Transnistrenii vor în UE fără vize. Radio Europa Liberă. 01.04.2013.

126

Moldova mai face un pas spre călătoriile fără vize în Uniunea Europeană. Cu ce impact asupra relațiilor dintre Chișinău și Tiraspol? „Neutralitatea și suveranitatea Moldovei în vizorul Rusiei” și un nou studiu de la IDIS Viitorul. Și… Chișinăul crede că Moscova ar putea să contribuie mai mult la soluționarea conflictului transnistrean.

Europa Liberă: Așadar, un grup de experți ai Uniunii Europene și-a încheiat recent misiunea de evaluare la Chișinău a modului în care Republica Moldova pune în practică Planul de Acțiuni pentru liberalizarea regimului de vize. Într-o primă reacție, șeful Delegației Permanente a Comisiei Europene la Chișinău, Dirk Schuebel, califica concluziile preliminare ale experților drept „pozitive”. Ce măsuri se pot întreprinde pentru ca Moldova să se poată bucura cât mai rapid de beneficiile unui regim liberalizat de vize cu Uniunea Europeană, a insistat să afle Diana Răileanu.

Experții moldoveni, specializați în probleme de politică externă, cred că Republica Moldova ar trebui să-și îndrepte efortul spre realizarea calitativă a reformelor cerute de UE, în special cele ce țin de securizarea segmentului transnistrean de la hotarul moldo-ucrainean.

Analistul politic Corneliu Ciurea, de la Institutul „Viitorul”, observă că în ultimul timp demnitarii europeni tot mai des vorbesc despre nevoia soluționării conflictului transnistrean.

„Cred că noi trebuie să subliniem acest fapt și reapare în discuție problema securizării frontierei de est și eu nu știu dacă avem un răspuns foarte clar la aceste poate solicitări, poate idei care sunt vehiculate în ultimul timp și sunt pronunțate de anumiți oficiali europeni. Din punctul meu de vedere, acesta este un motiv de îngrijorare.”

Săptămâna trecută, comisarul european pentru extindere și bună vecinătate, Å tefan Füle, și-a exprimat speranța că o soluție a chestiunii transnistrene va fi găsită cât mai curând, astfel încât toți cetățenii Republicii Moldova să poată beneficia cât mai rapid de un regim liberalizat cu UE.
Fostul negociator din partea regiunii transnistrene, în prezent expert independent, Vladimir Iastrebceak, susține că dialogul între Chișinău și Bruxelles, inclusiv privind liberalizarea regimului de vize, este urmărit cu atenție în stânga Nistrului:

„Va fi acesta un factor pozitiv în relația Chișinăului cu Tiraspolul? Nu știu, însă pun la îndoială acest lucru, pentru că cel mai probabil liderii de la Tiraspol vor trebui să facă față unor cerințe suplimentare, fapt care nu le va trezi reacții de satisfacție. Tot mai des auzim că un regim liberalizat de vize cu UE va face Moldova mai atractivă pentru cetățenii din stânga Nistrului. Teoretic, acest lucru este posibil, însă practic pot apărea mai multe dificultăți.”

La părerea expertului Asociației pentru Politică Externă, Eugen Revenco, în dialogul privind securizarea frontierei de est a țării, Republica Moldova ar trebui să insiste mai mult pe cooperarea cu Ucraina:

„Nu vreau să spun că toată răspunderea trebuie transferată pe Ucraina, dar o relație consolidată cu Kievul este pe măsură să compenseze mult din vulnerabilitățile de la frontieră.”

În prezent, Ucraina deține președinția rotativă a OSCE, iar la începutul acestui an, șeful diplomației de la Kiev, Leonid Kojara declara că va face eforturi pentru a se avansa în negocierile dintre Chișinău și Tiraspol.

***

Europa Liberă: Cât de atrăgător ar fi pentru locuitorii regiunii transnistrene un regim de vize liberalizat cu Uniunea Europeană, am încercat să aflăm, discutând, la întâmplare, cu mai mulți locuitori din Tiraspol și Bender.

La Tiraspol
și Ну, мне, допустим, не нужна виза, чтобы ездить в соседние государства, потому что у меня здесь работа и ближайшее будущее у меня здесь.

și Было бы неплохо. По-моему, гражданам любой страны неплохо поехать в Европу без визы. У меня просто молдавское гражданство, я не знаю, как у других, сложно ли получить визу…

și По-моему, на сегодня și не знаю, насколько в приоритете Европейский Союз для наших граждан, потому что поскольку большинство выезжают в Россию в основном и нет языковых, каких-то культурных барьеров și поэтому особенно такого желания получить молдавское гражданство ради свободного проезда в Европу, думаю, по крайней мере, у меня, не вызывает.

și Я не знаю. Я гражданка России, и дети у меня там живут уже 20 лет, поэтому, честное слово, даже по этому поводу не рассуждаю. Конечно, привлекательно. Ну, потому что у дочки недвижимость там, в Испании, появилась, поэтому въезжать/выезжать без визы…

și Скорее всего, буду думать, потому что у нас как бы был конфликт с Молдовой в 92-м году, и если у нас введется молдавское гражданство то, скорее всего, другие национальности, как и в 92-м году, будут обратно выводиться на свою территорию.

și Для человека лучше, мне кажется, без визы, потому что это проблемы și допустим, выезжаешь куда-то, это проблема, опять надо куда-то поехать, доделать, много времени уходит. А так și нет проблем.

și Ну, вообще немало приднестровцев ездят в Европу в поисках работы, на заработки, так сказать. Это одна сторона. Вторая сторона și что часть приднестровцев, несмотря на наш низкий уровень жизни, все-таки иногда позволяют себе отдохнуть, поехать на экскурсии, посмотреть европейские страны, достопримечательности и так далее. Поэтому, конечно, это безусловно. Я удивлен, почему так ставится вопрос. Все зависит от планов людей, от их дальнейших планов, где они хотят жить. Если они хотят оставаться здесь стопроцентно, то тогда, возможно, что они пойдут для того, чтобы принимать гражданство Молдовы. А если люди имеют, например, двойное гражданство в России там или на Украине și то это вопрос

și Актуальный очень вопрос на самом деле. Я думаю, что și да, если бы нас услышали, было бы очень даже неплохо.

și Конечно, нужно. Я думаю, что да, люди на заработки будут туда, наверное, ехать. Ну, как бы необходимость есть, и люди будут принимать, конечно, гражданство.

***

Europa Liberă: Pentru Rusia, nu doar integrarea Republicii Moldova în NATO ar fi o problemă, dar și în Uniunea Europeană. Este concluzia unui studiu al Institutului „Viitorul” din Chișinău, întitulat „Neutralitatea și suveranitatea Moldovei în vizorul Rusiei” și care analizează o serie de mesaje lansate cu diverse ocazii de oficialii ruși despre pretinsa incompatibilitate între integrarea europeană a Chișinăului și statutul său de neutralitate. Liliana Barbăroșie a discutat cu autorul studiului, analistul politic de la IDIS Viitorul, Leonid Litra, acum și expert al Institutului pentru politică mondială din Kiev.

Leonid Litra: Există o paradigmă, o teorie în rândul experților, mai ales moldoveni, care spune în felul următor: Rusia este împotriva NATO, dar nu are pretenții față de aderarea Moldovei la UE. Or, tot mai multe declarații și acțiuni care s-au văzut din partea Federației Ruse asupra Moldovei demonstrează faptul că există anumite rezerve foarte serioase față de aderarea Republicii Moldova la UE.

Europa Liberă: Deci, atunci când Rusia zice că vrem garanții de neutralitate permanentă, veșnică, are în vedere NATO, iar atunci când spune că Moldova trebuie să rămână suverană – are în vedere că Moldova ar trebui să rămână departe de UE?

Leonid Litra: Exact. Este cel puțin ceea ce am simțit eu din mai multe declarații, că Rusia se împotrivește aderării Moldovei la UE. Și sunt două motive. În primul rând, faptul că unele sectoare în care se schimbă regulile în urma aderării la UE, chiar parțiale, foarte importante pentru Rusia, cel energetic dacă vreți. Intenția autorităților ruse de a anula implementarea Pachetului III Energetic, bunăoară. Și al doilea argument este că 2013 este un an foarte important pentru Republica Moldova în vederea posibilei semnări a Acordului de Asociere, dacă vom reuși în octombrie, care include și Zona de Liber Schimb. Or, asta va lega Moldova foarte tare și pe o durată lungă de UE și de regulile care sunt cumva impuse, create de UE, sau, mă rog, negociate împreună.

Europa Liberă: Din punctul dvs. de vedere, de ce când e vorba de NATO, Rusia o spune pe șleau că nu ar accepta, iar când e vorba despre UE, una spune, și alta trebuie să înțelegem?

Leonid Litra: Cu NATO este clar de ce. Cât despre UE, anterior Rusia nu privea UE ca organizație capabilă să-i creeze concurență, impedimente pentru interesele strategice ale Rusiei, fie energetice, fie militare, fie altele. Acum vedem că ceea ce se întâmplă în UE, de fapt, peste ani devine ceva tot mai amenințător pentru Rusia. Or, asta înseamnă control asupra sectorului energetic, și pachetul Energetic III, și începerea investigației privind acțiunile anti-monopol ale Gazprom-ului în spațiul UE, crearea mai multor facilități sau mai multor dimensiuni de cooperare militară între țările UE, crearea misiunilor pacificatoare și deci toate acestea indică faptul că UE nu mai este o uniune care lucrează în special la proiectul economic, dar se transformă tot mai mult o uniune politică.

Europa Liberă: Pentru că vă este acum mult mai familiară deja situația și din Ucraina, care este impresia dvs., Moldova ce ar trebui să învețe din lecția ucraineană a raporturilor cu UE, Rusia, NATO?

Leonid Litra: Moldova nu trebuie să încerce să balanseze interesul strategic. Ucrainenii au făcut-o tot timpul până acum. Ceea ce spun ucrainenii este că: da, noi vrem să ne integrăm în UE, dar dorim să găsim o posibilitate de conviețuire gen 3+1, adică Rusia, Belarus, Kazahstan, plus Ucraina, deci o combinație între aceste două sisteme, care nu este posibilă în principiu. Ceea ce face Republica Moldova este clar: noi am spus că suntem pentru integrarea în UE. Și ceea ce cred eu că nu ar trebui să se întâmple în Republica Moldova este să nu începem să balansăm și noi. Adică, poate vedem, că UE are probleme, are criză, iar Rusia este acum pe val.

***

Europa Liberă: Despre cooperarea Moldovei cu NATO, relațiile cu Rusia și soluționarea conflictului transnistrean este vorba și în următorul interviu cu ministrul adjunct de externe al Republicii Moldova, Andrei Popov, care a abordat aceste teme, zilele trecute, la Bruxelles, la cartierul general al NATO. Cu Andrei Popov a discutat colega mea Valentina Ursu:

Europa Liberă: Să pornim de la interesul pe care îl are Republica Moldova pentru a menține bunele relații cu NATO.

Andrei Popov: „Este interesul național al Republicii Moldova să folosească toate pârghiile, tot ajutorul oferit, pentru a se reforma și pentru a-și aduce instituții, standarde, principii de funcționare a diferitelor structuri la nivelul țărilor dezvoltate. Desigur, și în conformitate cu Constituția țării, și în conformitate cu programul de guvernare, cooperarea țării noastre cu Alianța Nord-Atlantică se înscrie în limitele Parteneriatului pentru Pace și în limitele statutului nostru constituțional de neutralitate permanentă. Cu toate acestea, statutul de neutralitate în niciun caz nu trebuie văzut ca un obstacol în calea intensificării interacțiunii și cooperării dintre Republica Moldova și NATO.”

Europa Liberă: Care sunt progresele în implementarea Planului Individual de Acțiuni al parteneriatului Republica Moldova-NATO?

Andrei Popov: „Relațiile dintre Moldova și NATO au un parcurs istoric. Iată deja de 20 de ani în diferite formate cooperăm. Ne aducem aminte de vizita președintelui Voronin la Cartierul General NATO în 2005, și lansarea inițiativei cu privire la elaborarea Planului Individual de Acțiuni Republica Moldova-NATO. Acest plan a fost adoptat în 2006, iar după venirea la guvernare a Alianței pentru Integrare Europeană a fost a fost actualizat în 2010. Prin acest Plan Individual se propune o agendă largă de reforme în foarte multe domenii, în special, în ceea ce privește reformarea și modernizarea sectorului de securitate și apărare a țării care, de fapt, vine mână în mână cu reformele din domeniul justiției și afacerilor interne, domenii cheie pentru a susține parcursul european al Republicii Moldova. NATO oferă expertiza și experiența sa, consultanță cum să avansăm mai bine reformele lansate de Republica Moldova.”

Europa Liberă: Pe de o parte, hotarul Alianței Nord-Atlantice e aici, la Prut. Pe cât de mult ar fi interesată Alianța Nord-Atlantică de securitatea de dincoace de Prut, din moment ce există și acest conflict înghețat, conflictul transnistrean?

Andrei Popov: „NATO, precum și Uniunea Europeană sunt vital interesate în asigurarea unui climat de stabilitate și previzibilitate la frontierele sale. De aici evident se face un inventar al riscurilor și al surselor de amenințare, al vulnerabilităților existente și problematica transnistreană. Conflictul transnistrean nesoluționat și o componentă importantă militară ce ține de prezența forțelor armate rusești, în 2 elemente, atât în ceea ce privește pacificatorii care reprezintă un capitol aparte, dar, în special, stocurile de muniții de la Colbasna, reprezintă evident o sursă de preocupare, căci reprezintă o amenințare la adresa securității. Și atâta timp cât aceste probleme nu sunt soluționate, există anumite riscuri.

Or, deși NATO nu participă nici la procesul de reglementare a conflictului transnistrean, nici nu este un actor și spre deosebire de OSCE sau de Uniunea Europeană, Rusia, Ucraina, Statele Unite și NATO nu este un actor prezent la negocieri, dar NATO nu poate să închidă ochii și să devină dezinteresat. Evident, NATO este interesat ce se întâmplă aici, care sunt evoluțiile, care sunt perspectivele și cu ce NATO și statele membre NATO ne pot ajuta. Și anume în acest context se înscrie și inițiativa Alianței Nord-Atlantice de a organiza, în conformitate cu prevederile Planului General de Acțiuni Moldova-NATO, consultări regulate dintre Moldova și NATO, pe domenii cheie de interes comun ce țin de securitate.

Evident, problematica transnistreană este un asemenea domeniu. Anul trecut a fost prima ședință și anul acesta, acum câteva zile, a fost cea de a doua ședință, prilej cu care am avut posibilitatea să interacționez de o manieră foarte francă, deschisă, punctuală și detaliată cu reprezentanții celor 28 de state membre cu privire la preponderent problematica transnistreană, dar și la alte aspecte ce țin de Republica Moldova, de integrarea europeană, situația politică internă. Au fost foarte multe întrebări ce țin de dinamica negocierilor, avansarea măsurilor de încredere, rolul factorilor interni și externi, militarizarea acestei regiuni și, în ultima perioadă, într-adevăr constatăm anumite tendințe de militarizare excesivă și absolut nejustificată a regiunii. Deci este un format eficient, corect, pe care noi îl valorificăm, fiindcă suntem interesați ca toți cei care vor să ne ajute să fie bine informați și ca deciziile lor să fie luate în baza unor informații credibile, din prima sursă.”

Europa Liberă: Domnule Popov, întâmplător sau nu, dar Dmitri Rogozin, cel care a fot reprezentantul Federației Ruse la NATO, a ajuns să fie reprezentantul Kremlinului pentru Transnistria. E o coincidență fericită, nefericită, pentru soluționarea diferendului transnistrean?

Andrei Popov: „Eu sper că este o coincidență fericită, dar e prea devreme să judeci. Domnul Rogozin, înainte de a deveni viceprim-ministru în guvernul de la Moscova, înainte de a fi ambasador, reprezentant permanent al Federației Ruse pe lângă NATO și anterior negociator în problematica tranzitului în zona Kaliningrad, a acumulat o bogată experiență politică, una specifică. A condus mulți ani de zile un partid care se autodefinește ca un partid naționalist, care promovează apărarea intereselor nu doar ale Federației Ruse, dar și ale rușilor din diferite colțuri ale lumii. Probabil, credibilitatea și reputația acestui politician, în acest segment politic, îl face foarte sigur și decomplexat în promovarea intereselor reale ale Federației Ruse, cele consfințite în documentele de căpătâi, de care se ghidează politica externă a Rusiei.

Bunăoară, recent adoptată, concepția politicii externe sau decretul președintelui Rusiei din mai 2012 care vorbesc foarte tranșant și clar despre necesitatea participării active a Federației Ruse, în eforturile de identificare a unei soluții durabile a conflictului transnistrean, în baza respectării integrității teritoriale, suveranității Republicii Moldova, cu identificarea unui statut special pentru regiunea transnistreană și păstrarea caracterului de neutralitate a țării noastre. Sunt principii în deplină consonanță și cu interesele noastre, dar este foarte important ca declarațiile să fie susținute și de fapte. Or aici, la acest capitol, cred că dacă este vreun politician din prima linie din Federație Rusă, care s-ar simți sigur în fața eventualelor acuzații sau suspiciuni, cum ar fi, vezi Doamne, se cedează interesele Rusiei, se fac compromisuri în favoarea Moldovei, prin soluționarea acestui conflict, cred că domnul Rogozin prin experiența și reputația acumulată în perioada cât a fost deputat, lider de partid, cred că el s-a imunizat într-un fel și poate contribui activ și eficient la utilizarea întregului instrumentariu de pârghii și canale de influență construit de Federația Rusă, în diferite domenii asupra regiunii transnistrene, în ultimele două decenii, în primul rând, cel economic, umanitar, politic, consular, dar și militar, să utilizeze aceste pârghii în promovarea intereselor și obiectivului declarat în Federația Rusă și anume rezolvarea conflictului transnistrean, prin identificarea unui statut special al regiunii transnistrene, cu păstrarea integrității teritoriale a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Domnule Andrei Popov, relația Rusiei cu Alianța Nord-Atlantică este net superioară relației pe care o are Chișinăul cu NATO. Pe de altă parte, totuși autoritățile ruse îi sugerează Moldovei că această apropiere de NATO nu ar trebui să fie una vizibilă.

Andrei Popov: „Am avut mai multe discuții cu partenerii ruși la capitolul NATO. De fiecare dată reiterez atașamentul nostru față de statutul de neutralitate și subliniez că este un statut asumat de Republica Moldova, prin Constituția din 1994 și confirmat ulterior, în mai multe documente și nicidecum nu este un statut impus. Și eu o spun foarte franc și deschis partenerilor ruși.”

Europa Liberă: Dar ei cer și garanții pentru această neutralitate.

Andrei Popov: „Una din principalele garanții ale acestei neutralități ar fi retragerea completă a forțelor armate rusești din regiunea transnistreană care se află acolo. Mă refer la componenta lor din prezența munițiilor de la Colbasna care se află acolo: unu, în contradicție cu statutul constituțional de neutralitate a Republicii Moldova, în contradicție cu angajamentele internaționale ale Federației Ruse și în contradicție cu un principiu fundamental al dreptului internațional și anume acordul statului-gazdă asupra prezenței militare a unui stat, pe teritoriul celuilalt stat. Dar vreau să vă spun că și noi la Chișinău trebuie să ne dezinhibăm și să înțelegem că să nu pronunțăm așa, cu jumătate de voce cuvântul ,,neutralitate”. Sunt țări cu un statut de neutralitate sau de non-aliniere consacrat în Europa.”

Europa Liberă: Bine, dar chiar Federația Rusă este cea care nu respectă acest principiu al neutralității consfințit în Constituția Republicii Moldova, din moment ce are staționată armata pe teritoriul din stânga Nistrului, Moldovei.

Andrei Popov: ,,Eu de mai multe ori am spus că permiteți-mi în discursul public să nu spun totul ce discutăm noi cu partenerii noștri în privat. Aceasta ne oferă mai multă credibilitate și te simți mai confortabil și mai sigur pe poziție, atâta timp cât sunt niște lucruri pe care nu le poți spune în public, cât de tentat ai fi să le spui. Dar le spui în privat. De altfel, vreau să menționez că, cu prilejul vizitei la NATO, am solicitat o întâlnire și cu fostul viceministru de externe, partenerul meu de dialog, Alexandr Grușko, care de câteva luni este șeful reprezentanței Rusiei pe lângă NATO. Și imediat după ce am avut o discuție, timp de două ore la NATO, pe subiectul transnistrean, și ne-am reiterat multe din tezele pe care le-am discutat cu partenerii din NATO și cred că este o confirmare a seriozității și maturității cursului de politică externă, promovat de Chișinău, în ultimii ani de zile.

Nu există decalaj în mesaj și divorț între ceea ce spunem noi la Moscova și la Bruxelles, la Washington și la Kiev. Suntem consecvenți și consistenți și cred că este important să fim previzibili. Și cu prilejul acestei întrevederi, vreau doar să vă spun că pe lângă nedumeriri, ne-am exprimat, de fapt, nu a fost acest cuvânt folosit, îngrijorarea cu privire la ultimele tendințe și am reiterat apelul către partenerii Ruși, pentru o abordare serioasă, constructivă și eficientă, și utilizarea pârghiilor pe care Federația Rusă, indiscutabil, le are și, în opinia noastră, în ultima perioadă și le-a consolidat asupra influențării proceselor și politicii din regiunea transnistreană, în vederea promovării unei soluții, de fapt.

De exemplu, bunăoară, eu m-aș aștepta acum la o reacție fermă din partea diplomaților ruși, conducerii ruse, cu privire la declarațiile recente a liderului la Tiraspol, domnul Șevciuk, în ceea ce privește patria reală a acestei regiuni și locuitorilor acestei regiuni ruse, și faptul că, în conformitate cu așa-zisul referendum organizat în regiune, în septembrie 2006, obiectivul fundamental al dezvoltării acestei regiuni este integrarea în Federația Rusă. Or vreau să văd o consistență și o consecvență din partea unui mediator, care trebuie să se delimiteze de aceste declarații, să le dezavueze, căci altminteri tăcerea ar putea crea senzația că o asemenea politică, un asemenea curs politic, în total dezacord cu principiul declarat de către Federația Rusă, confirmat de către președintele Putin, ar fi într-un fel, susținut sau, cel puțin, încurajat.”

Europa Liberă: oaspetele ediției de astăzi, ministrul adjunct de externe al Republicii Moldova, Andrei Popov, răspunzând întrebărilor Valentinei Ursu.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție și vă dorește toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.