pentru dezvoltarea parteneriatelor. Este foarte ușor să-ți deschizi o afacere în Estonia și opt, nouă minute durează, o poți face electronic. Sunt cam șapte mii de servicii electronice în Estonia și aici cooperăm foarte bine cu Agenția de E-guvernare din Republica Moldova, partenerul fiind Academia de guvernare electronică.”

Europa Liberă: Încrederea populației în clasa politică de acolo și grija guvernanților față de cetățeni, cum o percepeți?

Victor Guzun: „Dacă e să luăm datele statistice, pe primul loc în topul încrederii populației se află organele de forță. Mă refer aici la poliție, mă refer la serviciile secrete și armată. Politicienii probabil au în jur de 75 la sută din încrederea populației, ceea ce este foarte mult, aș spune eu. Și politicienii, corespunzător, răspund cu aceeași monedă. Există o transparență decizională absolut clară, fiecare cetățean poate să asiste la sesiunile Parlamentului, spre exemplu. Spuneam mai înainte că este un E-stat, un EESTI, cum spun ei, unde oricare decizie este discutată public și aceasta într-un fel sau altul crește încrederea populației pentru clasa politică. Dar și politicienii se străduie să răspundă corespunzător la aceste așteptări ale populației. Mai este zguduită într-un fel sau altul societatea de unele discuții politice, dar faptul că politicienii sunt deschiși, de fapt ei sunt puși sub presiunea populației, sub presiunea de a fi deschiși, de a fi democratici. Este un fel de mecanism care lucrează de la sine. Încrederea este mare și faptul că politicienii încearcă și fac tot posibilul ca aceste mici scandaluri care mai apar să fie diminuate cât se poate de rapid crește încrederea cetățenilor față de clasa politică.”