Lungul drum al Moldovei către de Uniunea Europeana și șansele povestii de succes.Radio Europa Liberă. 30.03.2015.

73

Raportul Comisiei Europene despre progresul făcut de Moldova anul trecut în adoptarea legislației Uniunii Europene și în apropierea ei de Europa este plin de aprecieri pozitive. „2014”, spune raportul, „a fost un an de stabilitate politică generală, guvernul implementând agenda europeană”. Pe de alta parte, înalți reprezentați ai Uniunii Europene și ai Statelor Unite vorbesc din ce în ce mai apăsat la Chișinău despre importanta continuării reformelor începute si despre înlăturarea corupției.

Comentând raportul despre progresul Republicii Moldova, șeful Delegației UE la Chișinău, Pirkka Tapiola, a spus că în anul 2014 au fost înregistrate progrese incontestabile, dar și multe restanțe. Pe de o parte, a avut loc semnarea, ratificarea și punerea în aplicare a Acordul de asocierea, care cuprinde și zona de liber schimb. A fost liberalizat regimul de vize. Pe de altă parte, însă, pentru prima dată de la lansarea Politicii europene de Vecinătate, a subliniat emisarul, Moldova a înregistrat progrese „limitate” în domenii cheie, cum ar fi justiția, lupta împotriva corupției, libertatea mass-media și transparența în sectorul bancar. Comparativ cu anii trecuți progrese mai puține au fost realizate și la capitolul democratizare și drepturile omului, a menționat diplomatul.

Ceea ce îngrijorează însă cel mai mult, a spus Pirkka Tapiola, ține de situația din sectorul bancar:

Pirkka Tapiola
„Sume mari de bani, posibil chiar mai mult de zece miliarde de lei, nu deținem cifrele exacte, au fost deturnate de la trei bănci din Republica Moldova: Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Se pare că autoritățile competente nu au reușit să prevină și să soluționeze situația într-o manieră eficientă.”

Salvarea cu banii statului a celor trei bănci cu probleme printr-o garanție de stat a Guvernului „ar putea rezulta cu o povară grea pentru Republica Moldova pentru o lungă perioadă de timp” a notat Tapiola.

El a sugerat că soluția cea mai probabilă pentru cele trei bănci, Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, ar fi lichidarea lor, însă, în paralel cu transferarea depozitelor cetățenilor:

„Dacă veți auzi despre lichidarea băncilor, asta nu înseamnă că oamenii își vor pierde banii. Asta înseamnă că instituțiile financiare prost-conduse nu vor mai fi.”

Pirkka Tapiola a atenționat că dacă problemele din sectorul bancar nu vor fi soluționate „în mod satisfăcător” ar putea fi puse în pericol viitoarele programele și proiecte de sprijin din partea UE. El a îndemnat autoritățile moldovene să facă mai multă transparență în sectorul bancar, astfel încât adevărații proprietari ai băncilor să fie cunoscuți. Emisarul european a insistat și asupra necesității urgente de a relua negocierilor cu FMI pentru semnarea unui nou acord.

Pirkka Tapiola a repetat și unele recomandări mai vechi cum ar fi necesitatea modificării Constituției pentru a evita blocajul alegerii șefului statului, transparentizarea proprietății mass-media, adoptarea unui nou Cod al Audiovizualului și reforma administrației publice locale. Emisarul european a insistat mai mult asupra luptei împotriva corupției și reformarea Procuraturii.

Ca un fir roșu prin toate recomandările este punerea în aplicare a prevederilor Acordului de Asociere, implicit a celui de liber schimb pe tot teritoriul Republicii Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană, a spus șeful delegației UE în Moldova.